Page 110 - 1898-04
P. 110
Nr. 94—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 2.
cale adunări a părinţilor şi străbunilor noş Budgetul comun face 164,878.382 fi., preşedinte al ei inginerul Kovordânyi Resboinl ispano-american.
tri". — Convocarea e provădută cu peste din cari 147,324.488 fi. se vin pentru chel- Jânos. După adunarea de constituire a ur
o sută de subscrieri în frunte cu cei-ce au tuelile ordinare, er 17,063,894 pentru cele mat un banchet de peste 250 tacâmuri, la Lupta pentru Filipine.
iscălit apelul pe care Fam publicat în nu extra-ordinare. Ministeriul comun de răs care „s’au ţinut mai multe toaste patrio Americanii vor cu orl-ce preţ se pună
a
mărul nostru de ieri. boiă cere un credit suplementar de 30 mi- tice în limba maghiară şi ro?nânâ . mâna pe insulele Filipine. Dela început ei
-lione fi., din care o parte mai însemnată
La 4 ore d. a. ospeţii au plecat la şi-au pus tote silinţele, se înfrângă aici pe
se va întrebuinţa pentru marină. Spanioli şi. admiralului Dewey i-a succes în
Oelegaţiuniie. Brad, unde au fost întimpinaţî de „peste
4000 de omeni, mai cu sâmă români şi mare parte a resolva acestă problemă. După
La 9 Maiă n. c. s’au constituit cele germani", cari pe noii sosiţi îi salutară cu lupta dela Cavite şi Manilla, Dewey a şi
două delegaţiunî, austriacă şi ungară. De Alegerile din Frauda. Se anunţă făcut propunerea, ca să se predea şi auto
din Paris, că în 538 cercuri electorale s’au „eljen“-urî şi „szetrejaszke". La adunarea
legaţia austriacă şl-a ţinut şedinţa de con de constituire directorul societăţii miniere rităţile spaniole să. funcţioneze sub stin
stituire în palatul său din strada Acade făcut deja alegerile pentru cameră. Au fost germane din „Braz" a ţinut o vorbire dardele americane în tot decursul răsbo-
aleşi 73 republicani, 70 radicali, 39 radi
miei, delegaţia ungară în edificiul camerei „forte însufleţită" în limba germană, er iului. -•
cali socialişti, 24 socialişti, 26 raliaţi şi 36
magnaţilor. Intre membri delegaţiunilor s’a „vorbirea română in numele tinerimei patrio Ou tote că guvernatorul spaniol a co
împărţit preliminarul budgetului comun pe reacţionari. Sunt 170 balatage. Printre cei tice române a ţinut’o funcţionarul din Bupa- municat guvernului t^in Madrid, că nu pote
1899, care sporesce ârăşl în mod însemnat aleşi se află Meline, Barthon, Turrel şi pesta Vuszy Gydrgy, producând viu efect". să opună o resistenţă efectivă, totuşi gu
Boucher. Jaures- a cădut şi căderea lui a
sarcinele poporelor monarcbiei, anume cu A mai vorbit între alţii şi încă „cu mare vernul a luat disposiţii să apere insulele.
provocat demonstraţii vii la Oarmaux. După
37 milione. efect" profesorul Fenyes Bela despre po Spre scopul acesta el a şi dat ordin esca
primele resultate reiese, că compunerea
Delegaţia austriacă s’a întrunit la 4 porul român; apoi Nemet Bela a ţinut o drei spaniole în reservă din Cadix, să plece
nonei camere francese nu se va deosebi
ore d. a. Din partea guvernului comun vorbire în limba germană etc. spre Filipine, ca să libereze Manilla de sub
mult de cea de mai înainte. Francia pare
erau de faţă miniştrii Goluchowslci (esterne), blocada americană.
a întră deci pe-b cale statornică în politică După constituirea celor trei filiale, o
Krieghammer (răsboiă), Kallay (finanţe),
şi regimul republican pare a fi prins acolo parte din ospeţl au visitat „goronul cel de Americanii şi Cuba.
