Page 11 - 1898-04
P. 11
Nr. 74—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
mâniei cadou de Pasc! o uniformă de ge sera fulgerile şi tunetele’ urmau întruna. Astfel presentându-se lucrurile, este Madrid, 13 Aprilie. In consiliul
neral de infanteria. In adevăr, pe fliua de Acesta a ţinut pănă după medul nopţii, greu de conceput cum pănă astăcjl nu s’a de miniştri de afli ministrul afaceri
legiferat încă îndreptarea calendarului Ju
8 Aprilie Principele Ferdinand va fi îna târdiu. O femeiă, care s’a refugiat sub un lian pe basa indicaţiunilor sciinţei. Acâstă lor aşterne Gullon a cetit mesagiul
intat la gradul de general de brigadă, plop, a fost omorîtă de fulger.
îndreptare este cu atât mai urgent recla lui Mac Kinley. Consiliul află ne
dându-i-se comanda brigadei a 8-a de in mată, cu cât cele mai mari instituţiuni cesar a declara, că naţiunea spaniolă
Fomete şi miseriă. Din comitatul
fanteria din Capitală. D-l general Yasiliu ale statului nostru au adoptat de multă nu va suferi un amestec estern, ce ar
Lika-Kârbava din Croaţia sosesc scirl des
Năsturel, actual comandant al brigadei a vreme calendarul Gregorian, după care ele ţinti la ştirbirea suveranităţii sale asupra
pre fometea ce domnesce acolo. E vorba, se conduc.
8-a, va fi transferat în aceeaşi calitate la regularii afacerilor interne ale Spaniei.
că după Pasci se vor începe pe teritoriul Astfel Căile ferate Poştele, telegra
Giurgiu. — Se mai afirmă, că Principele In momentele critice de faţă gu
bântuit de fomete al Slavoniei lucrări de dru fele şi telefonate, Creditele urbane şi rurale,
şi Principesa României, cai'I vor sosi la Institutul Meteorologic şi multe alte case vernul va păstra liniştea impusă
muri nouă cu scop, ca să se dea lucru po-
finele acestei săptămâni la Abazzia, ca să de comercifi întrebuinţeză esclusiv calenda şi va apera cu efect acele sfinte interese,
poraţiunei lipsite. — Der şi la noi în Tran
întâmpine pe Regele şi Regina, vor pleca rul Gregorian. cari formeză moştenirea rassei spaniole.
silvania este destulă miseriă. Ministrul de
la 12 Aprilie la Dresda, ca să represinte e Şciu bine, că unii membri ai bisericei
finanţe a încuviinţat un împrumut fără do Berlin, 13 Aprilie. Mesagiul lui
pe Suveranul la serbările, ce se vor da ortodoxe, se opun ori cărei modificări a
bândă de 20,000 fi. pentru lucrări de con- calendax-ului sub cuvânt, că printre acesta Mac Kinley a făcut rea impresia
cu ocasia aniversării a 70-a a nas cer ei Re
strucţiunî de şosele în comitatul Mureş- s’ar atinge dogmele, sciu însă de asemenea, asupra marilor puteri pentru tonul
gelui Albert al Saxoniei. La aceste serbări
Turda tot cu scop de a veni în ajutorul că dovedit este, că tocmai din greşita apli seu provocător.
vor asista şi Împăraţii Wilhelm al Germa caţiile a prescripţiunilor Conciliului dela Nicea
poporaţiunei sărăcite.
niei şi Francisc Iosif al Austriei. ne găsim astăcjl înapoi cu 12 dile şi ca Washington, 13 Aprilie. Comi-
Darul Ţarului Muntenegrenilor. Din Ce- mâne, poimâne ne vom găsi cu 13 ciil©. siunea pentru afacerile esterne a
Nou protopop în Turda. D-l Artemiu
tivje se anunţă, că Ţarul Rusiei a trimis Mai sciu încă că datoria celui greşit presentat afli Senatului raportul seu.
Coăarcea, parocfi şi vice-protopop în Giur- este de a-şl îndrepta erorea şi prin urmare
principelui Nichita un frumos dar de Pasci, Majoritatea se pronunţă în favorea
geu-St.-Miclăuş, este numit paroclt gr. cat. mai înainte de ori cine tocmai biserica or
30,000 pusei cu repetiţia şi 30,000,000 independenţii Cubane. Raportul mino
în Turda nouă şi tot-odată protopop al todoxă datore este a cere cu insistentă îndrep
cartuşe. tarea calendarului. Numai astfel dânsa va rităţii recomanda numai recunbsce-
districtului Turdei.
putea proba că respectă preserîpţiumle Con rea actualului guvern al insurgen
Complot în China. „North-China Daily-
Adunare de înveţătorî în Arad. După ciliului dela Nicea, dela care astădl ea s’a ţilor din insula Cuba.
u
Neius anunţă, că în palatul împărătesc depărtat forte mult.
cum am mai amintit, Joi şi Vineri (21 şi
din Peking s’a descoperit un complot pri (7a urma.)
