Page 101 - 1898-04
P. 101
REDACŢIUNEA, j„GAZETA« iese în Mcars fii.
AdiiDistraţiuiea şi Tipografia, Abonamente nentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe săso luni
6 fb, pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă Z fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăso
INSERATE se primesc la AD- 'luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
M1NISTRAŢIUNE în Braşov şi la I N-rii de Duminecă 8 franoî.
următdrole Birouri de anunolurî: ] Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ’ciele poştale din întru şi din
(lax Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Iflosse. I Abonamentnl pentru Braşov
A. Oppellks Naclif. Anton Oppelik.
InBudapesta: A.V. Goldber- j Admmistratiunea. Piaţa maro,
ger, Ekatoin Bernat. In Ham- (Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. ii.: Pe un an 10 fi., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă. garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu A^ruL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 92. Braşov, Lunî-larţl 28 Aprilie (10 Maiii) 1898.
Ce situaţiă află delegaţiunile. dată o situaţiune mai încurcată şi acesta a început să se consulteze cu gu pentru un scop cultural diecesan, pe care
în multe privinţe ameninţătăre. Este vernul unguresc. Cei dela Peşta însă — îl va designa însu-şl — să trâcă în admi-
Astăzi se întrunesc în Buda mai întâiu resboiul americano-spa- după cum spun chiar şi foile guvernamen nistraţiunea consistoriului, Sinodul ia cu
pesta delegaţiunile austro - ungare. niol, care nu se scie, ce mai păte tale, — nu prea sunt îndemnaţi a primi mulţămită la cunoscinţă acâstă declara-
De când esistă acesta instituţiune, aduce cu sine, ce grupare a puteri propunerea guvernului austriac de a-se des- ţiune a P. S. Sale, şi decide ca tipografia
care a fost creată înainte cu trei lor mai păte provoca. Mai sunt apoi 'fiinţa pe timp de trei luni taxele vamale. diecesană să trâcă în administraţiunea Con
zeci de anî pentru a susţind legă destule cestiunî grave la ordinea cji- S’a ţinut în capitala ungară şi un consiliu sistoriului din Arad, âr fondul ei să se ad
tura comună, adecă uniunea reală lei în Orient, cum e aceea a eva- de miniştri în acâstă cestiune. „Budapesti ministreze, ca fond separat, reservându-se
11
între cele doue state dualiste ale cuărei Tesaliei, cestiunea guverna Tudosito vorbind despre consiliu dice: fundatorului acestei tipografiii dreptul de
monarchiei, stările dinăuntru n’au torului în Creta, aceea a pretensiu- „In consiliul ministerial de atţî, (7 Maiii) a designa scopul cultural şi meniţiunea
fost nici odată aşa de încurcate şi nei rusesc! faţă cu Turcia pentru guvernul unguresc a hotărît, că nu află acestui fond, când va afla de lipsă.
critice, ca acum. Nicî-odată dualis plata imediată a despăgubirei de res- opwtună şi motivată propunerea guvernului De-asemenea se ia la cunoscinţă sta
mul n’a stat în faţa unei crise ma boiu, agitaţiunile de tot felul în Pe- austriac, âr despre acâsta l’a încunosciinţat rea fondului alumneului din Timişora, care
1
serihse, decât astăcjî. ninsula-balcanică ş. a. în scris**. la 31 Iulie 1897 este de 20,307 fl. 40 cr.
Ca un semn caracteristic al stă- C’un cuvent, se ridică nor! în In şedinţa VII, ţinută în aceeaşi (fi
rei de lucruri se comunică din Pesta, grijitor! şi în situaţiunea esternă eu- Parlamentul maghiar şi crisa după amâdl, Sinodul ia la cunoscinţă sta
că întelnindu-se membri de ai dele- ropănă, âr înăîntru vom rămâne cu austriacă. Sub titlul acesta guvernamen
rea fondurilor şi fundaţiunilor diecesane şi
u
gaţiunei austriaco cu membri de ai prospectele unei crise grele dualiste. talul „PeştiNaplo scrie următorele: „Reichs-
constatându-se, că tote acestea se admi-
delegaţiunei ungare şi vorbind, fi- rath“-ul şi-a ţinut ultima şedinţă, fără ca nistrâză în ordine — Sinodul votâză abso
reşce, între ei şi asupra situaţiunei despre afacerea pactului să se fi pronunţat lutoriu Consistoriului manipulant.
politice, Ungurii li-s’au plâns a- Cestiunea vămii pe cereale. vr’un cuvent. Se dice, că pe timpul cât
mar delegaţilor din Yiena, că în In întrâga Europă se află acum la vor dura delegaţiunile se va mai ţinâ o Raportorul.
