Page 1 - 1898-04

IlEDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare fi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonaineute pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoT, pe şĂse
INSERATE so primoso lft AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorole Birouri de anunciuri: Se prenumoră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oiolo poştale din întru şi din
Nlax Augenfold &Emerich Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Heinrlcli Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Goldbor- Adminidruţiunca, Piaţa mare,
gor, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etngiu
burg.- Marolyi & Liebrnann. I.: Pe un an 10 fl., po şSse
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colinii G or. / \ «MW RWDDB BQS TOM HTOTOB WTW Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu­ BraBDcaa nrosaxi Vjasr ainJ «tass^ uraim&a mLb ■ 12 fl., pe 6 lur.I 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
*>

moştenirea lui Coloman Tisza, a ace­ la jucat clica tiszaistă, care a intro­ desbaterile parlamentului vienes, atunci gu­
lui bărbat, care şi-a renegat princi­ dus absolutismul parlamentar şi co- vernului unguresc i-se ivesce întrebarea:
N o u a b o n a m e n t piile 9ale şi pe căi imorale a format ruptiunea în ţeră. la ce să se decidă şi ce fel de soluţiune
la, o majoritate spre a încunjura legea Der atunci, de ce nici măcar să propună Coronei? Se pote, că calculul
şi a falsifica sistemul parlamentar. bărbaţi ca Nicolae Betblen nu şi mai contelui Thun este corect din punctul lui
Gazeta Transilvaniei Banffy — esclamă el — seceră ce ridică glasul in contra turbatelor asal­ de vedere, însă prelungirea provisoriului de

Cu 1 Aprilie st. v. 1898 a semănat Tisza. turi, ce le face Banffy cu ai săi in cătră Ungaria, nu s’ar pute face aşa de uşor.
Drept şi morala politică! Fru- contra naţionalităţilor? Acăsta este E de prevădut, că în acest punct se va ivi
s’a deschis nou abonament, la care mdse cuvinte! „frăţesca înţelegere sine ira et odio? Ll un conflict între cele doue părţi. Chiar şi acea
invităm pe toţi amicii şi sprijini­ Nu vom vorbi de ceea ce se Publicistul ungur ne pune în parte a politicianilor unguri, cari mai mult
torii foiei nostre. citeză în acest articul spre a dovedi vedere, apropiata grupare a tuturor ţin la basa din 67, nu s’ar pute linişti cu
44
Preţul al) o n amen t ului: morala politică a lui Deak îa atitu­ „adevăraţilor rîeakiştl în jurul dra­ una cu două în susţinerea situaţiei nesi­
5
44
Pentru Austro-Ungaria: dinea sa „cinstită şi leală faţă cu pelului contelui Apponyi cu scop gure de adl, ci mai curând ar fi gata să
dinastia. Dâr pote că nu este ino­ de-a forma „pe basa nepătării poli­ păşeseă pe calea tot atât de grea a regu-
pe a/n. ................................ AS fl.
portun do a pune întrebarea, cum tice şi a moralei politice o nouă lării de sine stătătore a afacerilor vamale
44
pe şese 1-ujq.î ........................................... © £L
pe trei 1-u.n.î ................................ 3fL stă cu dreptul şi cu morala politică majoritate. şi financiare ale Ungariei faţă de Austria.
44
Pentru România si străinătate: a lui Deak şi a „adevăraţilor se! Frumdse propusuri, der cum o Chiar şi art. de lege I din 1898 vorbesce
5
pe -u-xl an ..................... -©O franci aderenţi în ce, privesce atitudinea se fiă cu putinţă vre odată a îuăîţa în sensul acesta.
pe şese lxm,î................................... SO ,, lor faţă cu naţiunile nemaghiare şi drapelul moralei politice, pe câtă Foia guvernamentală înebeiă dicând,
pe trei 1-u.n.i ..................... IO ,, in deosebi faţă cu Românii? vreme se exercită de cătră toţi pa­ că aici se începe momentul decisiv şi tot
Abonarea se pote face mai uşor De aceştia se pare, că şi-a ui­ trioţii unguri fără deosebire, printr’un acesta va fi începutul dilelor [grele pentru
prin mae?id!sj£e postai!®. tat cu totul şi contele Nicolae Beth­ tel de complicitate tacită, cel mai politica maghiară, semnalată mai sus.
Administraţiunea len, deşi se mândresce a fi unul din imoral şi cel mai condamnabil des­
KS
jjCîasetes Tn'S£inis5Sw®irai©s . cei mai mari adorator! ai lui Deak, potism naţional ţaţă cu naţiunile
şi deşi odiniâră, pe când trăia încă conlocuitbre nemaghiare? Sporirea flotei austro-ungare.
