Page 102 - 1898-04
P. 102
Nr. 92—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 2.
Mărturisirea lui Dewey, că n’a putut fost destul de liniştită şi se dă ca sigur, d-nii miniştri, cari ’i întâmpinaseră la Pre dau cel puţin 100 corone, pe când membrii
ocupa Manilla din lipsa de material sufi că majoritatea vor ave-o ârăşl republicanii deal, au intrat în gara de Nord din capi contribuitori au să dea cel puţin 1 coronă
cient, a produs mare însufleţire la Madrid, moderaţi si conservativii uniţi. Agitaţie mai tală la ora 8.10 p. Pe peronul gărei, MM. pe fiă-care an. Şi daruri odată pentru tot-
unde e generală credinţa, că Dewey va mare desvoltă de rândul acesta clericalii, LL. au fost întâmpinate de soţiile d-lor dâuna sub 100 corone se primesc cu mul
trebui să se retragă la Hongkong, decă cari vor să dobore pe Brisson, preşedintele miniştri, cari au oferit Reginei prea fru- ţămită. Sumele adunate pănă acum se urcă
forturile spaniole nu se vor preda. camerei, din cercul său de pănă acum. Can mdse buchete de flori; de I. P. S. Sa Me- la 35.000 florini, adunate aprdpe esclusiv
didaţi cu program declarat antisemit, sunt tropolitul Primat şi de Episcopii aflători numai din cercuri militare. Deore-ce însă
O victoria a Spaniolilor.
numai trei. Cei mai interesanţi dintre can în capitală şi alte personagii oficiale. Ono venitul e destinat pentru orfanii întregei
O telegramă particulară sosită alaltă
didaţi sunt, renumitul cântăreţ popular Aris- rurile militare au fost date d e . o companie armate şi a armatelor teritoriale şi glotelor
ieri sera din Gibraltar la Madrid anunţă,
tide Bruant şi anarchistul Guyot. de infanterie, cu musică şi drapel. MM. LL. şi suma adunată e prea mică, Reuniunea
că escadra spaniolă s’a ciocnit în Oceanul au întrat apoi în salonul de primire, unde apeleză la întregă poporapiune să promo
Atlantic cu escadra americană şi Spaniolii s’au întreţinut, în mod afabil, cu personele veze acestă fundaţiune. Biroul reuniunei e
au învins pe Americani. Mesagiul german. presente, printre cari se aflau şi câţl-va astfel compus: Presidiul: Adela, nobilă de
Tot din Madrid se telegrafeză, că Mier membri ai corpului diplomatic din capi
La 6 Maiii n. s’a închis parlamentul Krieghammer, presidentă. Dr. Robert Raffay,
curea trecută o corabiă americană s’a apro tală. La ora 8.2B, MM LL. au luat loc în
german printr’un mesagiu, cetit de împăra vice-preşed. Revisorii cassei, general cav.
piat de ţărm lângă Măriei, între Oaragoe landoul regal, care i-a condus la palat. de Benkiser şi locot.-col. Jul. Seichter; se
şi Benes, în provincia Havanna. 0 parte tul Wilhelm, în care vorbind şi despre po
litica esternă a Germaniei şi despre ra Scole de stat în Secuime. ,Allcotmdny' cretari : intend. sup. milit. W. Malek şi
i
a oştirei americane a încercat debarcarea y Fr. Rohrrch; Cassier: Oscar Olbrich, fabri
se
pe ţărm, însă cavaleria spaniolă a surprins’o porturile ei cu statele streine, (Ţ ur- are scirea, că ministrul unguresc de culte
mătorele: Wlassics a început să ia măsuri, ca tote cant. Membrii comitetului: Carolina de
şi a silit’o se se retragă. Americanii respinşi Gomperz-Bettelheim, Maria de Zagorska,
au [imbarcat erăşl pe corabiă şi s’au de Politica mea esterioră cu caracter pacî- scolele confesionale din comitatul Treiscau- Elisa Malek, Loc. col. Leop. Miiller. —
părtat. nic — care stă departe de orl-ce ştirbire nelor să le prefacă în scole de stat. Anume
a drepturilor streine, dâr prin care sunt fisolgăbirăul din Cliesdi- Oşorheiu a dat or ContribuirI directe a-se trimite cassierului
Bombardarea unui port american. apărate cu efect tot-deuna interesele ger din, la provocare mai înaltă, tuturor nota Reuniunei Oscar Ulbrich, Viena, Wipplin-
gerstrasse Nr. 7.
