Page 107 - 1898-04
P. 107
Pagina 3. GAZETA TRANSLVANIEI Nr. 93—1898
Cu privire la înfiinţarea unui alumneu bardată, pănă când eu nu voiţi trage focuri Atentat. Din Cairo se telegrafâză, că mul dela palatul Madima a fost ocupat, în
în Beiuş — Sinodul rogă pe P. S. Sa a asupra corăbiilor americane. Dâr fiind-că prinţul Saaf Edin, o rudă a Chedivului, a spalier, de soldaţi şi reuniuni. Familia re
escrie spre acest scop o colectă, şi tot aceste corăbii nu pot fi atinse de tunurile puşcat de trei-ori asupra unchiului său gală a fost aclamată în tot parcursul. Pre-
deodată autorisâză consistoriul din Arad, nostre, nu pot să trag focuri asupra lor, Achmed Fuod paşa. Tote trei glânţele au senţî la serbare erau representanţii Senatu
să anticipeze spre acest scop suma pănă decă nu se vor apropia. ErI sâra (7 1. c.) pătruns în spatele victimei. Atentatorul a lui, Camerei şi ai autorităţilor, precum şi
la 10,000 fi. au sosit aici 1000 matrozi de-ai năilor nos fost arestat. multe sute de ospeţl invitaţi.
In şedinţa a IX ţinută în aceeaşi cji tre nimicite. Escadra nostră a pierdut 618 In palat primarul Turinului, vice-pre-
Nu-i tot aur ce lucesce. Adevărul es-
la orele 4 d. a. se pune la ordinea 4Gei omeni. şedinţii Senatului şi Camerei, au adresat
primat în acest proverb l’a esperiat clilele
raportul comisiei petiţionare, âr Sinodul pe- JELesculaţii din Filipine învinşi. regelui vorbiri festive, la care Umberto a
tiţiunile intrate le transpune consistorielor acestea un biet ţăran român din comuna răspuns dicând între altele:
Generalul spaniol Brizayes telegrafiâză Monor, în comitatul Bistriţa-Năsăud. Ţă
spre resolvire competentă. Ca paznicul libertăţii italiene m’am
din Labuan (Bomeo) la Madrid: După ata ranul, după cum se comunică de-acolo, a
După acesta se votâză bugetul ambe presentat în acest oraş, unde bunicul meu
curi de mai multe cjde, am ocupat adl (8 mers cu doi boi la târg în Aiud, unde i-a
lor consistorii, precum şi spesele de călă a declarat, că Italia trebue să formeze
1. c.) oraşul Panay, capitala resculaţilor. Ei vândut cu 350 fl., după care s’a dus în
1
toria şi diurnele deputaţilor pentru sesiunea stat unitar şi unde el a ch > & au de şi
c
s
erau în număr de 4000. Răsculaţii au per- cârciumă la „aldămaş". Aci a întrat în
actuală. înţelege acele vaiete, cari pătrund la inima
dut 500 de omeni. In şanţurile de lângă vorbă cu un alt om din Roşia, care i-a
Se pune la ordinea dilei alegerea a lui din întrâgă Italia. Având înaintea ochi
drumuri şi pe stradele oraşului zac 177 ca spus, că a aflat la ei acasă mulţime de
doi asesori onorari în senatul bisericesc dela lor virtuţile străbune -şi energia morală, de
davre de ale celor căduţl. Multe arme le-am galbinî, pe cari însă nu-i pote schimba,
consistoriul din Arad, şi a asesorului refe cari avem lipsă pentru învingerea greută
luat în posesiunea nostră. Din partea nos căci se teme să nu fiă aflat. In cele din
rent dela senatul şcolar la acest consistoriu ţilor, cari nu lipsesc nicl-odată în drumul
tră au căcjut 1 ofiţer de stat major, 1 sub- urmă Monoreanul s’a învoit, ca să-i schimbe
prin vot seoret. ce-1 fac poporele, şi având deplina convin
oficer şi 42 soldaţi răniţi. 400 de galbinî pentru cei 350 fl., ce-i pri
Comisiunea de scrutiniu prin rapor gere, că a trebuit să aducă mari jertfe
mise din vândarea boilor. După ce luâ
torul ei Teodor Ceontea arată, că s’au dat Evenimentele din Spania. pentru unitatea şi libertatea sa, Italia tot-
galbenii, se întorse la Monor, mergând
de tot 35 de voturi, dintre cari pentru deuna va păzi cu prevedere aceste bunuri
Din Madrid se anunţă, că liniştea s’a drept la casa comunală ca să-şî plătâscă
postul de asesor onorar în senatul biseri ale ei.
