Page 10 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 74—1698.

mul rend urmăresce scopuri naţionale. mult. Se dice anume, că cele două comi- untru, nu i-au succes. Răul cel mai mare şi adevărul . Rândurile acestea atacă ono-
14
Habsburgii au trebuit să iâsă definitiv de siunî pentru esterne ale camerelor vor as­ este fără îndoială lipsa de bani. Yisteria rea tribunalului militar şi-l dejosesce. Se
acolo. Posiţia lor universală s’a restrîns şi culta pe consulul general Lee din Havanna, statului e golă, funcţionarii de stat nu-şî calumniază prin acesta în public tribunalul
au devenit capii unor popore orientale. care a promis a dovedi, că Spania e res­ pot primi lefile, asemenea şi oficerii ar­ militar. Emil Zola s’a făcut părtaş la ca-
Mijlocele vechi şi puternice nu le mai au ponsabilă de catastrofa vaporului „Maine“. matei. f lumniă prin aceea, că a dat lui Perreux
la disposiţiă. Ei nu se mai pot ferici acum Spre scopul acesta s’au cheltuit sume Când Milan se reîntorse înainte cu articulul, dându-i astfel şi mijlocul de a
ce
decât prin naţiuni şi cu naţiunile niciodată enorme, ca să câştige documente. Se c}i > câte-va luni în Belgrad, se hrănia bietul comite delictul. Acest delict este a-se pe­
însă contra acestora... că Lee ar fi pus mâna pe o scrisore a ge­ „pasager“ cu speranţa, că îi va succede depsi conform paragrafilor 23, 29, 30, 35,
„Basa de esistenţă a dinastiei (habs- neralului Wcyler, în care acesta scrie, că cu ajutorul celui mai iubit ministru de fi­ 42, 43, 45, 47 şi 52 din legea dela 29 Iu­
burgice) o formâza condiţia, să trăescă în cea dintâiu naie americană, ce va trece nanţe al său Petrovict, se contragă un nou lie 1881“.
armonia cu naţiunea maghiara... Educa- prin portul Havanna va fi aruncată în aer. credit de 25 milione. Bancherii însă au
ţiunea membrilor dinastiei însă nu e de Celelalte părţi ale acestei scrisori Mac rămas surc}l, fiind-că hârtiile de valore ale
natură a-.se apropia de inima naţiunei ma­ Kinley le cunosce de mult, r.pănă acum Serbiei nu fac mai mult acj.1 ca 62%. S’au SUIRILE BILEI.
ghiare. Ca să nu cunoscă acâstă naţiune însă le-a ţinut în secret, pentru-ca publi­ făcut încercări şi la Viena, dâr tot fără i
— 2 (14) Aprilie.
nu-şl dau ei înşişi silinţă. Nu înţeleg limba carea scrisorii ar fi causat ruperea ime­ resultat. Nici nu se pute alt-fel avându-se
Dela Academia Română. Premiul Năs­
nostru, constituţia nostru, tendinţele (De ma- diată a legăturilor diplomatice dintre Ame­ în vedere neîncrederea cu care lumea în-
turel Herăscu nu s’a acordat anul acesta
ghiarisare ? — Trad.) şi istoria nostru. Dâcă rica şi Spania. Comisiuuile pentru esterne trâgă se portă faţă de Milan şi care se
nimănui. Tâte cărţile presentate au fost
u
vin între noi ne privesc aşa de străin şi — dice depeşa lui „Lokalanzeiger — au resfrânge şi asupra Serbiei.