„Reichsrath“-ul de-acolo cresce din ordinea dilei o cestiune forte gravă, care şedinţă, dâr nici acâsta nu va avâ vr’un
(ţi în cţi numărul duşmanilor lor. Ei formâză actualmente obiectul cel mai prin resultat, ca şi aceea, care se va ţinâ în Asupra situaţiunei în Austria
au adaus, că cercurile politice un cipal în politica agrară a statelor. Este Iunie. Atunci pactul, pe cum se pote pre- se pronunţă foile din Boemia, presentân-
guresc! sunt mâhnite mai ales fiind cestiunea despre desfiinţarea vămii pe ce vedâ, va fi predat spre desbatere comisiu- du-o în colori forte nefavorabile pentru
că văd, că membrii din tbte parti reale. nei; care de sigur îl va respinge. Pentru Cehi. „Narodni Listy de esemplu crede,
a
dele austriaco se ridică în contra In cele patru luni din urmă preţul guvernul unguresc se va ivi atunci necesi că actuala situaţiune din parlamentul aus
Ungariei, fără ca partidele lor se cerealelor a crescut pe pieţele diferitelor tatea, de a-se îngriji despre modalităţile re- triac e imposibilă şi că e cestiune numai
protesteze contra acestei atitudini. ţări cu 3O°/ faţă de Septemvre anul tre gulărei independente a cestiunilor vamale. de câte-va (file pănă când raporturile se
0
Acum mai ales, cjiseră Ungurii, cut. La Budapeşta se vindea d. e. în Sep Guvernul e hotărît, ca în Iunie să înain vor schimba cu desăvîrşire. Nu numai în opo-
în faţa nouelor negociărî pentru pac temvre anul trecut maja metrică de grâu teze parlamentului proiectele despre pact. siţia germană, ci chiar şi în sînul cercuri
tul dualist, aceste atacuri pot de cu 10 fl. 50—80 cr., adi însă ea notâză lor guvernamentale se crede, că în scurt
veni fatale, debre-ce provbcă în t6te 15 fl. şi 20 cr. timp ordonanţele pentru limbă vor fi des
cercurile unguresc! cel mai adenc Acâstă urcare rapidă a preţului arată Sinodul eparchial aradan. fiinţate. Se aştâptâ numai să se constitue
resens, care trebue se reageze şi neîndoios, că pe pieţe nu se mai află grâu — Raport special al „Gazetei Transilvaniei "'. — întâifi comisiunea pentru limbă. Peste tot,
1
asupra negociărilor pentru pact. de vândare şi că tote magasiile mari, pline situaţiunea se presentă, chiar şi după foile
Arad, 18 (30) Aprilie 1828.
„Nesiguranţa, ce domnesce în pri pănă acum cu grâu, secară etc , s’au golit cehice, nefavorabil şi pare a fi apropiat
In şedinţa VI, ţinută în 16 (28) Apri
vinţa pactului, face se sufere mult aşa, că poţi să tragi cu mătura prin ele. timpul, când Cehii au să formeze oposiţia
lie 1898 la 9 ore a. m., a fost la ordinea
comerciul şi tbtă desvoltarea econo Recolta din anul trecut, nu numai la noi, estremă. Foile polone asemenea nu au spe
(filei raportul comisiunei epitropescî, care
mică a Ungariei şi s’ar resimţi aici ci aprope în tote ţerile din Europa, ba ranţă, că în cestiunea limbei să se potă
prin referentul ei Sava Baicu cetesce ra
ca o adevărată mântuire, dăcă în- chiar şi peste Ocean, a fost atât de slabă, mijloci o inţelegere între partidele din
portul senatului epitropesc dela consisto-
tr’o privinţă seu în alta s’ar pute încât relativ forte puţin a fost ce să se drâpta şi oposiţiă.
riului din Arad. Sinodul ia acest raport în
face odată claritate. Cu cât mai cumpere, prin urmare şi ce să se vândă.
general la cunoscinţă. In desbaterea spe
mult vor trăgăna înse Austriacii ne* O stare mai precară în privinţa acesta,
cială Sinodul ia la cunoscinţă, ca un semn
gociările pentru pact şi cu cât mai ca cea de adi, n’a fost pote de deci de ani. Resboiul ispano-american.
îmbucurător, că în urma disposiţiunilor
brutală va deveni agitaţia austriacă Nici din America, nici din Asia, Europa
luate de Consistoriu, şi în anul trecut
în contra Ungariei, cu atât mai în- nostră n’a avut să importeze cereale, âr Tot ce se scie pănă acum positiv des
unele comune bisericesc!, între caii se
doibsă va fi şi încheiarea pactului *. preţurile urcându-se esorbitant, poporaţiu- pre răsboiul dintre Spania şi Statele-Unite
1
amintesc comunele: Totvaradia, Târnova,
Se li-se fi spus încă delegaţilor nea din statele cu stare financiară mai nord-americane este, că netăgăduit escadra
Nerău, Galşa, MuranI, Seceanî şi Şiria,
austriac!, ca un fel de ameninţare, slabă este ameninţată de fomete, din care americană de sub conducerea lui Deivey a
au învestit o parte din averile bisericescl
că chiar şi politicianii ungur! guver causă au început sg facă turburări şi mici aplicat o grea lovitură escadrei spaniole
în realităţi, prin ce pe de-o parte se
namental! au început se-şî perdă pa- răscole, ca bună oră în Italia, Spania, Cuba, înaintea Cavitei, apoi a bombardat câscio-
învestesc averile bisericescl în mod mai
cienţa şi e perieul, că politicii in Creta etc. rele de bambus ale indigenilor din Manilla
fluenţi, car! vor pactul, şi-ar pierde In situaţia acesta cât se pote de rentabil şi mai sigur, âr pe de alta se şi a debarcat pe uscat la Cavite, însă ca
pot ajuta şi credincioşii.