Spann (admirai).
rădăcini forte adânci. 400 de ani, ce se află lângă calea ferată
Şedinţa delegaţiei a deschis’o Helfert O soire telegrafică din Tatnpa anunţă,
şi în a căruia bortă a stat ascuns cu săptă
prin o scurtă vorbire. îndată după deschi că Americanii sunt forte mult îngrijaţl de
mânile (sic!) renumitul conducător al ţăranilor
dere a luat cuvântul Kienemann, în numele anutimpul ploios, ce s’a început acum în
„Cuceriri" ale Ligei maghiare? Horea cu doi soţi ai săi, Cloşca şi Crişanu,
partidei poporale. El făcu declaraţia, că cari sub acest goron şi-au ţinut şedinţele Cuba şi pe care omenii neobicinuiţi cu
situaţia interioră a Austriei şi raportul din Foile unguresc! spun minuni despre clima insulei nu-1 pot suporta. Din causa
tre cele doue state, dualiste sunt atât de sgu- „cuceririle", ce clic că le face printre na lor revoluţionare când au măcelărit pe ne- acesta ei au hotărît, ca lupta contra Spa
duite şi întunecose, încât lipsesce orl-ce basă ţionalităţile nemaghiare Liga ungurescă înduraţii domni dela Zarand. Sub acest niolilor să n’o încâpă încă, ci se cedeze res-
pentru resolvarea pe cale parlamentară a („Orszâgos Nemzeti Pzovetseg"). Aşa de arbore, care încă şi acum e în putere, se culaţilor tote operaţiunile belice. Ei vor de
budgetului comun. Partida lui numai con esemplu „Egyetertes" într’un raport al său află ridicat monumentul dela mormântul barca pe ţerm în număr de 5000 de resculaţî.
diţionat ia dâră parte în consultările dele- arată, că Dumineca trecută s’au constituit lui Avram Iancu, regele munţilor. Lângă Armata acesta va ocupa un port mai mic,
acest goron istoric de 400 de ani s’a clădit
gaţiunei. Condiţia acesta este, că din ati de-odată trei filiale ale Ligei unguresc! şi prin care Americanii le vor pune la disposiţie
înainte cu doi ani noua şi marea biserică
tudinea ei nu se pote trage nici o conse- încă tote trei printre Români, anume una arme şi muniţie. Maximo Gomcz, căpetenia
cenţă privitor la desbaterile pactului, în Baia de Criş, alta în Brad, âr a treia a Românilor, care e forte frumosă şi rar resculaţilor, crede, că pe calea acesta îşi
eventual la Gestiunile de drept public. în Oristior („Kristyor-Brâz"). La serbările îi afli păreche în acest ţinut". va forma o trupă numărosă, cu care va
La acestă declaraţia se alătură şi Dr. de constituire a luat parte şi o deputaţiune De încheiare mai adauge raportorul pute străbate pănă la Havanua. Comitetul
a Ligei centrale din Budapesta, în frunte lui „Egyetârtâs", că sera s’a dat în sala revoluţionar din Cuba dispune de un capi
Fergelt în numele partidei germane pro
cu preşedintele Herczegh Mihaly, faimosul gărei o petrecere cu joc, la care de-ase- tal de 70 milione.
gresiste, şi Axniann în numele creştinilor-
rector universitar. Despre primirea acestei menea au luat parte şi Români. Din Cliichamdnya se anunţă, că 40,000
socialî.
Preşedinte a fost ales cavalerul Ja- deputaţiunî şi despre decursul serbărilor, Am reprodus pentru curiositate acest voluntari vor fi mobilisaţl şi trimişi la
»
#
raportorul lui „Egyetârtâs" spune adevărate Cuba.
vorslci, care ocupând fotoliul presidial a raport misterios al foiei ungurescl. Nu ne
năsdrăvănii.
cjis, că exposeul, ce-1 va face ministrul de îndoim, că cele spuse cu privire la Români Intervenirea puterilor.
esterne, este de o deosebită importanţă. Deputaţiunea, elice raportorul ungur, sunt nisce esagerărl tendenţiose. Se pote,
Din Londra se telegrafâză, că guver
Javorski a dat espresiune speranţei, că de a sosit la gara din Hălmagiu (Nagy-Hal- nu-i vorbă, ca vre-un lingător de blide â
nul frances a adresat cabinetului engles şi
legaţia, având în vedere situaţia actuală, magy), însoţită de vre-o 40 membri ai fi la ’Vaszy Gyorgy să fi ţinut vorbire în nu
altor cabinete întrebarea, că ce atitudine
va primi budgetul comun şi plusul de chel- lialei din Arad a Ligei unguresc!. Aici la mele „tinerimei române patriotice", der nu
să ia singuraticele guverne în caşul unei
tuell ce se cer pentru întărirea armatei şi gară au fost întimpinaţî între bubuituri de credem, că se află în părţile Bradului atâ
intervenirl în conflictul ispano-american.