respinse. Cele mai multe voturi le-au avut
miraţi, ca şi când ar veni într’o ţâră exo­ hotărît se propună Congresidui neamânata in- Lui Milan însă îi trebue cu orl-ce
tică, de-a cărui nume nici n’au audit... tervenire cu puterea armată. preţ bani, alegerile se apropie şi armata nuvelele d-nei Constanţa Hodoş, care însă
Decă se întâmplă să moră moştenitorul de Tot despre propunerile comisiunilor trebue hrănită. Ce să facă dâr? Au hotă­ n’au isbutit să aibă premiul, având numai
t
tron înainte de a lua frânele guvernării, pentru esterne „Agenţia Reuter“ comunică rît în fine, ca prin banca naţională să paritatea de voturi. Premiul Adamaki de
corona Sf. Ştefan ajunge pe capul unui din Washington următorele : schimbe bancnote în suma de 10 milione 5,000 lei s’a împărţit în două şi s’a acor­
necunoscut şi străin... Comisiunile pentru esterne vor pro­ pentru argint cu preţul de jumătate. Acesta dat jumătate d-lui Turcu, pentru descrierea
„Mari învăţături cuprinde dâr în sine pune primirea unui proiect de resoluţiune este cea mai primejdiosă şi mai fatală pro­ unei părţi a Transilvaniei, şi jumătate d-lui
flascul de Luni. Cel dintâih lucru al dom­ prin care poporaţiunea insulei Cuba să fiă cedură. S’a fost creat o lege, care statoresce Haralamb Leca, pentru a 2-lea volum de
nitorului este, să-şi cunoscă şi înţelegă na­ declarată liberă şi independentă. Răsboiul maximul bancnotelor ce se pot schimba poesii (Secunda). Cât despre premiul Lazăr
ţiunea peste care e chemat a domni. Numai Spaniei în insula Cuba a păgubit comer- cu argint, dâr maximul de mult a fost nici o hotărîre nu s’a luat încă; şansele
astfel pote face politică naţională, fără de ciul Statelor-Unite, averea şi interesele lor ajuns. Ce-i pasă lui Milan, dâcă acâstă le au în mod egal d-1 Ştef. Mihăilescu şi
care puterea lui stă pe base clătinătore*. şi a fost atât de nemilos, încât Statele- lege se va nesocoti. El are lipsuri colosale G. Maior pentru scrierile lor. — Membrii
Unite au datoria de a pretinde, ca Spania în tote părţile, are nevoie de cel puţin Academiei au ţinut Marţi nu mai puţin de­
se-şî retragă tote trupele de pe mare şi uscat cât patru şedinţe pentru ca să hotărască
Relntorcerea tvupelo'i' austro- două milione, ca să-şi arangeze de-ocam- asupra alegerii a patru membri ordinari în
din insula Cuba. Guvernul Statelor-Unite
ungare din Creta. Din Canea se tele- dată datoriile cele mai urgente. Serbii sciu locurile vacante. E însă aprope sigur, că
grafâză, că trupele austro-ungare din Creta pretinde acesta, şi preşedintele este auto- forte bine, că ce însemnâză acâsta şi că nu se vor ocupa tote locurile vacante în
au plecat spre casă în 12 1. c. La 9 ore risat să ducă în deplinire acestă resoluţie tot ei vor trage-o scurta faţă de fostul lor sesiunea acâsta.
a. m. s’a luat de pe bastionul oraşului stin­ folosind tote puterile Statelor-Unite. craih.
dardul austro-ungar. înainte de plecare s’a Afară de acâsta, dâcă vom privi cât Curiose contemplări de Pascî. Sub
ţinut o revistă militară internaţională, par­ de puţin raporturile Serbiei cu străinăta­ titlul acesta „Sieb. D. Tgbltt“ citâză din-
Huşii şi Dcirdanellele. Pressa eu- tr’un articul ce l’a scris secretarul general
ticipând trupele marilor puteri. Contra ad­ tea, vedem, că ele nu, prâ sunt favorabile.
ropână se ocupă tot mai mult cu ceşti unea al „Kulturegyelt“-ului Sândor I. următorul
miratului Hinke a ţinut o vorbire trupelor Cu ţările vecine Bulgaria şi Muntenegru,
trecerei flotei rusesc! prin strîmtorea Dar- ciudat şi caracteristic pasagiu: „Cine nu
şi a mulţămit oficerilor străini. Autorităţile se îneolţesee mereu, mai ales cu Bulgaria
danellelor. Etă ce scrie intre altele „All- strigă astădl „Trăâscă patria, trăâscă re­
turcescl şi poporaţiunea a aruncat flori din pricina Macedoniei, unde Bulgarii cu­
gemeine Zeitung“: „Dreptatea predinde, gele !“ Socialistul este, care nu cunosce
asupra oficerilor şi soldaţilor, cari se de­ ceresc terem din ce în ce mai mult, în
a-se recunosce, că puternicul imperiu ru­ patria, conlocuitorul din sînul naţionalită­
părtară. După amâdl stindardul austro- contra poftelor de expansiune ale Sârbilor.
sesc este silit a-se gândi cum se frângă ţilor este, care n’are rege. Cugetaţi-vă, că
ungar a fost luat şi de pe fortul Suda.
aceste câtuşi ee-i stau în cale. Câţl-va ani aceştia sunt astădl inimicul şi că în contra
Trupele au imbarcat pe vaporul „Aurora“.
