Page 111 - 1898-04

Pagina 3. GAZETA TR AN SL VAN IEI Nr. 94-1898

Fabra" comunică,, că ea încă n’a isbucnit să câră intentarea procesului este, că Un­ Weigand şi propaganda bulgară. mare parte a Macedoniei dăinuiesc (cu
formal. Preşedintele Senatului însă a pro­ gurii au fost numiţi vagabundl şi plebe, er totă propaganda cea aprigă ce o fac Bul­
pus reginei se reorganiseze cabinetul. fişpanul a fost acusat, că a încuragiat pe Dăm loc aici, după traducerea garii cheltuind sume enorme de bani, faţă
vagabundl la comiterea scandalelor şi în „Tel. Rom.“, unui articul, ce a apă­ de care propaganda Sârbilor e disparentă)
Manifestul lui J)on Carlos. şi astădl încă credinţe şi moravuri şi se
articulul încriminat s’a dat tot-odată espre- rut de cureud îu „Hamburger Nach- cântă poesii poporale, cari sunt originare
Din Bruxella se anunţă, că Don Carlos siune mirărei, că poliţia n’a arestat imediat r'ichten“, organul principelui Bismark, sârbesc!.
a adresat marchisului Ce) alba în Madrid un I pe fişpan. — Aducând acâstă scire, „Ma­ în care Dr. Weigand este apreţiat D-1 Weigand afirmă, că e „absolut in­
manifest, în care provocă pe Oarliştii, carî gyar Polgâr" arată cea mai mare ură faţă din incidentul apariţiunei broşurei diferent ce părere au istoricii, ajunge ca
au luat parte la turburările socialiste din de Saşii „verc}I“ din Braşov şi caută a pre­ sale întitulate „Aspiraţiunile naţio­ Macedonia să fiă declarată de bulgară din
urmă, să iese diu partid. Don Carlos crede, para de timpuriu opinia juraţilor din Cluşiu. nale ale popbrelor din Balcani". partea călătorilor şi a linguiştilor, căci nu­
că căderea dinastiei e neîndoiosă, e de părere Etă ce sci ie numita fdiă: mai împrejurarea aceea importă, cum a fost
Macedonia şi nu cum este".
însă, că turburările. de faţă nu pot decât Pelagra în Ardeal. Din Cluşiu se anunţă, Pe când atenţiunea publică este atrasă Aeestă afirmaţie mirosă tare a propa­
să influinţeze păgubitor asupra ţării, mâ­ că în comitatul Coşocnei bântue boia aşa de devoltările şi complicaţiunile din Ame­ gandă bulgară, care de un timp încoce a
nând apa pe mora socialiştilor. numita pelagra. Fisicul comitatului a luat rica şi Asia-ostică, nu lipsesc nici din făcut tot posibilul ca ou ajutorul şcolei şi
măsuri, ca primejdiosa bolă să nu se es- Orient semnele timpurilor grele. In Albania, a preoţimei să câştige poporaţiunea din
în Macedonia, în Serbia şi Muntenegru, ba
tindă. In spitalele din Cluşiu zac mai mulţi chiar şi .în Grecia încă ferbe pretutindeni Macedonia pentru naţionalitatea bulgară,
SOIRILE PILEI. omeni atinşi de aeestă bolă. în speranţă, că pe urmă acâstă poporaţiune
j şi e întrebare cât timp se va mai pută cu prilegiul unui eventual răsboiîi bulgaro-
ţine oprimată acâstă ferbere. E de mult,
— 29 Aprilie v. turc, nu va mai rămână liniştită ca la răs-
Noua urcare a preţurilor cerealelor. Din de când Peninsula-balcanică e pământul
Serbările dela 3 Maiu. Sub acest titlu cutremurilor politice, er dâcă cumva cestia boiul greco-turc.
New-York sosesce soirea, că preţul unui bus-
cetim în „Drapelul" din BucurescI: Ser­ naţionalităţilor se va pune acolo în curând Cu drept cuvânt deci văd Turcii în
hel de grâu (30 de chilograme) s’a urcat cu
bările naţionale dela 3 Maiti promit a fi din nou pe tapet, e cert, că unitatea pu­ Bulgari pe cei mai periculoşi duşmani.
