Page 103 - 1898-04

fŞ Pagina B. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 92—1898.

d-lui Tănase G-eorgescu. Sultana Georgescu D-l Tocilescu dovedesce mai întâifi, că I culaţia pe strade a încetat. Tocmai atunci Finenţă diplomatică. — Domnii Ţărilor
era în verstă numai de 38 de ani. După stabilirea unei puternice colonii latine la treceau pe-o stradă asediată de turbură­ românesc! din trecut, ori cât de superiori erau
ce bărbatul şi rudele au plâns’o, au început Dunărea de jos şi la OarpaţI, nu se pote torii reserviştii chiămaţl din 1873. Tur­ prin vitejia şi actele de dreptate, lăsau
să se îngrijescă de pregătirile înmormen- tăgădui. Arată, că acestă coloniă a lăsat burătorii au voit să-i oprescă în mers. Pe mult de _ dorit sub raportul diplomaţiei.
.Arei. Morta a fost aşedată pe o masă din urme neşterse în toponimia ţării, şi de Gorso di Venezia turburătorii au ridicat ba­ Etă un document forte edificativ în acâstă
mijlocul casei, i-s’a pus o luminare în mână aici se esplică amintirea vie, care a rămas ricade, ca să împiedece întrarea cavaleriei. privinţă, emis de Mateift Basarab, cătră
şi pe pieptul ei s’au presărat flori. In vre­ în poporul român; d-sa aminti o mulţime Turburătorii au răsturnat un vagon de tram- vameşul statului, Vaso: „Cu mila lui Dum-
mea acesta coşciugul era gata, er în tipo- de numiri de valuri, şanţuri, fortificaţii etc. wai şi au jaf uit palatul Savoriti, din ale nedeu Io Mateih Basarab Voevod şi Domn.
grafiă se tipărise deja, după comanda so­ tote legate de numele gloriosului împărat căruia mobile au ridicat baricade. Miliţia Bcris’am domnia mea ţie, Vaso vameşule;
ţului, invitaţiunile la ceremonia funebră. Trai an. a tras focuri asupra mulţimei, dintre cari Ce porc de-câne escl tu, de cărţile Dom­
Duminecă dimineţa, a doua di, morta în­ Conferenţiarul documenta mai departe unul a cădut mort, mai mulţi au fost răniţi. niei mele nu le bagi în semă. A făcut
cepu de odată să se misce, să scuture flo­ insuficienţa istorică a lui Rethy, care nu Pe Via degli Orefici manifestanţii au des­ domnia mea cărţi părintelui Snagoveanului
rile de pe ea, apoi se ridică puţin în sus vre să utiliseze monumentele epigrafice, oi coperit casele şi cu ţigle şi cărămidl au să-şi ia de pe locul lui dela Spantov, cum
şi se uită în jurul ei, ca să-şi dea semă vre să dea lecţii de istorie unor savanţi ca aruncat asupra trupelor, care puşcând a fost legea şi obiceiul; er tu fecior de
unde se găsesce. Vă închipuiţi spaima ei, Virchow, Ranke, Mommsen etc. Lucrul între ei, pe doi i-au omorît, mulţi au lele, nu bagi cărţile mele în semă. Să
când a zărit sicriul, florile, întregul decor acesta îl face să devie ridicul prin inter­ fost răniţi. Intr’aceea miliţiei îi succese a cauţi să-l laşi să-şi ia ce este obîcăalul, că
sinistru al morţei. Der spaima celor din pretarea unor inscripţii.* dârima bericadele ridicate pe Via Torinoşi vom trimite Domnia mea, de acolo te va
casă a fost îndoită. Când morta a început D-l Tocilescu a redus la nimic şi ar­ Corso Venezia. Cu ocasia acâsta un atac spândura. Acesta îţi scriu şi însumi am
să dea semne de vieţă un strigăt de groză gumentele fonologice ale şovinistului pro­ sângeros s’a dat între miliţie şi turbură­ cjis Domnia mea. Scris Octomvre 24, let
a eşit din păpturile tuturor. Cu o uimire fesor ungur, arătând nepriceperea acestuia tori, dintre cari mulţi şi-au pierdut viaţa. 7152“. Documentul acesta a fost descoperit
fără mărgini ei constatară, că Sultana Geor­ în filologia romanică. Arată apoi numă- In urma turburărilor seriose, în Milan de reposatul arheolog Alex. Odobescu, la
gescu nu murise, ci era leşinată. Leşinul rosele imposibilităţi limbistice ale acade­ s’a proclamat starea de asediu. mănăstirea Snagov, mănăstire zidită de
durase două-decî şi patru de ore în care micianului maghiar, imposibilităţile lui is­ Mateiu Basarab.