restabilit mai mult, seu mai puţin. In pro darea. Aci scbse din şerpar doi galbeni,
cesc a. întrunit protopresbiterul Dr. Traian Sentimentul durerii — continua re
vincia n’au fost în dilele din urmă, decât dâr mare i-a fost mirarea când a vădut,
Puticl 35 de voturi, protopresbiterul Const. gele — ce mă cuprinde în momentele de
două turburărl mai neînsemnate. Se vor- că „domnii^ nu vor să-i primâscă galbenii
Gcurban 31 de voturi; âr pentru postul de faţă, ca Italian şi rege, va fi uşurat de
besce de o crisă ministerială parţială, aş- din causă, că galbenii lui erau nisce sim
asesor referent la senatul şcolar din Arad consciinţa, că problema nostră este garan
teptându-se adecă pe dilele proxime retra ple piese de joc, cari sclipiau frumos, dâr
a întrunit părintele Vasiliu Mangra 29 de tarea viitorului patriei. Miseria poporului
gerea ministrului de marină. nu aveau nici o valdre. Acum se convinse
voturi. strigă după ajutor la guvernul meu, mă
Guvernul spaniol a luat măsuri, ca bietul ţăran din esperienţa propriă, că dău
P. S. Sa declară, că întăresce alege încred însă în el, fiind-că simt, că parla
tote forţele de pe uscat şi mare, de cari „nu-i tot aur ce lucesce", . l’a costat însă
rea părinţilor protopresbiterl Dr. Traian mentul şi ţâra, ca totdâuna, se grupâză în
dispune Spania, să le trimită în apărarea cam mult acestă esperienţă. înşelătorul e
Puticl şi Constantin Gurban de asesori jurul meu acolo, unde interesele cele mai
Filipinelor. urmărit de gendarmî, dâr puţină speranţă
onorari în senatul bis. Sinodul luând acâstă însemnate ale naţiunei cer apărare ener
e de a-1 mai afla.
declaraţiune la cunoscinţă declară pe toţi gică. Dinastia mea a fost interpretul senti
trei numiţii de aleşi. SOIRILE DILEI. Ciuma. Ambasadorii străini din Con mentelor poporului, ea şi acum s’a edificat pe
După acesta deputatul Ştefan Anto- ) stantinopol au adresat Porţii o notă colec încrederea poporului.
nescu în numele deputaţilor sinodali mul — 29 Aprilie v. Vorbirea lui Umberto a fost repeţit
tivă, relativ la măsurile luate pentru a îm-
ţămesce P. S. Sale pentru îngrijirea, tac frteeting în favorul sufragiului univer pedeca transmiterea ciumei. Ei se plâng, întreruptă prin vii aplause.
tul şi înţelepciunea, cu care timp de 23 sal. Dumineca trecută s’a ţinut în Buda că nu se iau măsuri suficiente şi rogă
de ani a condus destinele eparchiei Ara pesta un mare meeting în favorul sufra Porta, ca să reînoâscă instrucţiunile şi să
dului, în care timp acestă diecesă a făcut giului universal. Meetingul a fost convo îndemne autorităţile, ca să le esecute în ULTIME SOIRI.
paşi însemnaţi şi a înaintat pe tote tere- cat de deputatul dietal Sima Ferencz şi chip conscienţios. Ei cer îndeosebi măsuri Budapesta, 9 Maiu. Proiectul de
nele, şi în special mulţămesce P. S. Sale soţi. Au luat parte la el vre-o 15,000 de omeni, pentru asanarea oraşului Djeddah, unde a budget presentat delegaţiunilor pen
în numele deputaţilor sinodali pentru iubi
având fiă-care la piept cocarde cu pantlicl isbucnit ciuma, şi isolarea lui prin ca tru anul 1899 presentă un spor al
rea dovedită şi în conducerea sesiunii ac roşii, cu inscripţia „Trăescă sufragiul uni rantine. cheltuelilor cu 6 milione florini mai
tuale a Sinodului faţă de căuşele mari ale versal". Printre mulţime se vedeau şi multe mare ca în anul curent 1898. Pentru
S-tei nostre biserici, precum şi pentru stindarde şi table cu inscripţii socialiste. Afacerea Zola. Senatorul Trarieux va anul curent înse ministrul comun de
bunăvoinţa şi tactul cu care a condus a iresa guvernului o interpelare cu privire
Mulţimea a cutrierat stradele cântând resboiu cere un credit suplementar de
agendele şi desbaterile Sinodului în sesiu „Marseillaisa" şi strigând : „Trăescă sufra la falşurile ce se comit pe cale fotografică. 30.600.000 florini pentru întărirea ar
nea actuală. giul universal". Prima vorbire a ţinut’o Intr’o scrisore adresată d-lui Mâline, rela matei. Cheltuelile comune se urcă
La acest discurs însoţit de urările de deputatul Sima, pledând pentru o adresă, tivă la scirea, că statul-major ar poseda o ac|î la 200 milione florini la an.
