Page 99 - 1898-03

Nr. 68—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Priscu. Cântârile liturgice şi răspunsui’ile Trădători chinesî. In depărtatul Orient, 10°/ de gaz hydric cu aer aprins, arde cu 2205 calorii corăspund la 2205 / == l'^70
0
mo
funebrall le-a esecutat corul studenţilor pe piscul portului Arthur fâlfae falnic dra­ flacără liniştită. kilogram de cărbune. In număr rotund deci
sub conducerea d-lui pi’ofesor da cântări pelul rusesc. In curând şi Germania îşi va Gazul hydric se pote folosi şi la în­ 2000 kilograme de cărbune au acelaşi efect
Timotei Popovicî. arbora stindardul în Kiao-Cîau, ârEnglesii călzit, fiert, făurărit etc. numai trebue ca ca 1000 de metri cubici de gaz hydric sâu
p. Punctul culminant al serbărei de erî încă se pregătesc din răsputeri, să-şi înfigă sobele să fiă anume făcute pentru acesta. 1000 kilograme (1 tonă) == 600 de metri
3’a format însă discursul comemorativ al stegul în vre-o parte a Chinei. Fiii „impe­ El are o calorie cu mult mai mare decât a cubici şi costa 10 fl., cărbuni buni încă 15
1
d-lui profesor Andreii! Bârseanu, ce s’a riului ceresc * privesc trişti invasiunea cărbunelui. Se mai pote întrebuinţa şi la fl. socotit gazul hydric cu 3 cr., metru
ţinut după amâcjl la 3 ore în sala festivă străină, şi pe când marele domn al pala­ motor! pentru fabrici. cubic. La noi fiind lemnele ieftine încăl­
a gimuasiului. D-sa ni-a vorbit despre re­ tului de porcelan din->Peking s’a vădut si­ Am spus, că acest gaz este forte ief­ Zirea cu gaz hydric ar veni mai scumpă
gretatul scriitor şi profesor de odinioră al lit a subscrie contractul de arendă cu Mus­ tin şi aşa cel mai acomodat mijloc de lu­ decât cea obicinuită. Dâcă însă vom lua
acestor scole loan Lăpădatu, dela a căruia calul, patrioţii chinesî văd în totă afacerea minat şi încălZit. Să luăm unele date ca multe alte cheltuell în considerare, în multe
morte s’au împlinit erî 20 de anî. Discur­ acesta o mare trădare. Din Tieu-Ciu se scrie, astfel să ilustrăm cele spuse. împrejurări, va fi mai ieftină încălZirea cu
sul a fost împărţit în două părţî. In partea că un membru distins al oficiului censori- D-1 Dr. Karl Jahn a publicat în Zo­ gaz hydric .
u
dintâiti, pe lângă o descriere a personei lor chinesî a îndreptat o adresă cătră îm­ rele din loc germane mai mulţi articull Avantagiul încălzirii cu gaz hydric
lui Lăpădatu, făcu biografia şi arătâ emi­ păratul Chinei în care acusă întreg dung­ despre acest gaz, din cari voii! lua unele este fârte mare, mai întâiu, că putem în-
nentele lui calităţî ca profesor, ca condu­ ii-jamenul (oficiul de esterne) că s’a lăsat date. D-sa arată cât costă la an diferitele călZi forte repede şi nu avem nevoie de-o
cător al societăţii de lectură, ca membru a fi cumpărat cu bani rusesd. Suma, ce ar fi mijloce de iluminare. încălZire superfluă pentru susţinerea tem-
valoros al societăţii române în genere etc. primit’o întrece dece milione de tae. Singur Intens. Pe an Ora de peraturei ca cu cărbune, al doilea este mai
Tabloul, ce ni-l’a presentat d-1 Bârseanu, a Li-Hung-Cîang ar fi primit un milion şi ju­ lum. 1000 6re lumânare. curată îneăldirea cu gaz hydric, şi alte multe.
P e t r o l e u :
fost fârte viu, în unele părţî chiar mişcă­ mătate. Censorul chines cere cercetare şi
lampă mare: 80 fl. 44.— 0.065 cr. Am spus, că gazul hydric să pote în­
tor, reîmprospetând momente din viâţa lui declară, că e gata a lăsa să i-se taie capul, „ mică: 4 76.60 0.165
ii Ti trebuinţa şi la motorî... Motori cu gaz hy­
Lăpădatu „ca şi cum l’ar vedâ înaintea dâcă se va dovedi, că Li-Hung Clang nu e Gaz a e r i a n dric sunt puşi deja şi în practică. Ei au
ochilor". In ce privesce ideile lui Lăpă­ vinovat. (braşovean) aceeaşi construcţie ca şi cei cu gaz aerian.