Deak, d-1 N. Bethlen a primit odată Seim, că admiralul Spann a cerat dela
pe la sfârşitul anului 1868 chiar şi consiliul comun de miniştri, ce s’a ţinut ca­
iora!a politică deakistă. o scrisore dela Deak în causa Ro­ Nou provisoriu? lele trecute la Viena, un credit de 50—55
mânilor, pe care a fost publicat’o Piarul Cehilor tineri „Narodni Lisly , miliâne fl. pentru sporirea flotei de răsboiîi
d
Interesanta este paralela ce o în 16ia sa. oare îşi primesce informaţiunile din isvore austro-ungare.
face într’o fâie apponyiată vechiul pu­ Vorbind de plângerile Români­ acreditate, publică soirea, că guvernul con­ Un ofiţer de rang mai înalt staţionat
blicist ungur, contele Nicolae Bethlen, lor, Deak cţicea lui Bethlen despre ei: telui Thun are de gând, ca în vederea anu­ în Fiume făcu în privinţa acesta nisce de­
între Deak şi Banffy, şi adecă nu „Ceea ce este încă de făcut, trebue lui jubilar, s<5 prelung 6scă provisoriul pactului claraţii remarcabile, pe cari le vedem pu­
atât între personele acestora, cât mai se se facă pe cale frăţesca, sine ira încă pe un an. Dâcă acâsta îi va succede, blicate aprope în tote diarele din Viena şi
mult între sistemul de a.stăcjî şi cel et odio în înţelegere cu fraţii noştri atunci pentru întreg anul acesta va amâna Budapeşta. El dise, că politica colonială a
da pe vremurile lui Deak. (adecă cu Românii) . „Eeichsrath -ul şi va dispune asupra aface­ monarchiei a fost negligeată pănă acum.
44
u
„Deak şi Banffy! aceste nume Ei bine, cum s’a manifestat mo­ rilor imperiului pe basa § 14. De aici vine, că din punct de vedere al
spun totul: Nepătare politică şi co­ rala politică deakistă faţă cu Ro­ piarele unguresc! din Peşta reprodu­ industriei şi comerciului monarchiei faţă
rupţi une ! tt mânii? Cu ce ia ajutat pe aceştia când acestă scire, dau espresiune nemulţu­ cu celelalte ţări din Europa, Austro-Unga-
Cu aceste cuvinte caracteriseză ca se se pâtă bucura neştirbit mă­ mirii lor şi mai ales cele guvernamentale ria a rămas mult îndărăt. Monarchia nu-şl
amintitul publicist acea deosebire, car de acele sfărmiturî de aşa cj’se se fac pară şi foc de năcaz, că liotărîrea pote desvolta esportul, fiind-că n’are debu-
„Deak“, <jiee el, „prin cinste a aju­ concesiuni ce le-a făcut legislaţia contelui Thun de-a prelungi provisoriul, va şeurî în străinătate. Acestui rău trebue să
tat Ungariei se învingă, Banffy prin dela 1868 în favorul limbei lor? sili şi pe baronul Banffy de-a cere şi el i-se pună capăt. La acesta un deosebit pri­
corupţiuue a adus’o la marginea pră- Va c[ice contele N Betblen, că prelungirea provisoriului, ceea-ce nu-i va lej va da împărţirea Chinei. Monarchia aus-
pastiei. Dreptul şi morala politică au tot sistemul Tisza-Banffy este de fi lucru uşor. tro-ungarâ nu-şl pote asigura o posiţiune
fost steua conducetdre a înţeleptului vina, că acele legi, pe car! se pre­ Sub titlul „cjile grele , guvernamen­ mai însemnată în comerciul cu China, decât
44
Deak. Astăijî înse, lucru dureros, ele făceau, că le respectâză, au fost în- talul „Peşti Naplo scrie, că situaţia e pri­ prin câştigarea de colonii, mai ales că ea nu
44
nu mai sunt eonducetdro în poli­ cunjurate şi călcate la fiă-care pas. vită acum din tote părţile cu mult pessi- pote privi indiferentă la cuceririle, ce le
tică . Va 4ice, că resultatele triste ale po­ mism. Dâcă guvernului Thun — elice or­ fac celelalte puteri.
