Page 106 - 1898-04

Nr. 93-1898 / GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 2

pretinclend libertate peste ruinele sistemului se pote revendica într’o singură adunare, arătat lumei, că suntem, că voim să fim „Pe basa informaţiunilor positive, ce
feudalistic. şi că chiar revendicându-se ea trebue apă­ şi că vrednici de a fi suntem. avem, mai mulţi fruntaşi din diferite părţi
Priviţi-i cu cât curagifi alergă ei la rată şi conservată, ceea ce fără unire, fră­ La ra4ele acestei lumini vedem pilde au luat înţelegere împreună, de a convoca
glasul conducătorilor săi luminaţi şi cu câtă ţie şi bună înţelegere nu se pote. De aceea măreţe de abnegaţiune pentru neam, de eroism la Blaşiîi pe cjiua de 3 (15) Maiti o adunare
sete sorb cuvintele noului evangeliu al po- ei au dat simbol sfânt unirei, cu care mama pentru dreptate şi de martiriu pentru naţio­ de popor. Scopul adunării este de a celebra
porelor, care şterge privilegiile şi rupe că­ fire i-a legat pe toţi, dându-le aceeaşi limbă nalitate şi libertate. în mod vrednic memoria marei adunări de
tuşele redând pe om demnităţei sale. şi arătându-le ast-fel, că precum sunt uniţi La lumina acestei dile vedem cel mai pe Câmpul Libertăţii dela 3 (15) Maifi
Etă priveliştea vecinie sublimă, ce în limbă, aşa se cade să fie uniţi şi cu strălucit exemplu de unire între fraţi şi de 1848. Convocarea acest3i adunări se va
ni-o dă „Câmpul libertăţei , unde 40 de inima în tote lucrurile, cari sunt spre lu­ legătură tare între popor, dela opincă pănă publica cât mai curând".
u
mii de Români, din tote unghiurile pămân­ minarea, libertatea şi binele naţiunei, şi au la vlădică, pentru apărarea celor mai
tului românesc al acestei ţări, se proclamă jurat în numele Dumnedeului celui viu, cum scumpe comori ale existenţei nostre na­
naţiune liberă şi independentă şi printr’un că vor fi pururea credincioşi tronului şi ţionale. Sinodul eparchial aradan.
jurământ solemn, cum nu s’a mai vădut, mai ales, că.... „voiu susţină — cum sună Şi astădî — când aceleaşi comori ne
Raport final. —
consfinţesc legăturile frăţietăţei între cei însu-şî jurământul — tot-dăuna naţiunea nos­ sunt mai ameninţate şi mai atacate decât
Arad, 18 (30) Aprilie 1898.
de un neam şi o limbă, legăturile loialită- tru română pe calea drăptâ şi legiuită şi o orl-când înainte ; astădî, când căile funeste
ţei cătră Tron şi legăturile de concetăţenie voiu apera cu tote puterile in contra ori-cărui prevădute cu fior de părinţii noştri sunt In şedinţa VIII, ţinută la 17/29 Apr.
liberă cătră celelalte din patrie. atac ori asupriri; nu voiu lucra nict-odată bătucite deja do contrarii noştri, şi când 1898 la 9 ore înainte de amâcll, raportâză
Unde mai este un alt popor, care aşa contra drepturilor şi a intereselor naţiunei tote mijlocele puterei şi tâte apucăturile comisiunea epitropescă asupra raportului
de liberal, aşa de generos şi aşa de tole­ române, ci voiu ţine şi apăra legea şi limba vicleniei sunt puse în aplicare contra esis- senatului epitropesc dela consistoriul din
rant, să fi sancţionat chiar cu jurământ nostră română, precum şi libertatea, egalitatea tenţei şi fiinţei nostre naţionale, şi când îm­ Oradea-mare, care în general se ia la cu-
1
ideea frăţietăţei, al cărei nume era pro­ şi frăţietatea' . prejurările reclamă cu adevărat tote pu­ noscinţă.
nunţat de toţi., Etă, fraţi Români, de ce sentimente terile vii ale naţiunei la solidară lucrare Cu privire la raportul consistoriului,
Dâr şi mai mare trebue să fiă admi­ generose şi sfinte, de ce vederi largi şi cu de apărare, — astădî mai mult ca ori şi în care se relatâză, că eredii decedatului
rarea nostră, decă vom considera prevede­ adevărat liberale au fost călăuziţi părinţii când altă-dată ni se cere ca să urmăm asesor referent la consistoriul din Arad
rea şi pătrunderea cu care conducătorii de noştri la anul 1848! exemplele strălucite ale părinţilor noştri Dr. Georgiu Popa au oferit suma de 1000 fi.