15
datu, d-1 Bârseanu îl găsesce mai mult flacără simplă: B0 n 27.18 0.160 ii
0.043
„ Auer:
21.86
inspirat de poetul Andreii! Mureşianu, de împărţirea Climei. E l e c t r i c i t a t e ii ii Cantitatea gazului hydric întrebuinţată la
motor este de două ori aşa £de mare ca
Bolintineanu şi de Alexandri.) lampa incand.: 16 n 10.— 0.062 ii cea a gazului aerian, dâră este şi . pe ju­
In partea a doua a discursului, a şi Câte-va din marile puteri europene A c e t y l e n mătate mai ieftină decât a acelui aerian
probat’o acâsta, citând şi analisând mai s’au aruncat asupra Chinei, cum s’aruncă flacără simplă: 25 n 21.b0 0.086 a
multe scrieri în prosă şi poesiă de ale lui ulii asupra unui cârd de vrăbii. Rusia şi-a Gaz h y d r i c AZI vedem în fiă-care ram al sciin-
Lăpădatu. Partea acesta a discursului a luat deja prada, două din cele mai însem­ flacără Auer: 70 n 14.60*) 0.020 a ţelor reale invenţiunl, modificări a apara­
fost încă şi mai mişcătore ca cea dintâih. nate porturi ajungând prin o aşa f^isă, „con- De vom face o comparaţie vedem, că telor şi invenţiunilor celor vechi. Tote
Tonul oratoric, cu care d-1 Bârseanu a venţiă“ în mânile ei. gazul hydric ne dă o lumină de 70 de lu- acestea se fac numai şi numai dintr’un
cetit poesiile şi scrierile în prosă, atât de Din pricina acâsta Anglia s’a cam mînărl şi care la an costă 14.60 fl. socotit singur punct de vedere, şi acesta e cel
1
bine alese şi de actualitate ale lui Lăpă­ supărat pe cei din „împărăţia cerului * şi 1000 de ore şi aşa pe o oră de luminare economic. Ce folos putem avâ de o in-
datu, a mărit efectul, care şî-a ajuns cul­ a început şi ea să strîngă ’n pinteni pe ar veni 0.02 cr., în timp ce gazul aerian venţiune fiă ea cât de bună, dâca este
mea cu deosebire în partea, unde ne-a vor­ bieţii Chinesî. I-a silit să-i dea şi ei prada costă pe oră de luminare 0.43 cr. Vedem scumpă. Scopul e de a produce bun şi
bit despre mârtea lui. cuvenită. Decă Rusia şi Germania au pri­ deci, că gazul hydric este pe jumătate mai eftin. In Electricitate se lucră mereu
Discursul a durat apropo două ore. mit bucătura lor din pradă, de ce să n’o eftin, deşi unei flăcări Auer îi trebue de de a afla un modus pentru a produce
Publicul şî-a manifestat mulţămirea prin primâscă şi ea pe a ei? două ori atâta cantitate de gaz hydric, de­ lumina şi ÎncălZirea prin ea cât se
.cele mai vii aplause la adresa d-lui Bâr­ In camera comunelor din Londra pri­ cât de gaz aerian. O lampă Auer cu gaz pote de eftin. Ce folos că putem pro­
seanu. De regretat e numai, că şi de astă- mul lord al tesaurului Balfour a făcut în aerian consumă la an (socotit 1000 ore) duce lumină electrică şi încălZi cu elec­
dată public a fost puţin, din care causă şedinţa dela 5 1. c. o lungă espunere asu­ 110 m de gaz şi 200 m de gaz hydric tricitate şi tote acestea rămân lucruri de
3
3
suma adunată pentru procurarea unui por­ pra cestiunei ckinese. El dise între altele, că şi cu tote acestea gazul hydric ne vine mai lux numai, fiind atât de scumpe.
tret al lui Lăpădatu pe sâma scolelor abia guvernul engles audând despre convenţia ieftin ca cel aerian. Cel mai mare concurent pe acest te­
dâcă a trecut peste 30 fi. ruso-chinesă privitore la Port-Arthur, a Ou lumina electrică în nici un cas ren s’a ivit, şi concurâză electricitatea (dâr
propus Rusiei să renunţe dela ocuparea nu se pote asemăna gazul hydric. Lumina numai în ce privesce punctul economic) şi
Cursul de pomărit din Turda, care s’a acestui port, căci Anglia se obligă a nu chiar şi pe semenii lui, pe celelalte gazurl
deschis în 27 Martie, s’a încheiat alaltăerî, electrică este cu mult mai elegantă şi mai
lua în posesiunea sa nici un port din gol­ şi acest concurent, este gazul despre care
în 5 Aprilie n. După cum ni-se comunică, bună. Dâr luând în considerare, că o lu­
ful Pecilli. Rusia însă a refusat acâstă pro­ minare centrală cu electricitate costă cu am vorbit mai sus, gazul hydric.