„Naţional Zeitung“ din Berlin pu­
timp tânăra femee presentase tote simpto- torice, precum şi falsificările de citaţiunl,
blică o scrisore din Roma, în care se dice, Luptele lui Nepoleon I. Un istoric în­
mele morţei: palore cadaverică, absolută cum face de pildă când spune, că Enci­
că turburările produse în Italia în urma şiră luptele lui Napoleon I în următorul
inerţie a membrelor, încetarea respiraţiei clopedia Română prepară „o îmormântare
scumpirei pânei, vor pricinui căderea ca­ mod: Patru expediţiunî în Italia (1796—
etc. Acum Sultana Georgescu trăesce, însă de clasa întâi" teoriei continuităţii Ro­
binetului Rudini. 1797); trei în Egipt şi Siria (1798-1799);
se găsesce într’o stare desperată: doctorii mânilor, lucru, care este cu desăvârşire
apoi erăşl o expediţia în Italia (1800);
nu garanteză scăparea ei. neexact.
două în Prusia şi Polonia (1806); una la
0 tîneră damă germană doresce a afla Gonferenţa d. Tocilescu va fi publicată Lat & s*at as r*ă» Niemen (!807); una la Spania (1808); una
ocupaţiune ca îngrijitore de copii (bonă) încurând şi în limba germană. In tipografia „Epoca din BucurescI în Austria 1809); una în Rusia (1812);
11
într’o bună familiă, fiă la noi, fiă în Ro­ (Strada Clemenţei 3) a apărut: „Judecata şi două în Saxonia (1813); o luptă in Franci a
mânia. A se adresa la administraţia foiei Preţurile cerealelor şi Jidanii. judecătorii Metropolitului-Primat Ghenadie“, (1814) şi alta la "Waterloo (1815;. Cu totul
nostre. de Baba-Novac. In frunte portă portretul Napoleon a purtat 43 de răsboie, mai
Cu ocasiunea răspunsului, ce l’a dat
fostului Metropolit-Primat Ghenadie. E o luând parte pe lângă asta şi la 52 bătăi mai
ministrul austriac de comercih în „Reichs-
Esposiţia jubilară în Viena. Sâm­ carte voluminosă, de 264 pag. format mare mici. Napoleon a primit în decursul răs-
rath -ul din Viena la interpelarea în Ges­
w
bătă s’a deschis în Viena cu mare pompă 8° şi costă b lei. boielor mai multe rane. Un biograf scrie
tiunea suspendărei vămei pe importul de
esposiţia ce o arangează Vienesii din inci­ * despre el, că adese-ori îşi ţinea mâna
cereale, deputatul social-democrat Dr. Ver-
dentul jubileului domniei de 50 de ani a stângă la şold, şi acesta din causă, că la
14
kauf, într’un discurs mai lung arăta, că în In institutul pe acţii „Tipografia din
monarehului Francisc Iosif. Intrâgă Viena şoldul stâng avea o rană, ce o primise la
Austria miseria e peste măsură mare şi Sibiiu a apărut: Imnuri şi Ode, dedicate Es-
era decorată cu stindarde. Mare parte a Toulon, fiind străpuns cu baioneta, aşa că
acesta o atribue în mare parte împrejură- lenţei Sale Dr. Victor Mihalgi de Apşa, cu
poporaţiunei deja în dori de cli era în pi- era p’aci să-l coste viaţa. Napoleon însu-şî
rei, că „Austria întru tote cedeză Ungariei prilejul serbărilor arangiate în Blaşiu la
ciore, pe strade mişuna o imensă lume de spunea, că omenii se miră mult, crecjend
u
şi retireză dinaintea Maghiarilor . instalarea sa ca archiepiscop şi metropolit
.curioşi. că el a scăpat nerănit din atâtea răsboie
Schneider: Dinaintea Jidanilor ! (Aşa în 1895, de Emil Sabo. Conţine portretul
Cătrâ amedl sunet de clopote a vestit Cei ce cred însă se înşelă. „Eu —- dise Na­
este!) Escelenţei Sale şi clece imnuri şi ode dife­
•apropierea momentului deschiderei. Pe poleon— numai cât am ţinut în secret ra-
Verlcauf: Pe împilatorii jidani vi-i rite, cari parte au fost cântate, parte de­
Fraier, locul esposiţiei, se aflau deci de nele primite. La Toulon trei cai au fost
dăm d-vostră, faceţi cu ei ce vreţi! clamate cu ocasiunea serbărilor instalărei.