22 Aprilie st. n.) se va ţinâ în Arad adu D I V E R S E .
mejdios, care ameninţa viaţa mai multor
narea generală a Reuniunei învăţătorilor
personagii înalte din imperiu. Producţiunl şi petreceri.
dela şcolele poporale române gr. or. din Antropofagii din Africa Misionarii, cari
protopopiatele Arad, Chişineu, Şiria, Boro- Demonstraţia socialistă contra lui Societatea de lectură a tinerimei dela se reîntorc din Africa, povestesc lucruri
şineu, ButenI, Radna şi Halmagiu. Pro Lueger. Din Triest se scrie, că o cetă de institutul pedagogico teologic ort. rom. din înfiorătore, despre ceea-ce se întâmplă
grama adunărei constă din 21 puncte. câte-va sute de socialişti au demonstrat Arad învită la şedinţa festivă, ce se va între diferitele seminţii ale Africanilor
După asistarea în corpore la chiămarea contra primarului Vienei Oarol Lueger, care ţine la Dumineca Tomei în 12 (24) Aprilie antropofagi. Dâcă un African, care apar
duchului sânt şi după constatarea membri de vr’o două dile se află în Triest. Socia 1898, în „sala cea mare" a seminariului. ţine unei seminţii, este prins, alţii de altă
lor presenţl, se va alege o comisiune, care liştii, sumuţaţl de pressa jidovescă, au începutul la 6 ore sâra. In numele socie seminţiă îl taie ca pe vită şi-l mănâncă.
să învite pe P. S. S. părintele episcop arangeat înaintea ferestrilor dela casa unde tăţii: Vasiliu Terebentiu, v.-preşedinte; Van Mous, agentul diplomatic al statului
Ioan Metianu, la adunare. Va urma cuvân era găzduit Lueger un straşnic şari-vari. Aurel Crăciunescu, secretar. Ofertele în Kongo de sus, a fost odată martorul ocu
tul de deschidere al preşedintelui reuniunei, favorul bibliotecii societăţii se primesc cu lar al unui eas barbar. A vâflut adecă,
d-l T. Ceontea, după care se va trece la Impedecarea nascorei bălelor la copii mulţămită şi să vor chita pe calea publi cum un Saracen de o statură puternică şi
celelalte puncte, printre cari diferite diser- urmeză atunci, când copilul va ave un cităţii. desbrăcat se preumbla liniştit în sus şi ’n
organism oţelit şi capabil de a resista, care Programa, 1/ „Christos a înviat , cor
11
taţiunl şi prelegeri practice de d-nii Iosif jos în cort. Acesta era un prisonier. Pe
11
Tisu, los. Moldovan (secretarul al Reuniu nu va lăsa a-se desvolta germenele botei. mixt. 2) „Cuvânt de deschidere , rostit de trup avea însemnată cu cretă albă şi roşie
nei), I. Roman, Nic. Boscaifi, Damaschin Sunt diferite preparate medicinale în co- v.-preş. societăţii V. Terebentiu cl. c. III. partea de carne, ce avea s’o capete fiă-care
11
Medrea, G. Tomşa, A. Mire şi I. Roşu. merciu, care urmăresc acest scop, der 3) „Rugăciune , cor mixt de Humpel. cumpărător şi aşteptau numai ca să mai
este în genere cunoscut, că esistă numai 4) „Societatea în formarea caracterului", vină cumpărători, cari să ia şi partea tru
Consciinţa germană. „Reichsanzeiger“ un singur mijloc, care corăspunde în tote disertaţfune de C. Popescu cl. c. III. 5) pului încă nevândută, apoi nenorocitul —
din Berlin scrie, că ministeriul de stat privinţele cerinţelor, ce i-se face, şi acest „Prima impresie", vals eşec. de orchestra care scia ce are să păţescă — era tăiat
german a adresat cătră preşedinţii provin mijloc este untura de pesce (Leberthran). seminarială. 6) „Singurică", cor mixt de ca o vită. Abia murise şi fiă-care îşi tăia
u
ciilor cu poporaţie mestecată o circulară, Copiilor le vine greţă de a lua obicinuitul Simionescu. 7) „Hannibal şi Scipio , dialog partea sa din trupul nenorocitului, care