atunci ai Românilor au sciut să designeze Etă cum ei, deşteptaţi din somnul cel dela 1848. pentru a-se face o fundaţiune, care să
drumul cel bun de urmat, pentru apărarea de morte al iobăgiei, s’au sciut avânta din- Etă de ce ne ridicăm glasul, ca să porte numele decedatului — Sinodul de­
şi garantarea naţionalităţii ameninţate a tr’o dată, ca şi nisce vulturi în sborul lor, apelăm, cu totă căldura, la tâtă suflarea cide a-se lua la cunoscinţă, cu adausul, ca
poporului românesc. la concepţiunl aşa mari şi luminose. românâscă, ca să se gătâscă cu tot sufletul consistoriul să îngrijâscă, ca ofertul de
Prevăzând tote scopurile perverse ale Etă din ce convingeri a eşit şi s’a şi cu tot zelul de celebrarea în mod vred­ 1000 fi. să fie decretat de avere bisericâscă
politicei de maghiarisare, ivite printr’un cristalisat programul de pe câmpul liber- nic, după-cum se cuvine unui popor con- a comunei Câmpani, cu scop de a-se ajuta
fatal sinistru, de-odată cu proclamarea prin­ tăţei, programul sfinţit prin jurământ, con­ sciu, memoria măreţei dilei de 3/15 jMaiii. şcola confesională română de acolo, apoi
cipiilor de libertate, egalitate şi frăţietate firmat prin rîurî de sânge şi nesfîrşite su­ Dâr nu numai glasul nostru vă cere să dispună, ca în fie-care an la diua s-tului
— Românii dela 48 au proclamat sus şi ferinţe de adevăraţi martiri ai poporului acest lucru, îl cere şi pretinde glasul tim­ Georgiu să se celebreze un parastas în s-ta
tare naţionalitatea şi legătura sempiiernâ a românesc. pului în care se aniversâză pretutindenea biserică de acolo pentru odihna ferici­
frăţiei întru apărarea ei. In acest program inspirat de geniul cu pompă şi solemnitate epocalul an al tului întru aducere aminte Dr. George
Fără de naţionalitate — diceau ei cu bun al românismului se reoglindâză tote libertăţei poporelor; îl cere şi-l pretinde Popa.
drept cuvânt — nu esistă libertate, nici virtuţile politice ale poporului nostru, vir­ glasul, ce ese din mormintele părinţilor Cu privire la raportul consistoriului,
lumină nicăirî, ci pretutindenea numai ca- tuţi probate în decursul veacurilor prin fap­ noştri, cari au sângerat sub săbiile duş­ că Florea Ţiţ din Darvaş a donat s-tei bi­
tene, întunerec, amorţire; ce este apa pen­ tice dovedi. Din el se vede : iubirea neclin­ manilor, ori s’au stîns în furcile lor sub serici de acolo 11 jugăre de păment, cu me-
tru peşti, aerul pentru sburătore şi pentru tită cătră nârn, limbă, lege şi moşie, ca şi cele mai crude chinuri; îl cere şi-l reclamă niţiunea ca din venitele lui să se întregăscă
tote vieţuitorele, ce este lumina pentru ve­ dragostea nefâţărită cătră tote poporeje pietatea ce datorim trecutului nostru, res­ dotaţiunea învăţătorului dela şcola confesională
dere, sorele pentru crescerea plantelor, vorba conlocuitore; iubirea sinceră a patriei ca pectul ce datorim demnităţei nostre de romănăscă de acolo — Sinodul ia cu plă­
pentru cugetare: aceea e naţionalitatea pen­ şi loialitatea cea mai corectă cătră tron şi popor şi credinţa ce o punem în viitorul cere la cunoscinţă înfiinţarea acestei fun-
tru orî-care popor. Intr’însa ne-am născut, casa domnitore; spiritul rîvnitor spre pro­ poporului nostru. daţiunl, şi însărcinâză consistoriul din Ora­
ea este mama nâstră. De suntem bărbaţi, gres şi cultură, ca şi ardorea spre libertate ; dea-mare, ca să esprime piosei donatore
Să dovedim, fraţi Români, că una
ea ne-a crescut; de suntem liberi, într’însa resoluţiunea firmă de-a lupta pentru drep­ recunoscinţa şi mulţămita Sinodului pentru
suntem în credinţe, sentimente şi aspira-
ne mişcăm; de suntem vii, într’însa viem; tul său, tron, patrie şi unanism, ca şi ho­ jertfa adusă pe altarul s-tei biserici şi al
ţiunl cu vrednicii noştri părinţi şi să ser­
do suntem supăraţi ne alină durerea cu tărârea de-a combate pe toţi duşmanii a- crescerii naţionale.