cu timpul terenul şi autoritatea faţă tristă pentru classa mai scăpătată a popo- pitala insulelor Filipine, Manilla, n’a cu-
cu oposiţionalii. raţiunei, guvernele încep a-se preocupa viu La raportul consistoriului despre con cerit’o încă. Manilla este apărată de 15,000
Este adevărat, că în parlamentul de cestiunea, că ce e de făcut. Prancia şi trolarea administraţiunii averilor comune Spanioli, hotărîţl a-se lupta pănă la ultima
din Viena cresce necontenit animo- Italia au desfiinţat deja vama pe cereale, lor bisericescl, deputatul Nicolau Z>gre suflare.
sitatea faţă cu preponderanţa, ce-o ca să vină astfel cât de cât în ajutorul po- propune, şi Sinodul însărcinâză ambele Etă soirile mai nouă de pe teatrul ope
esercită Ungaria în dualism, der cre poraţiunei lipsite. Rusia, Spania, Statele- Consistorii, ca în controla administraţiunii raţiilor militare:
dem, că tbte tânguirile delegaţilor Unite nord americane înse au interdis cu acestor averi să se conformeze regulamen
unguri, adresate soţilor lor delegaţi desăvârşire esportarea de cereale în strei- tului congresual votat de congresul naţio- Raportul lui Deivey.
din Viena, nu vor pută ajuta nimic nătate. Guvernul german n’a făcut nici nal-bisericesc întrunit în tomna anului tre Din Londra se telegrafâză cu data de
pentru a delătura „agitaţiunea aus una, nici alta, el s’a mărginit a susţine şi cut şi, încât ar afla, că este de lipsă a-se 7 Maiii, că la Washington a sosit un ra
triacă “, ce se îndreptă în contra pe viitor taxele vamale, fără înse de-a îm introduce unele disposiţiunl speciale con port al admiralului Dewey despre lupta dela
pactului. piedeca esportul. Germania raţionâză aşa, form împrejurărilor diecesei Aradului, să Manilla. Telegrama cifrată a dus’o adjutan
Delegaţiunile îşî vor face dato că chiar desfiinţând taxele vamale, micul facă propuneri proximului Sinod. tul lui Dewey la Hongkong, de unde a
ria şi vor vota ce li-se va cere şi proprietar, ţăranul muncitor, n’ar fi cu ni Referitor la raţiociniul tipografiei die- transmis’o mai departe prin cablu. In ra
de rândul acesta, der cu acâsta ni mic ajutat; singur neguţătorii de cereale cesane din Arad, din care să vede, că portul său telegrafic Dewey elice, că bate
mic nu se va îmbunătăţi în rapor şi speculanţii ar fi profitaţi, publicul con- averea tipografiei cu finea anului 1897 a riile spaniole din Manilla sunt nimicite şi
turile dualiste interiore. Se va vedâ, sument însă de loc, deore-ce făina şi pâ- ajuns suma de peste 43 de mii fl. — Si cablul tăiat. Golful şi împrejurimea sunt în
credem, chiar şi din discusiunile în nea n’ar fi nici c’o centimă mai ieftine de nodul a adus următorul conclus: Raţio puterea lui. Oraşul Manilla însg nu l’a putut
sinul delegaţiunilor, că, deşi se va cât adi. ciniul tipografiei diecesane pentru anul Ocupa, nu pote debarca pe uscat, fîind-că
face destul trebuinţelor momentane Cestiunea desfiinţării vămii pe cereale 1897 se ia la cunoscinţă şi, făcând P. S. are puţini omeni. Americanii au nimicit
îuafară, totuşi stările dinăuntru ale a format obiect de discuţiune şi în şedinţa S. D. Episcop diecesan Ioan Meţian decla- 6 încrucişători spanioli şi trei canoniere.
monarchiei nu pot fi privite ca con dela 5 Maiii a „Reichsrath“-ului din Viena. raţiunea, că doresce ca pe viitor adminis- Corăbiile americane au rămas neatinse, nici
solidate. O parte a camerei a susţinut’o, alta însă traţiunea tipografiei diecesane înfiinţată pe un soldat american n’a cădut, însă mulţi
Der şi în politica din afară con a combătut’o. Guvernul din Viena a decis spesele sale şi dăruită diecesei pe lângă au fost răniţi. Dewey va rămânâ, înaintea
tele Goluchowsky întimpină de astă- a ridica vama de pe cereale şi în privinţa condiţiunea, ca venitul ei să se folosâscă Manillei.