25 de cenţi, adecă cu 1 franc şi 25 de bani,
în totâ ţâra grandiose. In Capitală orga- terilor mari va fi pusă la probă grea. Multe Nu ni-se pare tocmai potrivit, că de
ceea ce însemnă o urcare de aprope 4 lei s’au greşit în tractarea cestiunei crptense, pe catedra unei universităţi germane se
nisatorii spun, că vor întrece orl-ce mani-
la suta de chilograme. In acelaşi timp po­ âr faptul, că Grecia cu tâtă înfrângerea ei încuragiază şi se sprijinesc tendenţele unui
festaţiune naţională de pană acum. In di- a scăpat atât de ieftin şi Turcia pe de altă popor străin, caii stau în cea mai strictă
rumbul e forte căutat în Austro-Ungaria,
minâţa dilei de 3 Maiîi se va celebra un parte, din motive cunoscute, a abdis de contraclicere cu politica esternă a Germa­
unde România a esportat deja 12 mii de
parastas pentru odihna sufletelor celor că- fructele victoriei sale, — a îndemnat şi niei. Acâsta tradâză lipsă de tact. Şi afară
vagone. Cererea persistă, cu preţuri ridi­ mai mult celelalte state din Balcani a-şl de asta numai o presentare absolut tenden-
dnţl morţi ca eroi în anul 1848 pe câm­
cate. Dâcă nu se iau măsuri din vreme ne cerca norocul faţă cu Turcia. Ce fel de ţiosă a aspiraţiunilor bulgare pentru Mace­
piile transilvane, âr după arnâcll va ave
ameninţă o fomete generală, cjice „Dra­ intenţiunl nutresc aceste state în taină, şi donia pote să aplice aici principiul de na­
loc o mare întrunire naţională care va în deosebi Bulgaria, Turcia pare a le cu- ţionalitate. In contra acestei tendenţiosităţl
pelul ".
porni apoi corporativ cu drapele, cu ba- nosce, căci faţă de Bulgaria a luat măsuri ne îndreptăm espunerile. Pănă ce Bulgaria
niere şi musicl pe calea Victoriei la şosea, Părechea moştenitore română împreună necesare. Astfel situaţia acâsta semănă cu privesce la Macedonia ca la o ţâră esclu-
timpul de înaintea răsboiului greco-turc. siv bulgară, cestiunea macedonânăva cons­
unde se vor pronunţa ultimele cuvântări cu micii principi Oarol şi Elisabeta se re-
In faţa acestei situaţiunl este pote la locul titui o continuă primejdie pentru pacea
în amintirea evenimentelor sărbătorite. La întorce în BucurescI în cjiua de 16 Maiti. său a ne ocupa de cestiunea: ce îndreptă­ europână. Ou atât mai mult ar fi de lipsă,
acâstă manifestaţiune monstrâ vor lua Principii moştenitori vor sosi în gara de ţire au. aspiraţiunile naţionale ale popore ca profesorii germani să nu facă propa
parte membrii ligei în frunte cu comitetul Nord la orele 11 şi 45 diminâţa. La gară lor balcanice? gandă pentru pretenţiunile Bulgarilor.
central, tinerimea universitară, un mare vor fi primiţi de MM. LL. Regele şi Re­ In timpul din urmă d-nul profesor Pe de altă parte e departe de noi a
număr de societăţi eu drapelele lor, cu un gina, de miniştri etc. Dr. Weigand, linguist, şi-a ridicat vocea apăra aspiraţiunile Sârbilor. Din potrivă.
cuvânt tote elementele cari doresc din pentru preponderanţa Bulgarilor în Mace­ Calităţile Sârbilor, de caii sunt conduşi la
donia şi Tracia (vecii broşura: „Die natio- ei acasă, ne dau voie a crede, că nu sunt
suflet reînvigorirea mişcării naţionale. Cu Omagiul Croaţilor. Din Sisec se scrie, nalen Bestrebungen der Balkanvolker". chemaţi a guverna Macedonia. Sârbul e ca
prilejul sărbătorilor dela 3 Maiîi va apărea, că dilele trecute s’a ţinut acolo o adunare Leipzig 1898), polemisând în deosebi cu Polonul. După părerea unui bărbat de stat
pe cât aflăm, în Capitală un mare diar de popor în care s’a hotărît, ca din inci­ Sârbii Novakovitz şi Gopsevitz, carî susţin „naţiunea sârbâscă trebue învăţată mai în­
de ocasiă, care va purta titlul „Câmpul dentul jubileului de cincl-decl de ani ai că Macedonia (cu escepţia părţilor de nord) tâii! la muncă şi la disciplină, dâr Sârbul
14
Libertăţii şi va fi în întregime consacrat domniei monarchului, muncitorii, industriaşii e locuită de Sârbi. Weigand nu admite nu voiesce şi nu pote munci, pe când fiă-