băm cu totă solemnitatea posibilă diua de
cântecele naţionale. Prin ea vorbim şi as- cestora şi pe toţi asupritorii libertăţei po- Se continuă raportul comisiunii orga-
3'15 Maih!
tăc}I cu părinţii noştri, cari au trăit înainte porelor. nisătore, referitor la contractul încheiat în­
Să arătăm lumei, că ţinem la nâmul
cu mii de ani, prin ea ne vor cunosce stră­ Şi pe aceste base s’a alcătuit şi pr-o tre consistoriul din Arad şi societateş.
nostru, şi că hotărîţl suntem a nu ne da
nepoţii şi posteritatea peste mii de ani. gramul nostru de astăcll, pe aceste funda­ franco-ungară, pentru asigurarea edificiilor
naţionalitatea nostră odată cu capul !
Naţionalitatea este libertatea nostră mente s’a pus viitorul nostru naţional, în­ bisericesc! şcolare în contra focului la nu­
In faţa lui Dumnedeu şi a lumei în­
cea din urmă şi limanul mântuirei nostre tocmai cum Trimisul cerului a edificat casa mita societate, şi constatând, că timpul
viitore.*) lui Dumnedeu pe fundamentul neperitor al tregi să dovedim, că ţinem neclintit la ju­ pentru care a fost încheiat acel contract
rământul sfânt al celor 40.000 Români şi
Aşa credeau şi mărtui’isiau Românii credinţei. a espirat, şi din premiile incurse pe basa
la anul 1848. Purcedâud din acestea, s’a decretat acolo în Blaşiîi să o arătăm acâsta franc contractului s’a încassat suma de peste
Şi după-ce stabileau ast-fel credeul na­ libertatea şi fiinţa nostră naţională în con­ şi deshis, ca şi părinţii noştri. 40,000 fi. — aşa încât cu ajutorul acestei
ţional, ridicaţi ■ peste tote micile deosebiri, tinuitate de drept şi ca o firescă urmare a Să mergem acolo, ca să reînviem for­ sume, consistoriul pâte îngriji însu-şl pe
ce vremurile şi intrigile duşmane le-au fă­ naturei omenesc! basate pe evangeliul ţele sufletului nostru şi celebrând solemn viitoriu asigurarea edificielor bisericescî-
cut în corpul naţiunei, părinţii noştri au adevărului nemuritor. memoria celei mai mari adunări a popo­ şcolare în contra focului, — Sinodul es-
proclamat unirea frâţăscă, consacrată prin AstădI, când orisontul nostru s’a în­ rului românesc să ne întărim bărbăţia şi mite o comisiune, care sub presidiul Prea
jurământ solemn, şi obligâtore pentru toţi tunecat aşa de înspăimântător, cţiua de 3/15 hotărîrea la luptă pentru aceleaşi sfinte Sânţiei Sale să studieze şi să pună în apli­
urmaşii din tote timpurile. Maiu 1848 ne apare într’o lumină sfântă, drepturi şi atunci putem fi siguri, că vom care, pe temeiul şi principiul asigurării
Pentru-că ei înţelegeau forte bine, că pe care trebue să o luăm cu atât mai învinge. mutuale, asigurarea tuturor edificiilor bise­
hbertatea după care aspirau de veacuri nu vîrtos de călăuză a paşilor noştri, că ea ■ * ■ ricesc! şi şcolare din diecesă prin însa-şl
este lumină aprinsă de nâmul nostru în In legătură cu apelul de mai sus diecesa — avend a raporta proximului Si­
*) Bărnuţiu, în marele seu discurs. cele mai critice timpuri. La raclele ei s’a „Tribuna" mai anunţă următorele: nod despre cele efeptuite.