în care dispune reuniunilor-învăţătorescl şi Leberthran; acest inconvenient se delătură predat de I. Cărpinişan cl. c. II. şi I. era cald, tocmai ca la măcelărie. Un preot
11
de funcţionari, ca să-şi pună tote silinţele prin Leberthran-ul lui Zoltan, care n’are Lăzărescu cl. c. I. 8) „Doine poporale , iezuit încă a vădut cum odată unui om,
a desvolta consciinţa germană şi patriotismul nici gust, nici miros rău, şi de aceea atât flaută solo eşec. de C. Mursa ped. c. III. u
care a fost dat în hopşă , mai întâiu i-au
n
prusian şi pe cale socială. Circulara reco copiii cât şi omenii adulţi îl iau bucuros. 9) a) „Stăncuţa , cor mixt de Musicescu. tăiat amândouă piciorele, mânile şi numai
11
mand^, înfiinţarea de Reuniuni sciinţifice, Depositul general în farmacia lui Zoltân b) „Româncuţa", cor bărb. de I. Mureşan. în urmă i-a tăiat capul, deorece acela,
asilurl de copii ş. a. mai departe, să evite Bela Budapesta V. Nagy-korona-utcza 22 10) „Comora mea“, disertaţiune de P. .Dîr- care a cumpărat capul a sosit mai în urmă
procedura agresivă faţă cu poporaţia de — unde se capătă cu 1 fi. sticla. 11
lea sen. ped. c. IV. 11) „Ca la Breaza , la „hopşă". Cu altă ocasiune Negrii au
altă limbă şi să facă tot ce le stă în pu cor mixt de T. Lugoşanu. 12) „Rugămin prins pe un fost agent ^diplomatic al sta
tinţă pentru desvoltarea spiritului german. tea din urmă", deci. de P. Arnăut. ped. tului Kongo, numit Saghaer, care era eu
îndreptarea Calendarului c. IV. 13) „Serba", eşec. de orchestra se
Banffy şi autonomiştii fiumanî. Guver ropean. Nenorocitul agent a fost pus în
din punctul de vedere economic. minarială. 14) „Pas în pas", marş cor bărb.
nul unguresc caută tot posibilul să facă fiară, şi deorece nu era destul de gras, l’au
supărări autonomiştilor din Fiume. Şi fiind II. de Porumbescu. * ţinut mai multe săptămâni să se mai în-
că de-ocamdată alt rău pre mare nu le pote Calendarul având de scop fixarea suc- „Reuniunea femeilor române gr.-or. din graşe. Sermanul om însă, care îşi scia
tace, el a interdis apariţia nouei foi cu cesiunei dilelor este silit să se ocupe şi cu sortea ce-1 aştepta, nu se cam îngrăşa, ci
program autonomist „L’Autonomia*şi trans fixarea sărbătorilor. Se scie, că sărbătorile Făgăraş şi jur" va arangia Marţi în 19 mai tare slăbea. In sfârşit văflând Negri, că
se împart în fixe şi mobile. Cele d’intaiîi Aprilie st. n. (a treia di de Sf. Pasc!) o
11
formarea lui Voce de Popolo în diar po vin întotdeuna în aceiaşi di a anului, spre producţiune publică, din al căreia venit mereu slăbesce, au hotărît să i facă sfîrşit
r
11
litic. Redactorul „Autonomiei a adresat esemplu Crăciunul la 25 Decemvre, Sf. curat jumătate este destinat pentru incen şi i-au tăiat gâtul. Astfel de caşuri înfio
ministrului Banffy o telegramă forte ener Constantin la 21 Maiii şi aşa mai departe. rătore se întâmplă forte adese ori nu numai
gică în care urgitâză concesia pentru apa- Sărbătorile mobile depind de diua Păşte- diaţii din Beclean. prin centrul sălbatic al Africei, ci şi printre
Programa: 1. a) G. Dima: „Uite
riţiunea foiei. lui. Er Paştele a fost determinat de Con- seminţiile supuse Angliei şi Franciei. In-
ciliul dela Nicea, care a prescris ca acestă mamă", b) Cav. de Flondor: „Cântecul ma zadar se silesc misionarii ca să desveţe pe
11
Espulsarea prinţesei Luiza. „Obzor‘ sărbătore să aibă loc în Dumineca după rinarilor , marş, coruri bărbătesc!. 2. a) A. Negrii de-astfel de obiceiuri barbare, căci de
din Agram publică soirea, că prinţesa Luiza luna plină care vine imediat după equi- Sequens : „Rhapsodieromână", b) L.Wiest: multe-orl se întâmplă, că şi ei înşişi cad
noxul de primăvară.