mii de omeni. Monarchul sosi la 3 ore d. puşcaţî sub mine; în) cursul expediţiei
Bauer: Trebue să se pună premii asu­
a. şi a fost primit de archiducele Otto, şi * din Italia asemenea au fost puşcaţî sub
pra capetelor lor !
jş cei doi preşedinţi ai esposiţiei. După Fiîotea- A apărut în limba română: mine mai mulţi cai; în răsboiul dela St.-
Iosif Gregorig: Astădî marilor pro­
acesta archiducele a adresat monarehului loan d’Arc au cădut de sub mine cmol cai.
prietari le merge tot atât de rău, ca şi „Filotea, seu Introducerea la vieţa pie" de
un discurs, în care a dis, că esposiţia de S-tul Francisc de Sales, principe şi episcop In bătălia dela Regensburg un glonţ se
micilor proprietari. Causa urcărei atât de
faţă s’a rrangeat în onorea lui, din inci­ de Geneva. Tradusă în limba română de opri în trupul meu, la Wagram un glonţ
ne mai audite a preţurilor cerealelor este
dentul jubileului domnirei sale de 50 de ani. Damian Eliă Domşa, ieromonach basilitan mi a sfaşiat talpa cismei din piciorul stâng
bursa, speculaţiunea şi diferitele cestiunî
Monarchul pronunţând cuvântarea de gr. cat. al mănăstirei dela Prea S-ta Treime şi împreună cu ea şi talpa dela picior —
11
a
de „geşe'ft , va să dică jiăovimea. Vorbi­
deschidere dise între altele, că în cadrele din Blaşiu . — Cartea, care pdrtă clausula Napoleon forte de multe-orî s’a espus pe-
11
torul nu speră nimic dela desfiinţarea vămi­
acestei esposiţii vede icon°. muncei şi stă­ aprobărei Consistoriului metropolitan din riculului şi de mai multe ori a trebuit să
lor pe cereale, dâcă guvernul nu va lua
ruinţelor din anii domniei sale, îndreptă- Blaşiu, e dedicată de traducător Escelenţei scotă sabia pentru apărarea propriei sale
măsuri în contra speculaţiunilor Jidanilor.
ţindu-1 la aşteptarea, că cercurile chiămate Sale Metropolitului Mihalyi. Are 302 pag. vieţi.
Este o legătură, care pe toţi Jidanii îi
a conlucra la progres pe terenul cultural tipărite elegant, în cadre roşii.
ţine la-olaltă. Acestă legătură trebue tăiată. Stăpânirea animalelor prin morfină
şi economic, lucreză conscient şi cu drag
Spenduraţî 3000 de Jidani bursianî, şi mâne Veterinarul Nicolas a făcut o comunicare
pentru deslegarea marilor probleme ale
preţurile cerealelor vor scăde. Poftiţi, faceţi-o Academiei de medicină din Francia, prin
viitorului.
asta, căci acesta e singurul mijloc de aju­ care sfâtuesce întrebuinţarea morfinei ca
Vorbirea împăratului a fost primită cu
torare. Roma, 8 Maiu. Turburările în mijloc unic în felul său, pentru a stăpâni
furtunose strigări de „Hoch".
Au mai vorbit apoi şi alţii în contra Milano sunt forte mari. Mulţimea a animalele şi a-le ameţi întru cât-va, spre
Jidanilor, presentându-i pe aceştia, ca sin­ ridicat baricade. Mulţi au fost omo- a pută, de esemplu, potcovi caii răutăcioşi,
Osî pespusis Swi gurii pricinuitori ai urcărei esagerate a rîţî şi răniţi. fără a mai ave nevoe să recurgem la alte
mijloce. Mijlocul consistă în a injecta sub
Este cunoscut, că la întrarea lui în preţului cerealelor. §i/la.drid, 8 Maiu. Se vorbesce de-o
Academia maghiară, profesorul ungur L. iminentă crisă ministerială. In cameră pielea animalului „clorhidratul de morfinâ“.