In Charlestoivn, un mai’e oraş al Uniu- mane ameninţate —• îşi află expresiune în rilor comunali, să ceră dela repreşentanţele
nei, a sosit soirea, după care în Port-Royal raporturile bune, cari, spre mulţămirea comunale declaraţii în scris, că doresc pre Regina Belgiei în primejdiă. Din
(spre nord dela insula Florida) s’a audit mea, imperiul german le susţine cu tote facerea scolelor confesionale în scole de Bruxella se telegrafieză, că regina Henriette
bubuit de tunuri. Se susţine, că escadra puterile. stat, pe motiv, că „scolele de stat îndepli a făcut o plimbare în parcul HaeJcen. Caii
spaniolă a sosit la ţărmul american şi a Faţă cu starea de răsboiti isbucnită nesc o adevărată misiune la graniţa Ardea dela trăsură s’au speriat tocmai când mer
11
atacat arsenalul dela intrarea portului. între Spania şi Statele-Unite ale Americei, lului . Acest ucaz fisolgăbirâesc — dice foia geau pe marginea lacului. Trăsura a căcjut
consider ca o problemă a guvernului meu, ungurescă — este una dintre cele mai clas-
Flota spaniolă la Portorico. în apă şi regina era în primejdiă de a-se
11
ca pe de-o parte se corespundă faţă de sice opere a administraţiei liberale .
îneca. Servitorii din castel au alergat la
0 telegramă din Washington a lui amândouă partidele datorinţelor ndstre de
Maghiarisare cu sila. „Unirea“ din locul primejdiei şi au mântuit pe regina.
1
„Daily News' - dice, că în secţia marinei se neutralitate, er de altă parte să influinţeze,
Blaşiu scrie, că în „Glăjeria Caşvei din
u
crede sigur, că escadra spaniolă, care a ca circulaţia navală şi comerciul german Orcan pustiitor. In Matra a bântuit
ţinutul Reghinului săsesc, deci de Români,
plecat din insulele Cap-verde, se apropie să fiă cât se pote cruţat de orl-ce neplăcere (jilele trecute un grozav orcan cu grindină,
cari lucrau în fabrica de acolo, au fost siliţi
de Portorico. Soirea acesta o confirmă şi şi păgubire. care a făcut mari devastări mai ales în
să-şi maghiariseze numele, şi ei, la poruncă,
„Evining Journal“ din New-York, care scrie, Acţiunea, în interesul căreia am fost Slulia, descoperind case şi nimicind planta
şi l’au şi maghiarisat în totă forma. Ba ce
că un American, care ducea o scrisore ofi- silit a trimite o parte a flotei mele în ţiile de vii. A isbucnit şi un incendiu, care
este mai mult, chiar şi minorenilor şi orfa
ciosă, a vădut escadra spaniolă în apropiere Kiao-Cîau, ea să ceră justă satisfacţiă pen a cuprins în flăcări aprope întregă comuna.
nilor li-s’au schimbat numele.
de Portorico. Aici se aştepta der pe ieri tru sângele vărsat al misionarilor, m’a pus Au ars 22 case şi tot atâtea edificii la
o mare luptă navală între Americani şi în posiţiunea de a realisa pe deplin îndrep terale.
Societatea de lectură „Petru Maior 11
Spanioli. tăţită dorinţă nutrită de mult, ca în Asia
învită la serata literară-musicalâ împreunată Din Serbia. Prin ucazul regal dela 17
Orientală se avem un punct de raclim asigurat
Asediarea Cubei. cu joc, ce o va aranja în favorul fondului Aprilie v. se dispune, ca pănă la 23 Maifi
militaresce, care să fiă capabil pentru desvol- său sub patronatul II. Sale D-lui Dr. Alex. să se isprăvescă cu alegerile deputaţilor.