marinei austro ungare. In fine aminti des tunuri de „deputaţiunea a opt comune româ ţia renegaţi, câţi s’ar părâ din raportul
Lui „Temps" din Paris i-se comunică
pre jubileul domniei împăratului cerând au- nescî", fiind de faţă un public de peste 1000 foiei unguresc!. Vor fi fost pote şi aici
din Londra, că corespondentul vienes al
torisare, ca la primirea de adî, Miercuri, persone, representând poporaţiunea din co câţl-va funcţionari doritori de reclam, cari
lui „Daily Mail" a raportat numitei foi, că
să esprime domnitoi'ului omagiile delega- mune „fără deosebire de naţionalitate". au fost puşi înadins să compromită pe Ro
regina regentă Cristina a adresat o scrisore
ţiunei. Când s’au dat jos din tren, ospeţii au fost mâni şi să seducă poporul spre a eşi întru
împăratului Francisc Iosif rugându-1 să facă
Delegaţia ungară s’a deschis în aceeaşi salutaţi cu „nesfîrşite" strigări de „szetre- întimpinarea maghiarisatorilor pe la găr! paşi la puteri în interesul Spaniei. In urma
cji d. a. Preşedinte a fost ales Coloman jaszlca^ din partea mulţimei, în numele că Der ori-cum ar fi fost, raporturile foilor acesta contele Goluchoivslci a şi adresat —
Szeii. In vorbirea sa de deschidere Szell a reia Dr. Lengyel Sândor a salutat pe os- ungurescl presentă pe preoţii şi conducă se dice — o notă tuturor puterilor.
accentuat caracterul pacinic al politicei peţl printr’o patriotică vorbire, la care a torii români din acele părţi într’o lumină
monarchiei, politice, ce ţîntesce la susţi răspuns rectorul Herczegh. De aci şi-au forte urîtă, ca şi cum ei şi-ar fi lăsat tur Agitaţiile din Spania.
nerea de bune raporturi cu tote puterile continuat calea spre Baia de Griş, unde nul în ghiarele lupilor. De aceea ar fi de O scire telegrafică din Madrid spune,
şi care se baseză pe tripla alianţă. In ur li-s’a făcut, după spusele raportorului un dorit, în interesul propriei reputaţiunl, ca că spiritele în Spania nu s’au liniştit încă.
ma înarmărilor continue, tote statele Eu gur, o primire ne mai pomenită. La gară, Românii din acele părţi să grăbescă a lă La agitaţia lor contribue acum urcarea în
ropei iau asupra lor sarcini din ce în ce care era decorată cu stindarde unguresc!, muri opiniunea publică română asupra ce mod fabulos a preţurilor pentru victualii.
mai mari. Nici Austro-Ungaria nu se pote „înafarăde inteligenţă, care era representată lor întâmplate şi să reducă „cuceririle", cu In oraşele Faima, Alicante şi Guante s’a
subtrage dela urmările acestei situaţiunl prin bărbaţi şi femei fără deosebire de reli cari se laudă foile ungurescl, la adevărata proclamat starea de asediu. In Linares a
regretabile. Trebue dâr să suporte tote gia şi naţionalitate, mai erau de faţă peste lor valore. fost o ciocnire sângerosă între miliţiâ şi
u
sarcinele, ori cât de grele ar fi, cari ţin două mii de ţărani români , cari îi însoţiră popor, căcjend morţi 12, răniţi 50 per
tesc la perfecţionarea mijlocelor de apărare pănă în oraş. Aici s’a constituit, în scola sone.