Mii de ani să scurg: o singură cli­ Şi uriaşii munţilor dorm, şi dorine şi fâşia se lăţesce, începi să distingi bulgăre
năbuşindu-ţî răsuflarea. Uruitul roţilor de­
pită. cerul vercjuifi-deschis de-asupra pământului albe, ce se risipesc lovindu-se de pietrile
vine tot mai puternic, fumul tot mai de
— „Şi acum?" întrebă Feciora. pe veci amuţit. cu cari e căptuşit tunelul, un ţipăt de
nesuferit, âr un ocliifi al tunelului, ce apare
— „Se pare, că gândăceii s’au mai Aşa, cum i-a arătat Turghenieff pe din besnă, îţi arată, că n’ai lăsat în ur- triumf al locomotivei şi lumina
u
împuţinat , tună Finsteraarhorn, „jos s’a aceşti doi coloşi ai Alpilor, aşa se presintă mă-ţi decât un chilometru numai. Incepei orbesco.
mai făcut lumină; apele s’au strins, pădu- şi al treilea uriaş, sf. Gotthard, când îl să te supere sinistrul acesta. E ca şi când Şi când respiri acum aerul uşor de
rile-s prefăcute în' luminişuri . privescl dela Goschenen: o straje a vecl- colosul jignit ar vrâ să te chinue şoptin- bra4î, pieptul ţi-se umflă, inima îţi bate
14
»
ErăşI se scurg mii de ani: o singură niciei. du-ţl: „Ai cutezat să întri în sînul meu, mai cu putere, ridici privirea spre sf. Gott-
clipâlă. Dâr âtă, că acei gândaci cu două pi- acum eşti în puterea mea. Un Hanibal a hard.... uriaşul învins îşi acopere faţa în-
— „Ce vedl acum? întrâbă Feciora. ciore, de cari îşi bate el joc, aflând, că el fost, şi şi acela a plătit scump cutezanţa tr’un văl de nori deşi.
u
le stă în cale şi neputendu 1 delătura cu de a ne trece pe doi cu o armată. Şi voi Din haine se ridică un miros greu de
— „In jurul nostru, aici în apropiere,
par’că e mai curat“, răspunde Finsteraar­ puterea, şi-au ajutat cu mintea, tăindu-şl ■vă încumătaţî să păşiţi înmănuşaţl pe tă- fum: simţi, că eşti în era de fum, la sfârşi­
horn; „der colo departe, în văi, văd mereu drum prin inima lui de stâncă. rîmurile nostre? Nebunilor! Vă încredeţl tul vâcului nostru, care a putut învinge
Ce lung şi întunecos e acest tunel şi în câsornicele vostre, cari au înaintat la monştrii naturei subjugând voinţei ome­
încă pete, mereu încă mişcându-se ceva".
cum se aude de puternic uruitul înfundat eşire numai cu 20 de minute? Nu sciţi voi, nesc! puterile naturale, aplicând electrici­
— „Şi acum?“ întrâbă Feciora, după
al roţilor! Ce încet trece vremea! Când că o minută pote să fiă mai lungă decât tatea şi aburul, folosind puterea vântului
alte mii de ani — o singură clipelă.
crecjî, că l’ai percurs de jumătate şi te uiţi o viâţă întrâgă şi că ani mulţi nu sunt în şi a apei, însutindu-şl forţa fisică prin miş­
— „Acuma tot e bine", răspunde Fins-
la c^sornic, vecj! că n'au trecut decât 2 stare să încărunţâscă pe acela, pe care-1 carea rotitore, desgropând cărbunele de
teraarhon; „încătrău privesc, pretutindeni
minute. E ca şi când ar vrâ să-şî răsbune înălbeşte o clipă de groză!" Şi ca hohotul piatră din afun4imile pământului.
e alb, desăvârşit de curat. Peste tot zăpada
muntele pe gândăceii, cari au cutezat să infernului audii acuma sgomotul reprodus Şi triumfător te uiţi la muntele, ce
nostră, nea şi ghâţă. Totul e împietrit.
se pună cu el la luptă. Din când în când de păreţii tunelului, âr ţîşnitul aburului din te îngrozise şi tu, gândăcelul, te simţi su­
u
Acuma e linişte şi-i bine .
zăreşti lâ drâpta sâu la stânga eşind din locomotivă e par’că oftatul unei jertfe a perior lui, căci tu te poţi mişca şi ai minte,
— „Bine", cjice Feciora. „Dâr acum întunerec câte un felinar roşu, care pare iadului. Ai vrâ să strigi maşinistului să âr el e un stan de pâtră, neclintit pentru
am vorbit destul, bătrânele. Acum trebue un ochi de ciclop, ce te privesce despre- mărâscă viteza, fumul e de nesuportat, vecie! .
să durmim". ţuitor. Fumul străbate în cupeu, cu tote când de-odată zărescl o făşie albă de abur (Va urma.)
— „Să durmim“. că geamurile sunt aprope ermetic închise, trecând pe la ferâstră-ţl. Sgomotul scade,