de Coburg, care petrece acum pe proprie „Hora naţională", cântate la pian de d-ra în mâna indigenilor, cari îi chinesc fără
Ţinându-ne riguros după prescripţiu-
tatea din Bresniqe a lui Artur Ozegovicli, a Letiţia Popa-Radu. 3. a) Costescu: „Bu
nile acestui Conciliu, se pote demonstra milă şi i mănâncă.
fost visitată dilele trecute de un membru forte lesne că părinţii noştri, caii s’au ocu buie tunul", b) N. Popovicih: „Asta-i
«1 guvernului croat, care i-a declarat, că pat cu calendarul dela Conciliul dela Nicea mândra" coruri bărbătesc!. — 4. „Nu te L i t e r a t u r ă .
-este espulsată din monarchiâ, şi într’un încoce s’au înşelat în socotela lor. Atât juca cu dracu", comedie într’un act de I.
.anumit timp trebue să părăsescă terito acestă causâ cât şi împrejurarea, că calen Negruzzi. Personale vor fi representate Archiv pentru filologia şi istoriă de
darul nostru (adecă cel Julian) este bazat T. Cipariu. Doritorii de-a ave acest preţios
riul ei. prin) d-şora L. Popa-Radu. M. Turcu, d-nii
pe o valore neexactă a duratei de revolu- Tr. Pâcală, I. Dejenariu, M. Niculescu, C. archiv îl pot procura dela Administraţia
Dela poliţia. Deore-ce în timpul din ţiune a pământului împrejurul sorelui, cât diarului nostru complet (dela anul 1837—
şi a lunei împrejurul pământului, au făcut Toma. — 5. Laur şi albumela-alpină, dia 1871/2). Preţul pentru un an singuratic
urmă s’au constatat numărose caşuri de
ca astădl deosebirea între calendarul nostru log (tablou), tradus de d-şora Elena P.
furt, comise de ţigani corturarl atât în şi cel Gregorian să fie de 12 dile. Pop, predat prin d-l I. Dejenariu şi d-şora franco.
comunele învecinate, cât şi pe teritoriul
Mai mulţi învăţaţi de ai noştri, prin L. Turcu. După producţiune 'urmeză dans.
oraşului nostru, publicul e rugat, ca îndată tre cari vom cita pe reposaţii Ion Ghica
ce ar observa ast-fel de ţigani să încunos- Bacaloglu şi Gogu, unul din Eforii Semi PUT* Domnii abonenţi, cari încă
ciiuţaze poliţia din loc. narului Nifon, au dovedit în de ajuns, că ULTIME SOIRI. nu şi-au reînoit abonamentul, s6
nu se calcă nici o singură prescripţiune im
Furtună, grindină şi esundărî. Nici n’a pusă de Conciliul dela Nicea, dâcă s’ar adopta Biicurescî, 13 Aprilie. Regele şi binevoidscă a-1 reînoi neamânat,
calendarul Gregorian de creştinii ortodox!. Regina însoţiţi de d-na Bengescu şi
Intrat bine primăvara, ba pe unele locuri
Toţi aceşti învăţaţi precum chiar şi epis de d-nii colonel Priboianu şi maior ca nu li-se întrerupă regulata
încă ninge, şi furtunele, grindina şi esun- copul Melchisedec recunosc, că formarea ca
dările sunt la ordinea cjilei. Alaltă erî după lendarului, care este bazat pe mişcarea pă Graţoschi, an plecat afli după arnbfll espedare a diarului.
la 6rele 5.55 c’un tren special la
amecll pe la 6 ore asupra Budapestei a că- mântului împrejurul sorelui, este o cestiune Administraţiunea
dut o ploie amestecată cu grindină de mă curat de astronomie.*) Abbazia. „€>azetei Transilvaniei^.
rimea alunelor, care îndată a acoperit tot
*) Melchisedec. Biserica ortodoxă şi calen Ia pag 42 se dice: am vedut, că dife
iîocul. După acesta ploia a încetat puţin,
darul. renţa ce esistă între calendarul Julian şi Grego
der curând după aceea nori grei şi întu La pag. 11 se elice: în acest chip noul ca rian deşi în 9ine este o cestie curat de sciinţă as Proprietar: Dr. Aurel Mureşiann.
necos! se ridicară din nou şi cătră 8 ore lendar era o afacere de sciinţă. tronomică. . Redactor resnoisaliil: Grefsorîu vaakor.
