Page 105 - 1898-04
P. 105
„gazeta i^e în flâcare fl.
u
REDACTIUNEA,
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI.. pe sose luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 francî, pe şisq
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi lft N-rii de Duminecă 8 franci.
urmiitorele Birouri de anunclurî: Se pronumoră la toto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld 4. Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Goldber- Administraţiunea. Piaţa mare.
ger, Ekstoin Bornat. In Ham Tergul Inului Nr. 30, etagiu
il urg.- Marolyi 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fi-, pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă (ţarmond pe o colină 6 cr. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A IîT TJ" L <12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese iluni 3 fl.—Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. ;v. a. siu 15 banT. — Atât abo
namentele cftt şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
seriă 10 cr. seu 30 bani.
Nr. 93. Braşov, Mercur! 29 Aprilie (11 laiu)
După cincî-deci de ani. mijlocul Europei, măturând şi de şi în (filele următăre pe Câmpia La serbarea dilei de 3 (15) Maiu.
aici feudalismul cel ruginit. Blaşiului.
i. Sufletul acestei măreţe mişcări „Tribuna din Sibiiu de Marţi
44
Cei-ce erau ameninţaţi să-şi
Braşov, 27 Aprilie v. în fruntea căreia se aflau toţi băr 28 Aprilie (10 Maiu) publică un „Apel
perdă privilegiile, erau cuprinşi de
baţii noştri de semă şi pătrunşi de pentru serbarea de 3 (15) Maiu, semnat
Acum când eate aprbpe cjiua, mari îngrijiri, că ce se va alege din
sfânta lor chiămare, încunjuraţî şi de d-nii Dr. Ioan Raţiu, Ceorge Pop
în care vom serba a cincî-cjecea brâ aceste privilegii şi din domnirea lor,
aniversarea marei şi memorabilei dăcă milionele de. popbre nema ajutaţi de nobila însufleţire a juoi- de Băsescî, Iul iu Cor cian, D ioni siu Vaida,
mei române, a fost ideia de naţionali Dr. Teodor Mihali, Rubin Patiţa si
adunări naţionale dela 3 (15) Maiu ghiare, cari — după căderea iobă-
tate. Zeloşii ei propovăduitori erau Dr. D. Ciuta. Reproducem aici în
1848, va fi bine, ba neaperat de lipsă, giei — recâştigându-şî libertatea indi
stăpânii situaţiunei, ei au dat direc întregul seu acest apel:
se ne dăm semă de drumul greu, ce viduală vor pretinde ca urmare
l’ain percurs noi Românii în jumă firăscă şi drepturi naţionale. Seim, ţiune spiritelor în acele măreţe a- Ir aţi Români! Numai câte-va dile ne
tatea de vec, care ee încheie, şi de că Ştefan Szeehenyi cu mulţi anî dunărî. mai despart de cfiua cea mare, când se va
esperienţele, ce le-am făcut în acest înainte de 1848 arăta conaţionalilor Consecenţa naturală a fost, că împlini o jumătate de secol dela cea din-
lung drum. săi acest pericul pentru domnirea adunările amintite s’au pus pe tărâ tâift şi cea mai mare adunare naţionalâ, pe
mul revindecării drepturilor naţio
întrebarea ce ni-se impune este: lor şi-i conjura să se ia cu binele nale. Moţiunea, ce a primit’o adu care părinţii şi străbunii noştri, deşteptaţi
de unde am pornit şi unde am pe lângă Românî, Slavi şi Germani narea naţională de pe Câmpul Li de glasul timpului, au ţinut’o la JBlaşiu pe
ajuns după cincî-cjecî de anî de stă şi se-i câştige pentru limba şi cul bertăţii, prin care naţiunea română Câmpul libertăţei, statorind şi proclamând
ruinţe şi lupte? tura maghiară, promiţendu-le în se declară şi proclamă de naţiune acolo, înaintea lui Dumnedeu şi a lumei în
Organul nostru, care a conlucrat schimb desfiinţarea iobăgiei şi par de sine stătătore pe temeiul liber tregi, cu convingerea şi cu tăria, ce li-o
şi la mişcarea de redeşteptare na ticiparea la viaţa constituţională ma tăţii egale cu celelalte naţiuni con- da un public de 40 de mii: principiile şi
ghiară. pretensiunile naţionale, cari şi astăcll consti-
ţională de acum cincî-cfecî de anî, locuităre, a anunţat lupta pentru li
totdâuna a cerut şi a stăruit, ca noi De aci a venit mişcarea de ma- bertate şi drepturile naţionale. Atunci tuesc temelia credeului nostru politic.