şi întărire a ţării. comunală, noua filială a Ligei, fiind ales Privitor la crisa ministerială „Agenţia
FOILETONUL „GAZ. TRANS." îndată lângă el e galeria lui Vittorio Ema- cu cea din Italia. Aici te urmăresc „jurna- aduce aminte, şi-a dat nobilul suflet în..............
nuele, acest centru al vieţii sgomotose de liştii" prin cafenele, prin tramvaie, pănă şi casa Nr. 25 din Via Monte Napoleone, acjl
oraş modern, cu magazinele-i pompose şi într’o biserică din Roma am vădut venclen- nopte după o lungă agonie. Cetitorii cred,
Scrisori din Italia. cu trecătorii cei grăbiţi. du-se gazete. Pe la 9 sera ese o ediţie că ne vor fi mulţumitori, că şi de astă-
Să te ferâscă Dumnedeu să treci sara nouă şi — ceea-ce numai în Italia se pote dată, ca tot-dâuna, îi ţinem în curent cu
Nenumitei prietine. — îndată ce se lasă cortina după vre un sfîrşitul nefericitei fetiţe" (Traducere ver
pe la şese prin galerie. Acesta e timpul
IV. când se împart gazetele. „II corriere dela act, năvălesc vendătorii de jurnale în teatru bală). Şi aşa mai departe... ia „Universul"
întâia eră de fum. sera", „La Tribuna", „Secolo", „II diritto", şi toţi, bărbaţi şi femei, simţind mirosul din BueurescI şi vei sci cum sunt gazetele
„La Reforma", „La perseveranza", „Gaz- de tipar prospăt, îşi cumpără foia. Apoi din Italia.
St. Gotthard, Milano, Genova. Riviera, Monte-
Carlo, Nizsia — zetta d’Italia", „Don Chisciotte' îţi sbiară teatru să fie din partea lor! Pănă nu au Er Italienii cetesc cu mic cu mare
la- urechi cu „r“ de scîrţăitore vânzătorii isprăvit cu cetitul, nimeni nu ridică ochii aste scirl şi sunt mulţumitori redactorilor,
(Urmare.)
de jurnale — giornalisti. E un sgomot tur de pe şire pe scenă, unde adese-orl se jocă cari în fiă-care număr au sciut afla despre
Milanul îl cunosel. E un oraş ca tote câte-un act întreg „fără scirea şi voinţa" vre-o „crimă?" seu vre-un „mister", seu
bat. Care de care cercă să strige mai tare,
oraşele mari de adî, cu tramvaie şi lumiuâ lor. Şi de-ar ceti numai ei şi să te lase despre vre-un „spândurat enigmatic".
ca vocea lui să fie autjită, fiă-cara se în-
electrică, cu case cu B etaje şi fără mult batăr pe tine să asculţi! Der întorc foile
torce răguşit acasă, pentru-ca în diua ur- Sunt mai bine de 300 de ani, de când
stil, şi cu viâţa lumei agitate dela sfîrşitul rnătore să strige ârăşl pănă la răguşâlă, ca la ei acasă, şi vecini, ce nu s’au mai Veneţienii, cari pe atunci purtau răsboiă
vecului nostru. De n’ar fi trotuarele aşa toţi te îmbrâncesc, te calcă pe piciore şi vădut în viâţa lor, încep să facă politică. cu Turcii, începură să aducă scirl cinice
de rele, de n’ar lipsi cuierele şi chibritele 1
în loc de „pardon * îţi sbîrnăie la ureche Am luat odată şi eu o ast-fel de ga despre noutăţile de pe câmpul de luptă.
prin tote cafenelele, de n’ai mai audi câ
câte-un „corrrrierrre dela serrrra !" Der îm zetă în mână. Puţină politică de partid în Aceste baletine oficiose, numite „notizie",
te-o serenadă sub vre-o casă cu balcon, brâncelile şi loviturile cele mai multe le articolul de fond, un roman sensaţional în se citeau în piaţă celor ce plăteau câte-o
do n’ar fi stelniţe în tote otelurile, ghicjl primescl dela fratelli tăi din Italia, cari foileton şi încolo numai scirl sensaţionale. „gazzettă" (monedă veneţianăi. Din Veneţia
pe tote pieţele şi biserici în tote stradele,
citesc gazetele fugând încoce şi încolo prin „Anunţăm cu durere, că fata pe care a s’a răspândit apoi gazetăria peste lumea
ai uita, că eşti în Italia.
galerie. călcat’o un tramvai pe Via Oavour acum întregâ, der nicăirl nu e ea atât de „tur
Numai domul, sublimul dom, mai stă E şi în ţâra Românâscă mare setea două luni, şi despre care am anunţat la bată" ca în patria ei, în Italia.
ea o relicvie măreţă din alte vremi.... dâr de jurnale, dâr nici nu se pote asemăna timpul său, precum onoraţii cetitori îşi vor Să-ţi povestesc un mic epizod.