evenimentelor de acum cinci-deci de ani. şi economii croaţi să-i trimită o adresă de nici măcar, că în Macedonia locuiesc Sârbi care ar dori să potă porunci, âr mai bucu­
şi Bulgari împreună. Gopsevitz e pentru ros ar fi deadreptul ministru". Insă nici
ipiarul va cuprinde mai multe-articole scrise omagiu. Weigand natural „şvindler" şi un bărbat Bulgarii, cu tote că sunt un popor mai
de domnii V. A. Urechiă, Mihaiu Vlădescu, mort scienţificesce. Tot Weigand e năcăjit sîrguincios, nu au ajuns la maturitatea de-a
Barbu Delavrancea, Ionel Grădişteanu, Di- Executarea atentatorilor greci. La 9 pe jurnalistica germană pentru-că a lăsat stăpâni Macedonia. Se scie dor, că în ţâra
mitrie Onciul, Ionescu Gion, Ovidiu Den- Maiti n. au fost executaţi în fortul Pala- şi pe Sârbi să se pronunţe, căci — dice lor proprie au dovedit o nematuritate în-
suşan etc. Inafară de aceste articole acest midi cunoscuţii atentatori Karditzi şi Geor- el —• „în sciinţă e deja de mult resolvită grijitore. Acâsta precum şi unele defecte
cestiunea, că Macedonia şi Tracia fi-vor morale pe terenul politicei ne fac să cre­
diar va mai publica biografiile bărbaţilor gio, cari au voit să răpună viaţa regelui sârbe seu bulgare". Uită însă d-1 profesor dem, că o Bulgarie mărită prin Macedo­
mai însemnaţi cari au condus măreaţa grecesc George. când face atarl afirmaţiunî, că în felul nia ar fi în tote privinţele Bulgaria cea
mişcare naţională de atunci. O mulţime acesta sciinţa a resolvit multe, carî însă veche.
Escursiune la Constantinopol. Cu pri ulterior s’au dovedit de erori. Afară de
de ilustraţiunl vor servi a reînprospăta în Er istoria acestei Bulgarii e scrisă cu
vire la escursiunea deja anunţată, ce se va acesta învăţaţii se confundă adese-ori pe sânge. Peninsula-balcanică a fost totdâuna
memoria cetitorilor amintirea bărbaţilor şi
face la Rosaliile gregoriane la Constanti­ sine cu sciinţa şi esistă multe esemple, un câmp de răsboiîi pentru Sârbi, Bulgari
scenele mai marcante din acel celebru'an. cari arată unde pote ajunge omul prin cer­
nopol, ni-se comunică, că la cererea d-lui şi Greci, âr o mare parte a Europei a tre­
Un nou proces de pressă contra unui vice-şpan Fried. Jeckel, făcută la rugarea cetări unilaterale. Astfel Weigand, ca lin­ buit să simţă efectul acestui răsboiîi.
Aceste motive, aceste esperienţe isto­
■diar săsesc. „Magyar Polgâr" din Cluşiu arangierilor escursiunei, consulatul general guist, susţine, că limba decide asupra na­ rice şi apariţii ale presentului, au impus
ţionalităţii. Asta însemnă a uita, că esistă
aduce soirea, că tribunalul r. din Tergu- ces. şi reg. austro-ungar diu BucurescI a multe naţiuni, cari vorbesc o limbă, care e diplomaţiei europene drept datorinţă, a
Mureşului, la cererea procurorului de-acolo, asigurat participanţilor la călătoria de plă­ străină de originea lor. Astfel Germanii din tine în frâu atât pe Bulgari, cât şi pe
a intentat proces de pressă contra diarului cere la Constantinopol, că consulatul gene­ Tirolia de sud vorbesc italienesce, dâr nu Sârbi.
sunt Italieni, cei din Elveţia vorbesc fran-
„Kronstădter Zeitung“, organul Saşilor „vercll" ral va da societăţilor şi personelor provă- Gum stau astădl lucrurile, dominaţiu-
ţuzesce, der nu sunt Francesî. Decă în Ma­
din Braşov, pentru „calumniă şi vătămare cjute cu certificate de căiătoriă dela vice- nea turcâscă, ori cât ’i s’ar putâ imputa,
cedonia se vorbesce mai mult bulgăresce,
de onore". Articulul incriminat a apărut în şpan pasporte pe timp de-o lună pentru seu mai mult serbesce, nu hotăresce încă este astădl relativ cea mai bună şi menţi­
numărul dela 16 Martie n. c. ca articul căiătoriă la Constantinopol şi retour, plă- I I nimic. Cine nu voiesce să judece unila­ nerea ei zace în interesul Europei, la acesta
tiradele acelor profesori, cari cugetă politi-
prim şi este întitulat „Eme leier des 15 tind taxa de 2 fi. 10 cr. în aur de socie­ teral în cestia naţionalităţilor, trebue să cesce, nu pot schimba nimic.
considere şi originea şi istoria acestei
Măr2 in Kronstadt“. Articulul a fost scris tate seu de personă.