mai înainte s’a inventat acel mod de so­ acestora mergem uniţi conduşi de regele
Reînoirea procesului contra lui
luţie, că Turcia trebue să permită flotei Zola. Din Paris se telegrafâză, că în sen­ nostru legal şi încoronat, mergem cu toţii,
Conflictul ispano-american. voluntare rusesc! a trece prin Dardanelle, sul hotărîrii tribunalalui militar, Zola şi căci scopul nostru e ajuns“ ... Foia să-
căci năile ei n’au caracter răsboinic. Acâsta sâscă din Sibiiu amintesce, că acelaşi se­
Soirile telegrafice sosite din Washing­ Perreux, redactorul foiei „Aurore“, au pri­
însă n’a mulţămit pe Rusia. Se svonesce,
ton presentă erăşî situaţia ca forte critică. mit actul de acusă în noul proces, ce se cretar general al „Kulturegylet“-ului scrie a
că se pregătesce o convenţie între cele
Se spera, că după cetirea mesagiului lui ridică contra lor. Acusa e ridicată de că- nu de mult, că legislaţiunea restabilesce
două împărăţii în sensul, că de aci înainte nu mai dreptatea istorică prin aceea, că
Mac Kinley, în care acesta promise Ame­ tră tribunalul militar de pe teritoriul co-
din cas în cas să i-se dea voie Rusiei a restabilesce numele străvechi ale oraşelor,
ricanilor, că la cas de lipsă va interveni mandei Parisului. Actul de acusă e de ur­
trece prin Dardanelle câte 2000 soldaţi satelor şi văilor în Ungaria, cari s’au pier­
ou putere armată în Cuba, spiritele se vor mătorul cuprins:'
deodată. După primul transport, trece al
mai linişti. „Domnii Perreux şi Zola sunt datori dut cu timpul. Numita foie admir?, cum
doilea şi aşa mai departe Acesta ar fi un scote secretarul „Kulturegyelt“-ului din
S’a întâmplat însă tocmai contrar. A a-se presentă la 23 Maiii 1898 înaintea
1
pas pentru nimicirea tractatului clin Paris'' . ruinele istoriei atâta „înţelepciune“, ea să
doua di după cetirea mesagiului, care a curţii cu juraţi din departamentul Senei în
ajungă la conclusiunea, că naţionalităţile
fost transpus comisiunei pentru esterne, în Versailles, în care di, la mandatul tribuna­
Senat s’a făcut o propunere de urgenţă, lului, Curtea se va constitui la ora li /, şi socialiştii sunt duşmanii comuni în con­
1
prin care partida răsboiului cere, ca Sapnia Situaţia în Serbia. în şedinţă estraordinară. Perreux este acu- tra cărora trebue să pornâscă statul. Noi
la rândul nostru compătimim adânc dese-
să-şi retragă trupele din insula Cuba, insula Aprope de-o jumătate de an încoce sat, că a 'împărţit în Versailles acel număr
chilibrarea mintală a voinicosului secretar
se fiă recunoscută de republică şi Mac Kin­ situaţia politică în micul regat sârbesc e din „Aurore“, care avea un articul de ur­
ley să fiă rugat a realisa acest proiect. cât se pote de rea şi critică, 'l’ote silinţele mătorul cuprins: „Un tribunal militar a dela „Emke“.
Localanzeger“ din Berlin primesce din guvernului de-a face se nu se vadă stările cutezat să achite la poruncă pe Eszterhazy Cadou de PascT. Regele Carol va face
v
Washington o telegramă, ce spune şi mai încurcate şi nemulţămirea generală dină- şi prin acâsta s’a lovit în faţă dreptatea la Abazzia Principelui Ferdinand al Ro-
plecare, fără oficerî, înaintea gardei prin­ sosi în Leopoldstadt fără veste sus aminti­ apoi alte organe îl vor trimite mai în­ Nu pot lăsa aci neamintită o împre­
cipale (Hauptwache), unde ţinea inspecţiune tul comisar maghiar şi, în numele guver­ colo. jurare, şi adecă : Din scrisorile şi diarele
sergentul Buhai, şi, fiind gata de drum, nului maghiar, provocă garnisona, să de­ rămase după unii oficerî, cari au servit
Un oficer din garda naţională ma­
feciorii voiră să-şi ia stâgul, care se afla pună jurământ pe constituţia. Insă atât ofi- atunci în batalionul nostru, aflător în
ghiară şi fu trimis înainte, ea se îngrijâscă
acolo. Dela acesta însă fură împedecaţî prin cerii, cât şi soldaţii ceilalţi, cu o resoluţiă Leopoldstadt, se pote evident constata, că
de încartirarea batalionului în anumite sta­
oficerul de inspecţiune şi prin soldaţii pos­ şi statornicia bărbătâseă refusară a-l depune, atât oficerii, cât şi soldaţii batalionului nă-
ţiuni.