Animalul căruia ’i se face acestă mică ope­
Rethy a ţinut un discurs tratând despre a fost o şedinţă furtunbsă. Deputa­
Mevoltă pesîtrsi pâsae. raţiune, imediat se liniştesce, se face blând
origina Românilor, pe care l’a tradus în tul carlist Meila a atacat vehement
tote limbile europene. Asupra acestui dis­ Scumpirea pânei şi fometea, ce ame­ armata. Sunt nefericite, cjise el, po­ şi putem practica asupra lui oii-ce opera­
curs s’a făcut în „Revues des Revues o ninţă în urma acesta în unele ţinuturi porale, cari sunt guvernate de femei ţiuni, fără ca el să se apere seu să mani­
u
dare de semă, în care aberaţiunile profe­ ale Italiei, a provocat turburărl sângerose şi de copii. T s’a detras cuvântul. feste durere. Sănătatea animalelor nu e
atinsă de loc prin injecţiunea morfinei.
sorului maghiar erau lăudate şi presentate despre cari firul telegrafic ne aduce soiri
New York. 8 Maiu. Sein ame­
într’o lumină sciinţifică nemeritată. îngrijitore. 0 cârciumă rară în felul ei. In Lon­
ricane necontrolabile spun, că esca­
„Societatea Geografică Română“ din Turburările din chl®! trecute s’au dra se află o cârciumă, care merită a fi
0
dra Sampson ar fi în luptă cu flota
BucurescI, avend în vedere reclama cea repetat în mai multe oraşe, aşa că o ade­ numită rara în felul ei. Pe din afară are
spaniolă la Monte-Cristi (Haiti).
mare, ce s’a făcut disertaţiei academicia vărată revoluţiă ameninţă Italia din acesta înfăţişarea cârciumelor ordinare. Omul in­
nului ungur, a rugat pe d 1 Gr. G. Toci- pricină trând în ea nu află nimic deosebit, şi decă
lescu, cunoscutul archeolog român, să răs­ La Mussi turburătorii au rănit grav D I V E B S E . îşi bea vinul şi mai vre se bea trei deci,
pundă aberaţiunilor lui Rethy într’una din pe fiul vice-preşedintelui camerei din Roma, chelnărul îl refusă provocându-se la regu­
şedinţele Societăţii. care a şi murit. In Salleba poporaţia re­ 0 ţesătură de pe vremea lui Chrisîos. lamentul de casă, care rjice : 1) Pe omul
Sub titlul „răspuns d-lui Rethy“ d. voltată a dat foc primăriei. Din Florenţa Intre curiosităţile exposiţiei dela Turin va bet nu e permis să-l servescl, fiă singur,
Tocilescu, intemeiat pe epigrafiă, istoriă şi se anunţă, că pe piaţa Victor Emanuel a ocupa, de sigur, unul din locurile cele din- fiă în societatea altora. 2) Fiă-care pote
archeologie, a combătut cu succes tote afir- fost Sâmbătă o mare demonstraţia. De­ tâiu un cearşaf (lepedeu) al S-lui Ioan dela fi servit numai o singură dată, căci regula
maţiunile şovinistului ungur. Rethy susţinea, monstranţii au bătut cu pietrii poliţia, Arimatia. Cearşaful a fost păstrat în bise­ este, ca fiă-cine să părăsescă localitatea în
că nu ar fi esistat în Dacia o continuitate care a puşcat asupra lor. Un om a fost rica S. Giovani şi după multe cieciinx de timp de o jumătate de oră. 3) Nimeni nu
între coloniştii romani şi Românii de mai ucis, 7 greu răniţi, 54 arestaţi. A inter­ ani, acum va fi espus mai întâii! la ve­ pote bea mai mult decât un jumătate litru
târdiu; că naţiunea română ar fi coborînd venit şi miliţia, deorece turburătorii înce­ derea publică a străinilor. El este lung de vin seu bere, ori un pahar de rachiu. 4) Pe
din nisce ciobani italieni emigraţi din Ro- puseră să bombardeze ferestrile caselor 4'20 metri şi lat de 1*40 metri, er la mij­ ospeţii, cari vorbesc tare şi se portă necu­
magna, cari s’au amestecat cu Albanesii şi mai avute. loc are un petec mare, despre care se elice, viincios, nu-i servim. 5) Nimănu-i nu-i este
Serbii, spre a trece dincoce de Dunăre O mare turburare a fost şi la Milan că a representat portretul lui Isus, der con­ permis a fuma. — Intr’adevăr minunată
prin vecul XIV. Opera civilisatore a po­ Turburătorii se adunaseră în grupe nume­ turile desemnului nu se mai pot observa. cârciumă e acesta.
porului roman s’ar fi distrus cu desă­ rose în diferite puncte ale oraşului. Tote Cearşaful a fost dus din Ierusalim mai în­
vârşire. coloniile industriale au fost închise şi cir- tâii! în Cipru, er de aici în Savoia.