la curs au luat parte 19 învăţători, între
punere. In urma acesta, dise Balfour, Anglia mult mai scump decât cea cu gaz hydric, prof. Iordan Popovicî.
cari 9 Români. Din comitatul nostru, al a mijlocit se i-se dea portul Wej Haj-Wej
Braşovului, a fost d-1 Ananie Boldor, învă­ pe lângă condiţiile în cad i-s’a dat Rusiei şi din datele de mai sus putem vedâ, că ea
ţător confesional în Codlea; din comitatul Porih Arthur. Posiţia portului "Wej-Haj-Wej costă mai mult decât de trei ori atâta, ca
făgăraşului George Ciocan, învăţător de cea cu gaz hydric. U L T I M E S O I R I .
în golful Pecili dă Angliei posibilitatea de
stat în Cumulata; din comit. Sibiiului a împiedeca o domniă particulară europână Am spus mai sus că gazul hydric
Viena, 6 Aprilie. Ia cercurile di­
Teodor Murgeai, învăţător în Lancremî ; asupra Chinei, âr „tendinţa Angliei este să este forte veninos; dâcă vom cerceta puţin plomatice de aici se crede, că res-
■din comit. Ternavei mici învăţătorul conf. vom vedâ că şi gazul aerian nu este mai
se păstreze pe cât se p6te integritatea Chi­ boinl dintre Spania şi America nu
Muntean din Cucerdea română; din comit. puţin veninos, şi cu tote acestea sunt forte
nei *. se p6te încunjura. Iu Statele-Unite
1
Hunedorei Gavril Moş, învăţător comunal Pe urmele Rusiei, Germaniei şi An­ rare caşurile când să fi murit cineva, nă­
în Rîu-alb ; din comit. S.-Dobâca loan Dra- gliei păşesce acum şi Francia. Ea încă vrâ buşit de gaz aerian. Gazul aerian se pre­ pe t6tă linia a învins partida res-
boiului. Guvernul american refusa
gemir învăţ. conf. în Surduc; din comit. pară sâu din lemn sâu din cărbuni de
să-şi asigure o posiţiă însemnată în China. orî-ce intervenţia din partea puteri­
Turda-Arieş: Demetriu Gâscă învăţ, de stat pâtră şi aşa deosebim două soiuri de gazurl
Francia a pretins dela China să-i cedeze lor europene.
în Grind-Cristur; din comit Bistriţa-Năsăud în apropiere de Fu-Clau o posiţiă de mare aeriane, cari se deosebesc în composiţia lor,
R. JDesuşianu şi G. Romanessi, învăţ, co­ importanţă, de unde să potă şi domina, dâr numai în ceea ce privesce procentul. Madrid, 6 Aprilie. Guvernul
munal în Monor. Esamenul s’a ţinut în 5 Şi gazul aerian conţine oxid de cărbune, spaniol a avisat pe ambasadorul seu
împreună cu celelalte puteri, asupra co-
Aprilie în presenţa comisarului ministerial şi după cantitatea lui vom putea uş^r sta­ din Washington, ca îndată-ce mesa-
merciului. O telegramă din Sanghai asigură,
'Ştefan Molnar. învăţătorii români toţi au că China ar fi acceptat tote pretensiunile bili gradul cu cât este unul mai Veninos giul preşedintelui va cere indepen­
a
•reuşit parte cu bine , parte cu „forte bine Franciei. decât altul. Acâsta se pote vedâ din datele denţa insulei Cuba, se plece din
u
r
După cum ni-se spune, ei au fost tractaţi aduse de Domnul Dr. Karl Iahn şi anume: Washington. Preşedintele Kinley a
atât din partea superiorilor, cât şi mai vîr- Gaz aer. Gaz aer. Gaz hydric decis se comunice Congresului ine-
tos a colegilor lor maghiari forte preveni­ G a z u l h y d r i c . Hydr. carb din lemn din cărb. sagiul seu numai Luni.