„Să trăâscă P. S. Sa din partea deputa prin care să se câră dela cameră introdu fotografie, care representa pe colonelul
u
ţilor sinodali, P. S. Sa răspuncjând mulţă Picquart împreună cu ataşatul militar Ftfiadrid, 10 Maiu. Crisa ministe
cerea sufragiului universal. A mai vorbit rială dur6za încă.
mesce mai întâiă bunului Dumnedeu, care Schwartzkoppen pe aceeaşi fotografie fă
diaristul Szekely dicând, că între om şi om Scumpetea e enormă. In nume
a inspirat Duhul său cel sfânt, spiritul în nu-i deosebire şi de aceea pretindem drep cută la Karlsruhe între 5 şi 24 Aprilie,
ţelepciunii, al dragostei şi bunei înţelegeri Trarieux scrie, că va întreba pe ministru, rose oraşe au isbucnit turburărî. In
turi egale ; dreptul şi libertatea s’au năs Linare9 a fost o luptă înverşunată;
asupra -lucrărilor săvîrşite în acest Sinod, dâcă esistă în realitate o asemenea foto
cut de-odată cu omul şi cel ce le răpesce 12 persone au fost omorîte.
er după acesta mulţămesce d-lor deputaţi grafie. Să arate unde s’a făcut acea foto
este un tiran. A vorbit unul şi în limba
M
pentru zelul şi interesul manifestat şi în grafie şi cum a aflat tliarul ,Jow de
r
germană. Adunarea a fost închisă tot de
acestă sesiune sinodală întru promovarea deputatul Sima, care a figurat ca preşe dânsa? D I V E R S E .
agendelor diecesei Aradului, spre preamă
dinte al adunărei din partea radicalilor, er Petrecere în Iclăndel. Primim urmă-
rirea lui Dumnetjeu şi întărirea S-tei nos Electricitatea în America. In Europa
preşedinte din partea social-democraţilor a torea : Invitare la serbarea şi maialul în
tre biserici naţionale, şi implorând darul nimeni nu-şl închipue un orăşel sâu un
fost Goldner Adolf. Adunarea de-altmin- datinat — concese, — ce se vor ţinâ în Iclăn-
şi binecuvântarea Ceriului asupra lucrărilor sat de câte-va sute de locuitori, care per-
treiea a decurs în ordine, nepunându-i-se del la 3 (15) Maiîl a. c. în folosul scolei
acestui Sinod şi asupra d-lor deputaţi, de nici o pedecă din partea poliţiei. dut în munţi, forte inaccesibil şi departe
clară sesiunea ordinară a anului 1898 de române din loc. — Program : 1) La 9 ore de ori-ce civilisaţie, ar avâ tenacitatea şi
a. m. serviciul divin. 2) La 10 ore a. m.
"închisă. Pretensiunile Austro-Ungariei faţă de curajul de a-şl aduce un întreg material
JRaportorul. Turcia. O telegramă din Constantinopol dansuri poporale. 3) La 1 6re d. am. şe de iluminat electric, dela o distanţă de
dinţa publică a despărţ. XXY al Asocia-
anunţă, că baronul austro-ungar Calice, 2—300 chilometri. Electricierii spun, că
ţiunei. 4) La 2 ore d. am. începutul dan
Resboiul ispano-american. ambasador, a îmânat Sultanului o notă, sului inteligenţilor. 5) La 4 ore d. am. acest lucru l’au făcut în număr mare de
prin care Austro-Ungaria pretinde dela sate abia cunoscute, situate în partea cea
„Oăluşerul" şi „Bătuta" esecutate de 12 ti
O victoriă a Spaniolilor. Turcia 4000 fi. ca despăgubire pentru pier mai vestică a Americei, dincolo de Mi-
neri din loc. 6) Producţiunea coriştilor din
derile, ce le-au avut supuşii austro-ungarl sourl. Satul Lander, de pildă, situat la o
Telegrame nouă sosite din Gibraltar loc. — Intrarea de personă 1 fl., de familiă
în decursul turburărilor armenescl. depărtare de 12 dile de cea mai apropiată
confirmă soirea, ce am adus’o ieri, că es 2 fl. Ofertele marinimose se vor quita.