Românii se nu ne abatem dela calea ghiariasare cu măsurile estreme formulându-se şi postulatele naţiunei Un sentiment de religiositate ne cu
desvoltării nostre istorice; totdeuna luate în direcţia acăsta de dietele române, s’au angajat toţi membrii prinde sufletul gândindu-ne, prin cursul
şi mai ales în deceniile din urmă — ungurescî şi imitate din cas în cas imensei adunări de-a lupta „pe cale unui semi-secol, la modul cum s’au sciut
când situaţiunea nostră politică şi de dieta feudală transilvană; de aci drâptă şi legiuită, cu tbte puterile manifesta Românii atunci şi un cutremur
44
naţională a suferit o schimbare atât a venit agitaţiunea turbată pentru pentru realisarea acestor postulate. ne sgudue fiinţa întregă privind în jur şi
de mare — am c}is şi am susţinut, uniunea Ardealului cu Ţera ungu- Din cjiua în care adunarea na cumpănind în minte estrem de grava si
că nu trebue să lăsăm nicî un mo rescă, condusă de orbul Wesselenyi ţională a luat acest angajament, tuaţie, ce ni-s’a creat. Der din adâncul su
ment din vedere luptele şi jertfele, şi avend de ţîntă maghiarisarea pe care l’a întărit în mod solemnei fletului îndată răsare schinteia nâdejdei
a
ce le-au adus antecesorii noştri pe acestei ţărî prin aşa cfis „contopire şi prin jurământ, era dată direcţiu sfinte, care alungă întunerecul presentului
41
altarul patriei, al li tubei şi al naţio a naţiunilor surori . şi o tainică voce ne elice, cu glas mângâ
* nea luptei, era trasă linia drumului,
nalităţii nbstre, cacî numai astfel Dăcă au fost îngrijaţî feudalii ce avea să-l străbată poporul român, ietor: înainte, căci veţi învinge.
vom fi feriţi de a rătăci din drumul unguri pentru domnirea lor, nu mai nisuind neîntrerupt şi neobosit de a Când ne gândim acum la faptele în
cel drept şi de a şovăi acolo, unde puţin îngrijaţî erau bărbaţii luminaţi ajunge la ţinta dorită a libertăţii na deplinite şi suferinţele îndurate de poporul
cu totă energia, cu tătă tăria con ai naţiunei năstre, ca nu cum-va ţionale. nostru în decursul alor cincî-cjecî de ani,
vingerii şi cu tătă abnegarea trebue acele planuri ale adversarilor noştri Pentru prima-6ră după vecurî tot mai mult ni-se întăresce credinţa, că,
să perseverăm. să zădărnicescă rădele libertăţii, ce de întunerec şi restrişte s’a înseni mai curând ori mai târdiu, totuşi vom în
De unde am pornit în primăvara surîdea şi Românului de vecurî îm nat atunci orisontul politic al po vinge, pentru-că cu noi este dreptatea, şi
anului 1848? pilat, şi ast-fel din sclăvia fisică a- porului român, înălţându-se stindar cu noi este Dumnecleu.
Sosise timpul, ce încă cu mulţi cesta să ajungă într’o selăviă spiri dul naţionalităţii române pe pă Vom învinge, pentru-că un popor,
ani mai înainte l’au prevădut unii tuală şi morală. mântul transilvan. In jurul lui aveau care a sciut da dovedi aşa de strălucite de
bărbaţi deştepţi şi luminaţi nu nu Aceste îngrijiri şi temeri — pe să se grupeze toţi naţionaliştii ro conscienţa şi de maturitatea sa politică,
mai din tabăra privilegiaţilor şi a lângă dorul nespus de libertate şi mânî şi el avea să dea direcţiunea, cum au dat Românii la 1848, este un po
domnilor feudali, ci şi din sînul po pe lângă voinţa firmă de a asigura în lupta pentru drept şi libertate por de vieţă, menit să săvârşâscă încă fapte
porului nostru care nu era decât naţiunei române un viitor demn de toturor celor, cari după usul consti mari în istoria omenimei.