B%
tor. — Caracteristică a timpului! Braşov, 4 Aprilie n. ce luminâză 7% 28%
H. C
1%
Furtuna cu ploie şi zăpadă, ce a bân­ (F i n e.) H { 85% 41% 49%
32%
C O 26% «% 45»/° D I V E R S E .
tuit chlele acestea pretutindeni, a făcut Gazul hydric nu avea putere de ilu­ N — 4% 6%
multă stricăciune în diferitele părţi ale minat, pănă ce n’a inventat Auer lampa Yedem deci, că nu cu mult i este mai Râsboiu pentr’un „etc".... La 1654 s’a
•ţării. Iu urma ploii şi a zăpeclii, ce a câ- sa, care adl atât este de generală, încât o veninos gazul hydric decât gazul aerian. întâmplat un răsboitt din cause forte carac­
4ut, apele au eşit în multe locuri din cunoscem fiecare; nu avem decât să ne Pei’icolul era însă că gazul hydric nu are teristice între Polonia şi Şvedia. S’a în­
alvia lor inundând teritorii estinse şi ame­ oprim înaintea unui felinar de stradă şi să miros, dâr după cum am arătat mai sus tâmplat, că unui nobil polon i-s’au părut
ninţând icl-colo cu pericol. Mai primejdiosă o privim. La lampa acâsta tot ce nu vedem adaugându-se la el mercaptan ii dă un prâ incomode legile patriei sale; el săvâr­
a fost esundarea Crişului, care a întrerupt la alte lampe de gaz aerian este, că flacăra miros neplăcut şi îl face ca în cea mai şind o crimă s’a refugiat îu Şvedia. Regele
comunicaţia pe calea ferată dintre Arad şi e prinsă într’un sac (compus din cenuşe de mică cantitate să-l putem simţi şi prin- polon loan Casimir a adresat din pricina,
Brad. Mureşul încă a început să crescă şi magnesiu), care sac în urma fierbinţelei ce­ tr’asta încetâză de a mai fi periculos. acâsta o scrisore lui Gustav Carol, regele
să ameninţe cu esundare. — Furtuna, lei mari a flăcării devine şi el incandes­ Dâcă vom asemăna capacitatea de Svediei, cerând estradarea păcătosului.
ploia şi ninsorea a bântuit şi în străină­ cent şi aşa întăresce puterea luminătore a încălZit a gazului hydric cu a cărbunelui, Scrisorea însă a avut resultat cu totul ne­
tate. Din multe părţi se anunţă zăpetţî flăcării. Gazul hydric în o lampă Auer dă vom vedâ că la gazul hydric se perdo mai aşteptat. Regele Svediei observă, că după
mari şi esundărl de rîurl. o lumină cu mult mai tare decât e lumina, puţină căldură, decât la cărbune, şi în- înşirarea titlurilor sale nu se află decât
u
pe care o cunoscem cu toţii, a gazului căklim mai iute ca cu cărbune. 6tă ce Zice doi „etc. pe când regele polon îşi puse
Oficiu poştal Jăfuit. Duminecă sera ofi­
aerian. Temperatura flăcării gazului hydric Dr. Karl Iahu: după nume trei „etc.“ Acâstă ofensă l’a
ciul poştal din Akna-Şugatag a fost jăfuit
de nesce făptuitori necunoscuţi, cari au este forte înaltă, dâră cu tote acestea, tă­ „In general esperimentele făcute ne iritat aşa de mult, încât a declarat răsboih
furat 330 fi. în bancnote. ria de încălzire nu este atât de mare, aşa arată că 1 kilogram de cărbune desvoltă Poloniei. Răsboiul a secerat multe jertfe,
că sacul de muselin al lampei se con­ 7000 de calorii, din acestea se folosesc el s’a sfrrşit numai la 1660, când adver­
Tren câdut în apă. Din Serajevo so- servă cu mult mai bine decât la lumina cu pentru încălZirea odăii numai 16%, adecă sarii au încheiat pace în Oliva, aprope de
sesce scirea despre o mare catastrofă, ce gaz aerian. 1120 calorii. Un metru cubic de gaz hy­ Danzig.
s’a întâmplat între staţiunile Caspe şi Flix. Gazul hydric amestecat cu aer, la dric desvoltă 2450 calorii dâr din acestea
Trenul, care circula pe acâstă liniă, a de­ aprindere esplodâză şi acâsta se întâmplă se folosesc 90% adecă 2205 calorii. Aceste
raiat şi a căcjut într’un rîu. Multe persone chiar numai la un amestec de 6—7% de Proprietar: lîr. Aurel IfXureşianu.
■au fost rănite. Detalii lipsesc. gaz hydric cu aer, âr la un amestec de *) In aceste cifre e socotit şi preţul lampei. Redactor responsaPil: Gregorin jffaioiv