linie ferată, şi-a adus un aparat electric
cadra spaniolă din Oceanul Atlantic a avut Victualele sunt concredute st. fam. —
Societatea diariştilor maghiari din pro- din cele mai nouă şi mai perfecţionate.
o luptă navală cu flota americană şi că
vinciâ şî-a ţinut alaltăerl prima adunare Iclăncţd, 9 Maiă 1898. Pentru comitetul Comuna Sheridan — 600 de locuitori —
■în acestă luptă Spaniolii au secerat victoria. arangiator: Suciu—Orbean.
generală în Timişora. In primul an dela depărtată de 200 de mile de orl-ce linie
Flota americană a avut mari pierderi şi a ferată, a socotit într’o bună diminâţă, că
înfiinţarea sa societatea a ajuns la o avere
trebuit să se retragă. nu pote trăi fără lumină electrică, şi şi-a
de 31,000 fi., âr venitele anului 1898 sunt
ţliarul „ World' - primesce din Puerto Sărbătorea constituţiei italiene. realisat visnl; Buffala, un alt centru tot
1
socotite cu 12,000 fi. Din fondul general > a-a de puţin important, a procedat la fel.
Plata (San Domingo) o telegramă, în care
15,000 .fi. sunt destinaţi pentru fondul de Duminecă s’au împlinit 50 de ani de Satul Idaho, Lewiston, care are 2 mii de
se spune, că în jur de Monte-Cristi s’au au-
pensiune, er 5000 fi. pentru un alt fond de locuitori; Murray cu 700 de locuitori etc.
cjit la 8 1. c. grozave bubuituri de tunuri. când primul parlament italian a fost deschis sunt luminate cu electricitate. Cât despre
ajutorare. Colectarea acestui frumos fond
(Monte-Cristi e situat spre vest dela Por- la Turin. Momentul acela a fost începutul comunele situate în apropierea unei linii
în timp atât de scurt este a se datori nu unei ere de lupte mari şi grele pentru
torico). E sigur, că admiralul american ferate, aprope tote chiar şi cele cari n’au
măroselor daruri şi peste tot sprijinului, de Italieni; însu-şî regele lor se afla pe câm mai mult de 300 de locuitori, întrebuin-
Sampson se află în luptă cu escadra spa care se bucură pressa ungurâscă din partea ţâză curentul electric pentru iluminat. Un
niolă din Cap-verde. pul de luptă, pentru liberarea Italiei de
societăţii lor. oraş, Boise City — cu 800 de locuitori —
sub stăpânirea austriacă, âr în locul său a
posedă, pe lângă lumina electrică, o reţea
Lupta, dela Cavite. cetit mesagiul de deschidere ministrul-pre-
Intre Serbia şi Bulgaria. Din Sofia se întrâgă de tramwae electrice cu fir aerian.
Despre lupta dela Cavite o telegramă anunţă, că fliarul lui Karawelov spune, că sident Balbo. In sfârşit două sâu trei sălaşe de mineri,
a guvernatorului spaniol Augusto din in un conflict s’a ivit între Bulgaria şi Serbia. In amintirea acestei dile însemnate ca Coeur d’Aleise, Wallace şi Wordner, au
adoptat energia electrică, nu numai pentru
sulele Filipine raportâză următorele guver Secretarul agenţiei bulgare din Ueskub, în istoria Italiei, s’a făcut Duminecă la
iluminat, ci şi pentru forţamotrice.
nului din Madrid: Inimicul a ocupat şi a Nanmor, a fost visitat de autorităţile sâr- Turin o mare serbare, fiind de faţă însu-şl
nimicit Cavite şi arsenalul. Escadra ameri bescl la graniţă şi se dioe, că ’i-s’ar fi luat regele Umberto cu familia sa. Serbarea s’a
cană continuă asediarea. La rugarea con nisce acte. Guvernul bulgar a cerut satis deschis în palatul Madima din Turin. Ora Proprietar: Dr. Aurel Mureşîama.
sulilor, Manilla deocamdată nu va fi bom facţie guvernului sârbesc. şul îmbrăcase vestmânt de serbătore. Dru Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