taţi ca sentinele. Oficerilor le şi succese ba cei d’întâiu hotărîră, că la cas estrem săudean aveau puţină încredere în coman­
de-a îndupleca pe soldaţii batalionului, ca să-şi înainteze reversele de chitare. Comandantul fortăreţei, colonelul Bi­ dantul fortăreţei, Baron Bibra.
să se întorcă în cartiere, şi să aştepte cu Vădând astfel comisarul Br. Ieszenak, bra, nu se opuse acestor disposiţiunl ale In amintitele scrisori se susţine chiar
paciinţă cele ce vor urma. că tote încercările sale de-a îndupleca ba­ comisarului maghiar, şi astfel în 16 Oc- şi aceea, că, dâcă colonelul Bibra n’ar fi
In acea nopte deşertară 11 soldaţi, talionul la depunerea jurământului sunt tomvre 1848, la 2 ore dup’amâdl, batalio­ publicat conţinutul proclamaţiunei lui
pentru care fapt colonelul Bibra dete or­ zadarnice, făcu în fine cunoscut, că el este nul grăniţeresc român pleca din fortărâţa
Kossuth; dâcă el n’ar fi arborat tricolorul
din să se încuie porţile fortăreţei. însărcinat din partea ministeriulni maghiar, Leopoldstadt spre Yaţ, âr locul lui îl ocupă
maghiar, ceea-ce a deprimat forte mult
ca — la cas când ar observa, că soldaţii în cetate garda naţională maghiară. spiritele soldaţilor; şi decă el din potrivă
13. Atitudinea duşmănosă a gardiştilor ma­ grăniţerî sunt hotărît dispuşi contra legilor Este de însemnat, că imediat înainte şi-ar fi dat numai puţină ostenâlă de a sus-
ghiari. Ivirea comisarului maghiar. Părăsirea maghiare, şi nu pot fi aplicaţi în Ungaria de plecare, oficerii batalionului nostru sub- ţinâ şi nutri curagiul şi energia trupelor
fortăreţei Leopoldstadt. la nici un servicih — să trimită batalionul scriseră un revers, compus de comisarul ma­ din garnisona fortăreţei : atunci acestea, cu

Oardele naţionale maghiare ocupaseră acasă în Ardeal, unde este lipsă de el. Tot­ ghiar, în care ei declarară, că nu vor lupta întăriturile ce şi le-au făcut; mai departe
tote localităţile de prin împrejurimea ce­ odată comisarul maghiar asigură, că nioăirl contra trupelor maghiare. La faptul acesta cu muniţiunea ce-o aveau şi, în fine, cu
tăţii şi nu lăsau pe nimeni să între în for- în calea sa spre casă batalionul nu va fi oficerii fură de-o parte înduplecaţi prin victualele ce şi le-ar fi câştigat prin re-
tărâţă, ba comisarul maghiar Baron IeszenaJc reţinut, şi că soldaţii vor avâ să plece la asigurarea amintitului comisar guvernial, chisiţiune din satele de prin pregdur, ar fi
merse pănă acolo, încât publică statariul drum deplin armaţi. că în mersul său prin Ungaria batalionu­ putut susţinâ fortărâţa Leopoldstadt încă
în contra tuturor acelora, cari ar cuteza Toţi erau mulţămiţî cu acestă dispo- lui nu i-se va întâmpla nimic , âr de altă câte-va săptămâni, pănă la sosirea acolo a
să ducă victualii în cetate. A erumpe din siţiune, numai majorul Pop ceru, să i-se parte fură siliţi de împrejurări, lipsindu-le trupelor locotenentului-mareşal Simonicî din
fortărâţă şi a face rechisiţiunl cu forţa, era permită batalionului, ca să fiă transportat soldaţilor cu desăvîrşire proviantul. In fine Moravia.
imposibil, deorece garnisona era prea mică acasă prin Moravia şi Galiţia, la ceea ce scopul oficerilor era, ca cu orl-ce preţ să-i (Ya urma.)
pentru o încercare atât de cutezată. însă comisarul nu se învoi, dicend, caf el ducă pe soldaţi întregi şi neatinşi acasă,
După două dile, în cari nici măcar n’are împuternicire de natura acesta, ci la Năsâud, şi aci să-i predea apoi locote­
bolnavii nu putură căpăta vre-un nutremânt, batalionul are să plece la Yaţ, de unde nentului-colonel Urban.