din incidentul cunoscutelor scandaluri dela poporaţiunî, în caşul acesta special tre­
bue să se aibă în vedere faptul mult
15 Martie, cari au provocat şi întrevenirea cumpănitor, peste care d-1 Weigand a tre­ ULTIME SUIRI.
miliţiei. Ceea ce a îndemnat pe procuror cut în tăcere la ordinea clilei, că în cea mai SVliîan, 11 Maiu. Aici mişcarea

revoluţionară a fost dinainte pregă­
tită. S’au ridicat de odată 17 bari­
u
Se anunţase în teatrul liric („Scala ediţii de gazete. De-ai sci cum ploua când eram eu cade. Tbte trenurile au fost oprite
ora ârăşî bancrotă) „La Bohâme de Leonca- în Milano şi cât mă bucurasem să văd şi jăfuite; sermele telegrafice rupte.
Se şi potrivesce de minune limba
vallo. îmi iau bilet şi plec să aud opera. acâsta „staccato" italiană pentru de a domul luminat de lună, „o minune de po­ Pentru derîmarea baricadelor s’au
Cuvertura se cântă, începe scena I, când veşti", cum îl numesce Baedeker, nu te-ai întrebuinţat tunuri. Din Bolognia şi
striga pe strade. Geminarea consonantelor
de-odată se lasă cortina. Sgomot mare în mira, că altele nu aflu să-ţi spun despre Pavia au sosit studenţi înarmaţi, din­
duple îţi pătrunde pănă în ose.
public. Regisorul apare la rampă şi citesce acest oraş. Domul e însă frumos şi pe tre cari 2.1 au fost omorîţl, 6r cei­
Mare minune dâcă nu ne-om pomeni
un decret al poliţiei, în care se anunţă, că ploie şi despre el şi despre bisericele de lalţi alungaţi. Din mănăstirea Capu-
mâne-poimâne în vre-o operă de Leoncavallo,
•e interzis orl-ce spectacol în acea seră, so­ aici am să amintesc mai pe lsrg într’altă ţinilor călugării au puşcat asupra
Puccini sâu Buongiorno cu vre-o „scenă
sind chiar din Roma soirea telegrafică des­ scrisore. miliţiei. Numai prin derîmarea zidu­
poporală" de vânzători de gazete. Strigă­
pre omorîrea în duel a lui Felice Caval- ]£r fără de acestea ce e Milanul? rilor a succes miliţiei se intre în
tele lor atât de diverse ar da o scenă rea­
lotti. In partea nord-vestică a oraşului e un mănăstire; 28 călugări ascunşi acolo
listă non plus ultra. Era un jurnalist în
Puţin îi păsa publicului de teatru, arc de triumf. Pe acolo a intrat la înce­ au fost arestaţi.
Napoli, care vindea „Roma". Atât de con­
-când auc)l despre acâstă scire sensaţională, putul ăstui veac acela, pe care Canova la In Turin au încercat se dea'
vingător de simplu sciea el spune „Roma,
dâr eu, care habar n’aveam de Cavallotti, săpat în marmoră ca imperator roman. Şi foc esposiţiei. Regele a amânat re
Roma!" încât dâcă l’ar audi unul din com-
am rămas fără operă şi fără banii de in­ Napoleon a adus cu sine în Milano secolul întbrcerea la Roma din causă, că
poniştii ‘amintiţi, prorocia mea de bună
trare. De-aşI fi rămas însă cu atâta! Der nostru. ministrul de interne nu p6te primi
sâmă s’ar împlini cât de curând.
abia părăsii teatrul, când o droie de jur­ reepunderea pentru siguranţa trenu­
Aprope de arc e amfiteatrul lui Na­
nalişti se repediră la mine, sbierându-ml Să mă erţi, buna mea prietină, că lui regal.
poleon zidit după modelul celor vechi,
în urechi: „Supplimento al Secolo !“ „Fe- te-am plictisit scriindu-ţl atâta despre ga­
dâr câtă ironie! Intrdga mişcare, care înainte?
lice Cavallotti său „La tragica fine di zetăria din Italia. Dâcă n’aşl fi făcut’o ar
u
Acjl se fac în arena lui întreceri de avea caracter socialist, a luat un.
Cavallotti!“ Multă vreme nu putui adurmi fi trebuit însă să retac una din principalele
bicicliştl! caracter revoluţionar republican.
de sgomotul de pe strade, âr în vis mă trăsuri caracteristice ale vieţei italiene.
(Va urma.)
Urmări pănă diminâţa acelaşi cuvent: Mângăie-te însă cu aceea, că pe mine m’au
.„Cava-llo-tti", sbierat de sute de voci ră­ plictisit cu mult mai mult aceste jurnale
guşite însă de cu seră de vencjarea a două italienescl.