Americanii au de gând, că după ce
tarea comerciului; acesta s’a şi făcut prin- Mocsonyi de Foen, Joi 19 Maiii st. n. 1898 Aceştia vor fi aleşi pe anii 1898, 99 şi
le va fi succes să ocupe Portorico, imediat tr’o amicală învoială cu China, fără con- în Reduta orăşenescă (Vârosi vigado) din 1900, şciindu-se că în Serbia membrii Scup-
să plece la Cuba. Escadra volantă ameri turbarea relaţiilor nostre cu cele-lalte Budapeşta, începutul la orele 7 ’/ sera. ştinei se aleg pe trei ani. Representanţii
cană aştâptă în tot momentul să primescă 2
puteri. Taxa de intrare de pei’sonă 2 fi., de fa- aleşi de popor sunt în număr de 194. Pe
ordin a ataca Havanna. Nisuinţa mea seriosă este şi pe viitor, miliă B fi. Damele sunt rugate a se pre- lângă aceştia, după art. 45 al vechei con
Din New-York se anunţă, că s’a dat
ca în unire cu înalţii mei confederaţi, să se senta în toiletă de soiree, seu în costum stituţii, regele are dreptul ca să alâgă încă
ordin, ca tote corăbiile, ce stau la dispo- promoveze desvoltarea economică a imperiu naţional. Ofertele marinimose, intrate la 64 deputaţi. Numărul total al deputaţilor
siţia Americei, să fiă închiriate pentru trans lui, der mai ales, ca greutatea, ce apasă
portarea a 90,000 de omeni. In timp de adresa cassarului Gamil Velican (IV., Lipot- sârbi este de 2B8 inşi. Decă alegerile vor
munca cu resultat a economiei de câmp, uteza 43. II. 13), se primesc cu mulţămită fi libere, nu încape îndoială, că triumful are
cinci (Iile corăbiie trebue să fiă la Key- să se uşureze din ce în ce mai mult şi s§ să fie al partidului radical, partidul ţâ-
West. se asigureze şi estindă basa creărei pacî- şi se vor cuita pe cale diaristică.
Programa: 1) Cuvânt de deschidere, rănimei.
De aici apare, că o schimbare însem nice a industriei, comerciului şi naviga-
nată s’a făcut în planul strategic privitor ţiunei. rostit de presidentul societăţii. 2) a) „Pri a Un proces de divorţ pentru lipsa tit
11
11
la invasiunea din Cuba. Mc simt una cit poporul meu, care este măvara , de N. Popovicî. b) „Cât e ţera lului de „nemeş . Curia din Pesta a adus
de J. Vidu; eşec. de corul societăţii. 3)
O decapitare. hotârît, să sprijinescă, în ajungerea acestui „Aria Gertrudei din opera Hamlet de dilele acestea sentinţă înttio interesantă
11
scop, guvernele confederate şi să susţină causă de divorţ. Anume femeia Paula Re-
Tot din New-York se anunţă diarului Thomas, cântată de D-şora Valeria Pop, geczy a intentat proces de divorţ contra
basele vieţii de stat, bisericescl şi civile.
„World din Tampa, că majorul american acomp. la pian de D-şora Clotilda Olteanu. soţului său Tarjai Sândor pe cuvânt, că
11
Pătruns de acestă credinţă tare, sperez, că w
Smith, care a debarcat la B 1. c. în Pureto 4) „Petru Maior disert. de Iosif Enescu, acesta a înşelat’o când a luat’o în căsăto-
cu ajutorul lui Dumnedeu îmi va succede
de Caibarien, pe costa nordică a Cubei, pen stud. fii. B) „Fantasie Improraptu“ de Cho- riă, de6re-ce i-s’a presentat ca „nobil ,
K
a spori puterile interne ale patriei şi a sus
tru a însoţi pe câţi-va corespondenţi de pin; eseeutată la pian de d-şora Virginia pe când el este un biet funcţionar calic.
ţine autoritatea numelui ei între poporale 11
diare în lagărul lui Maximo Gomez, a fost Gali. 6. a) „Despărţirea vânătorului de Prima instanţă a respins procesul, tabla r.
lumii.
a
făcut prisonier şi decapitat. Sortea corespon Mendelsohn-Bartholdy. b) „Noptea de N. din Cluşiă însă, din contră, a declarat mo
denţilor nu e cunoscută. Popovicî, eşec. de corul societăţii. 7. „Po- tivat divorţul. Ajungând afacerea la Curiă,
ena farmecătore de V. Alexandri, decla
11
Capturarea unui vapor frances. acesta a aprobat sentinţa instanţei prime
5 mată de D-şora Ecaterina Mesei. 8) „Illus- şi a declarat, că Paula Regâczy trebue să
11
Vaporul frances transatlantic ,,'Lafa- — ‘J7 Aprilie v. trazzione romana rapsodie de Carol R.
rămână şi mai departe la soţul ei, de ore-ce
u
yette , încercând să între Vineri în portul Karras, eseeutată la pian de D-şora Clo
Congregaţia comitatului Braşov. Adu „împrejurarea, că soţul ei (acusatul) nu s’a
dela Havanna, a fost prins de corăbiile tilda Olteanu. 9. a) „Flori de nufăr de I.