misera contribucns plebs, timpul când ea — au fost motorul acelei mişcări tuţional se cuprindeau în numirea Priviţi numai la iobagii români, aser
principiile drepturilor omului şi ale naţionaliste, care a făcut adunarea de partida naţională română. viţi pământului, robi volniciei stăpânilor
libertăţii, egalităţii şi frăţietăţii pro dela Dumineca Tomii şi printr’asta a De aici am pornit în primăvara săi tirani şi fanatici, cum au ridicat frun
clamate de marea revoluţiune fran- pregătit şi a făcut şi adunarea na anului 1848. ţile lor încreţite, când spiritul timpului i a
cesă — şi-au făcut drum pănă în ţională, ce s’a ţinut la 3 (15) Main atins, şi cum au înălţat glasul lor puternic
FOILETONUL -GAZ. TRANS. 14 le-am simţit în aste 30 de (file, pricep pe prin ele, vei pute trece şi D-Ta cu fan deschis, mut. O răcelă puternică, ce pă
Dionis al sărmanului Eminescu. tasia. trunde totul; omăt tare, sclipitor; din nea
....Privesce-ţî mâna cu amândoi ochii, Acum pregătesce-te de drumul, pe care ies piscuri de stâncă sinistre, îngheţate, în-
Scrisori din Italia. apoi închide unul, privesce cerul înstelat te va conduce furtunate.
într’o picătură de rouă şi te vei convinge, April 1898. Sextil. De amândouă părţile orisontului se
Nenumitei prietine.
că totul e relativ — crede-te pe vremea lui ridică două nâmile de uriaşi: Feciora şi si
III. Alexandru cel Bun şi vei fi Dan. IV. nistrul Finsteraarhorn.
Italia în 30 de dile. Nu patru săptămâni, ci mii şi mii de întâia eră de fum. Şi Feciora cfice cătră vecinul său: „Ce
ani am trăit în aste 30 de (file! — St. Gotthard, Milano, Genova, Riviera, Monte-
Cu fantasia lui Jules Verne ocolesc! Carlo, Nizza. - ■ se întâmplă jos în afunclimi? 44
Şi deorece ţi-am făgăduit în scrisâ-
pământul în 80 de (file — nu însă cu tre Vuesc pe lângă ei mii de ani: o sin
rea I să te fac părtaşe de bogăţiile italiene, La Goschenen întri în tunelul st.
nurile italiene. gură clipită. Şi tunând răspunde Finsteraar
te voiîi conduce în scrisorile viitore prip. Gotthard şi după 20 de minute cu trenul
Şi totuşi! In acele 30 de dile am cu- horn : „Nori deşi aeoper pământul... Aş
tote aceste vremi. Căci mai mare bogăţie, accelerat eşl ârâşî la lumina (filei în Airolo.
trierat o ţâră, care cuprinde în sine o lume teptă ! u
decât a trăi câte-va mii de ani, nu cred Ai plecat dintr’un orăşel nemţesc şi te po
întregă, o lume, în care nu esistâ o „aurea că îmi vei pute cere, mai ales că o putem menesc! într’un sat italian, căci deşi Airolo ErăşI se scurg mii de ani: o singură
44
mediocritas , ci numai estreme: frumos şi face, rămânând tot aşa de tineri, cum sun nu se ţine de regat, totul aici îţi arată, că clipită.
urît, sublim şi josnic, bogat şi sărac, o — „Şi acum? întrebă Feciora.
44
tem acum. eşti în Italia.
lume pentru care numai un cuvânt esistă,
14
Der tot în scrisorea dintâi ţi-am spus, Cunosc! de bună semă „dialogul din — „Acum văd ; jos e totul încă cum
şi acesta o redă întrâgă: Italia.
câ vreu să apar om aşedat, de aceea să „Senilia lui Turghenieff. Cu tote acestea a fost: pesti’iţ şi mic. Ape albastre, păduri
44
Şi nu numai în spaţiu, înşirate una sci, că nu te-oih purta în sbor, ci încetinel, îl voih cita aici tradus întreg, căci aşa ceva negre şi grămedl sure de pietri. Şi în jurul
lângă alta, stau estremele acestei lumi, ci împărţind timpul în patru ere: Era de frumos se pote ceti şi de două-orl. lor mişună gândăcei — sci, de aceia cu
ele esistă şi în timp: O fabrică de biciclete fum, era de tămâie, era de mucegăiţi şi era Cele mai înalte piscuri ale Alpilor... două piciore, cari n’au putut încă pănă
lipită de un mausoleu roman.
de sulfur. Un şir întreg pe preţipişurl săpate în stâncă... acuma să ne murdărescă cu pasul lor“.
De abia acuma, când de departe stră Nu prea sunt adimenitore aceste at La mijloc, în inima munţilor. — „Aceştia-s omenii?"
bat cu gândul tote câte le-am vădut şi mosfere, der cum am trecut eu în adevăr De-asupra munţilor un cer verifui- — „Da, omenii!“