44
Cu ârecare părere de reu spune liticei guvernului faţă cu naţionali­ ganul mamelucesc — nu-i va succede a Este o mare greşală — continua el
contele N. Bethlen, că Banffy a luat tăţile, sunt urmarea jocului fals ce face, ca proiectele pentru pact să trecă prin — a ne provoca mereu la aceea, că mo-

|
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 lor maghiari îşi pierdu cătră finea lunei talione de honvedime va fi esclusiv cea ma­ Români a uitat comisia cu totul; ea vor­
August timp de aprope şese dile cu des- ghiară, şi îndată ce vor permite împrejură­ besce numai despre Săcui, măcar-că în
baterea planului, cum se fiă maghiarisată în- rile, tote regimentele din Ungaria se vor ma- Transilvania se află şi regimente românescl
Cum s’a distins tregâ armata. In principiu toţi deputaţii ghiarisa cu desâvîrşire; oficerii necunoscă- de graniţe, cari încă pretind cu tot dreptul,
erau de acord, că armata trebue neapărat torl de limba maghiară nu vor mai fi în­ ca munţii să fiă ai lor. Despre aceştia încă
batalionul I grăniţăresc năseudean
44
maghiarisată, şi numai în privinţa proce- trebuinţaţi; armata întregă va ave să jure ar trebui să se facă amintire în lege . Ast­
Ir anii 1348/43 ? derei difereau părerile: aşa ministrul de pe constituţia şi pe independenţa naţiunei fel cu mare greu se lăsă înduplecată dieta
De răsboiO pretindea, ca regimentele se se maghiare etc. et. de-a şterge din lege cuvântul „Săcui", şi a
u
Virgil Şotropa. maghiariseze nu odată, ci pe rând, adecă Acestă lege precum şi cea scolastică lăsa numai cuvântul „grăniţerî , sub care
1
(Urmare.) mai cu încetul; alţii cereau ca imediat apărută de-odată cu ea, erau anume croite, să se potă înţelege şi Românii. ).
sâ se îutroducă limba de comandă ma­
10. Stărî încurcate în Ungaria. Legi contra ca se nimicescă pe celelalte naţiuni din Din Ungaria fu trimisă la monarch o
ghiară etc. ) ţeră, şi în prima liniă naţiunea română şi
1
naţiunilor nemaghiare. Isbucnirea revoluţiu- deputaţiune de 100 inşi, ca să-l roge se
Prin Septemvre apăru legea de recru­ pe regimentele românescl de graniţă, cari
nei. Manifestul împărătesc. sancţioneze amintitele proiecte de legi, la
tare, un făt al dietei, neprimit şi nesancţio­ deja erau puse de împăratul Ferdinand la ce Majestatea Sa răspunse rece, că va esa-
Cam pe la jumătatea a doua a lunei nat de monarch; cu tote acestea însă disposiţia ministerului maghiar, însă cari—
August, pe când batalionul nostru se afla ministerul maghiar demândâ se fiă pus în după cum am vădut — totu-şî nu se simţiră mina legile şi resultatul îl va aduce la
parte în Leopoldstadt, parte în Pojun, ele­ vigore. aplecate de-a jura pe constituţia şi de cunosciuţă pe calea ministeriului.
mentele mai resonabile şi cuminţi din mo- In Austria însă asemenea se pregăti
Intre punctele mai de căpetenie din a-şî vărsa sângele pentru independenţa na­
narchiă, înţelegând intenţiunile ascunse ale din partea ministerului de-acolo un lung
amintita lege sunt şi următorele : Dieta dă ţiunei maghiare.
Maghiarilor, începură a protesta contra memorand cătră împăratul, în care acesta
ministeriului împuternicirea sâ recruteze Pentru grăniţerii români nu e fără
ruperei Ungariei de cătră monarchiă şi e rugat să nu întărescă legile dietei ma­
din întrega ţeră pănă la 200.000 ostaşi, interes a aminti aci, că tot în Septemvre
provocară regimentele grăniţerescî, ca se nu se se mai luă în desbatere de cătră dietă şi ghiare, căci nici nu are dreptul la acesta;
cari vor ave să se bată numai în patrie
supună ministerului maghiar, er unii co­ cu atât mai puţin să sancţioneze un alt
contra revoluţionarilor (?) şi la graniţe con­ proiectul de lege privitor la munţii regi­
mandanţi, — cari lăsară să se bată sol­ ministeriu independent maghiar, care e
tra duşmanilor, însă afară de Ungaria nu mentelor. Fiind însă luate în considerare,
daţii lor contra Sârbo-Croaţilor, fură greu spre răul monarchiei şi chiar al Ungariei;
vor fi scoşi; limba comandei la aceste ba- cu acestă ocasiune, numai regimentele să-
mustraţi. cuescî, se scula deputatul român Oniţiu şi
De altă parte însă camera deputaţi- ’) „Gaz. dc Tr. Nr. G8 şi 69 din 1318. dise: „După cum văd, despre nefericiţii ') „Gaz. dc Tr.“ Nr. 76 din 1848.
u
V