11
narea ordinară de primăvară a represen- născut din părinţi „nobilI , seu că are mai
u
11
americane, cari ţin blocada insulei. Circulă Murăşan. b) „Mugur mugurel de G. Dima
tanţei comitatului Braşov se va ţine Joi, în puţine venite, do cum a simulat înainte
u
scirea, că „Lafayette avea pe bord trupe cântate de D-şora Valeria Pop. 10) „Mama
12 Maiă n. c., la 9 ore a. m. în casa Sfa de încheierea căsătoriei, nu pote esercia
11
11
şi contrabandă de răsboiti.. „Lafayette însă Angheluşa canţonetă de V. Alexandri,
tului din loc. neapărat o înrîurinţă păgubitore asupra
a fost pus în libertate. predată de Simion David, rig. în medicină. 11
Comitetul despărţământului I (Braşov) 11) „Marşul cântăreţilor" de N. Porumbeseu, căsătoriei . Mai adauge Curia, că de-o „in
O convorbire cu regina-regentă. al Asociaţiunei s’a constituit într’una din eseeutată de corul societăţii. ducere în erore" n’ar pute fi vorba nici
„Figaro“ din Paris comunică o con şedinţele sale din urmă în următorul mod: chiar în oaşul, decă acusatârea ar fi dove
vorbire, ce a avut’o renumitul scriitor fran Preşedinte Andrei0. Bârseanu, profesor ; Logodnă. Ni-se scrie, că d 1 candidat dit, că în adevăr ea ar fi fost înşelată în
ces Pierre Loti cu regina-regentă Cristina. vice-preşedinte: Gregoriu Maior, redactor; de advocat Dr. Traian fineai din Borhid, ce privesce raporturile de avere.
La asigurarea lui Loti, că Spania are pe cassar: Cornel Aiser, funcţionar de bancă; s’a logodit cu d-ra Lucia Feier, fiica d-lui Princesa-ţigancă Chimay a sosit dileeţ
partea sa simpatiile întregei Francii, regina controlor : Ioan Săbâdeanu, comerciant; no advocat Gerge Feier din Boroşineu. acestea în Budapeşta, însoţită de doi ser
a răspuns: tar: Nicolau Bogdan, profesor. — Aflăm, vitori şi de Rigo Iaucsi al ei. Şl-a luat
Reuniunea pentru înfiinţarea „funda-
Sciu, şi aceste simpatii mă mişcă şi că noul comitet va adresa cât mai curând cuartir elegant la un otel de frunte. Ea a
ţiunei jubileului împăratului . Conform in-
11
mă fac fericită. Mult ne-au calumniat si au un apel cătră toţi fruntaşii români de pe venit la Budapeşta din Alexandria, unde
t
scornit despre noi lucruri neadevărate. Au teritoriul despărţământului Braşov, învi- tenţiunilor preaînalte, e vorba de-a se în a petrecut timp îndelungat. Aici va petrece
fiinţa în 2 Decern vre 1898, în amintirea
<jis şi aceea, că am tractat neuman cu Cu- tându-i a-se înscrie — întru cât nu sunt numai câte-va dile, după care va mei'ge la
jubileului domniei de B0 de ani a Hajes-
banii, deşi îţi declar pe cuvântul meu de înscrişi pănă acum — între membrii Aso Moscva. Ţiganul Rigo o însoţesce, vecjl
tăţii Sale, o „fundaliune a jubileului Împă
regină, că am tractat cu Oubanii, cum trac- ciaţiunei. bine, pretutindenea, ducând o vieţă de
ratului pentru orfani militari' -. Spre scopul
1
teză omenii culţi cu un popor liber. adevărat principe ţigănesc. Se dice, că
Sosirea părechii regale române în Bu- acesta s’a format în Viena o reuniune, care
princesa-ţigancă e încă şi acum frumosă.
curescî. După cum am anunţat, Sâmbătă au face un apel cătră toţi, ca să se alăture la
Ea e în ajun de a spori nâmul ţigănesc
Alegerile din Francia. Ieri s’au început sosit în BucurescI MM. LL. Regele şi Re acestă reuniune, ca iniţiatori (Stifter) fun
11
cu un nou „puradău .
în întregă Francia alegerile pentru- Cameră. gina României reîntorcându-se dela Abazzia. datori, seu membri contribuitori. Iniţiatori
Pentru 581 mandate s’au pus 2030 de can Trenul regal a plecat din gara Predeal la sunt, cari dau reuniunei odată pentru tot- învierea unei morte. Sâmbătă la ora
didaturi. Mişcarea electorală pănă acum a ora 4.46. Auguştii Suverani, însoţiţi de deuna cel puţin 20 corone; fundatori, cari 8, a murit la Botoşani (România) soţia
