Page 13 - 1898-04
P. 13
} flacare |L
ItEDACŢIUNEA, „gazeta* i e8e B
Administraiiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl., j»o sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimct.
Pe un an 40 franol, pe şiso
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
MIMSTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
urmiltorele Birouri de anunoiurl: Se prenumeră la tiîte ofi-
In Viena: M. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfold &. Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppeliks Naehf. Anton Oppolik. Abonamentul pentrn Braşov
In B ud ap o sta : A. V. Goldber- Adnunixtraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoin Bernat. In Ha fo Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Karolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl S0 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe, un an
si 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 4 (18) Aprilie
aşa Zisa regulare a cestiunei naţio premaţiei germano-maghiare, împinse totuşi, cu tote neajunsurile poporului
nalităţilor. în oposiţiă şi popbrele slave din ţe- român, puternicii Z^ei nu 86 pot
N o u a b o n a m e n t Românii din Transilvania încă rile austriace, dâr ce mare deosebire lăuda, că l’au îngenunchiat. Deşi
la. cu trei ani înainte erau în cea mai între situaţia politică a lor şi a nbs- obosit în luptă, el stă viguros pază
mare fierbere din causa acţiunei ce tră. Noi Românii n’am avut în vieţa pentru limba şi naţionalitatea sa.
Gazeta Transilvaniei s’a fost întreprins deja dela 1865 publică-politică nici un teren, unde Acesta este mângăerea şi spe
pentru nimicirea autonomiei Tran se ne fi putut cât de puţin adăposti ranţa care răsare din multele sufe
Cu 1 Aprilie st. v. 1898
silvaniei şi a legilor de egală îndrep ţaţă cu puterea guvernului, n’am rinţe, ce le-am îndurat de trei-
s’a deschis nou abonament, la care tăţire naţională aduse de dieta din avut nici dieta provincială, nici alte Zecî de ani încoce.
invităm pe toţi amicii şi sprijini 1868—4 şi sancţionate de monarh. posiţii în vieţa administrativă, er le
torii fdiei ndstre. Au urmat după acâsta legile gea de naţionalitate nu ni-a lăsat
dela 1868, cari, cum am c^is, s’au nici o uşiţă deschisă pentru a pută America resboinică.
Preţul ah oua 111 e»t u 1 ui:
adus sub pretextul de a lăsa şi na se ne manifestăm şi noi cât de cât
Pentru Austro-Ungaria: ţionalităţilor un teren ore-care pen pe terenul public politic. Piua de adî ni-a adus scirl grave des
pe -va.aa. aoa. ................................... ÎS £L tru desvoltarea limbei şi a culturei Aveam însă noi Românii în pre stadiul, în care a ajuns conflictul din
tre Spania şi Statele-Unite ale Americei de
pe şese 1-u.xlî ............. ................................. S fl. lor, şi aebsta ca un tel de despăgu schimb un sistem electoral, care ne
pe trei l-u.33.1 . . . . . . . 3 £L Nord. Răsboiul e neîncungiurabil din mo
bire pentru posiţia de drept pier anihila şi ne eschidea dela tote te-
Pentru România si străinătate: dută. renele vieţii representative, aveam mentul ce comisiunea pentru esterne a adus
5
pe -3L23. a.33. ....................... -40 fr3,33.01. Dintre tdte naţionalităţile ne legi escepţionale, electorale şi de cu majoritate liotărîrea, ce am semnalat’o
pe şese l-uni.......................................... SO ,, maghiare, Românii au fost aceia, pressă şi aveam pretutindeni o ad deja ieri, hotârîre aprope identică cu de
pe trei luni . . . . . I O . , , clararea răsboiului. Adî se va desbate în
cari au recunoscut mai mult peri- ministraţia nedrhpta şi volnică, ce
Abonarea se pote face mai uşor culul ce ameninţa esistenţa lor na ne punea la fiă-care pas beţe în rote. Senat proiectul de resoluţiune al comisiei,
prin resfflEîdffiie p©staSe. şi dâcă se va ave în vedere, că astfel de
ţională din partea acestui sistem de Mai mult, — şi acesta este punc
Administraţiunea legi, cari ţinteau în prima liniă la tul cel mai grav, care a făcut ca proiecte nu se fac pentru-ca să se provoce
5
„GSaxeSeB T^asîssSwasjăes* . întărirea şi lăţirea supremaţiei lim situaţiunea nhstră se fiă enorm de desbaterl lungi, ci ca să fiă primite en bloc,
bei maghiare. De aceea ei au luat dificilă — eram suspiţionaţî înegriţî atunci răsboiul a ajuns să bată la uşe. Etă
dela început posiţiă faţă cu tendin şi oalumniaţî în tot chipul, că n’am proiectul de resoluţiune al comisiunei pen
ţele de distrugere, şi nu numai Ro fi cetăţeni leali, ba că am fi duş tru esterne, ce a fost înaintat Senatului de
Treidecî de am de oposiţiă. mânii ardeleni, der şi cei din Bănat mani încarnaţi ăi statului, şi aşa mai cătră senatorul Daivis:
şi părţile ungurene au înţeles, că nu departe. „Având în vedere, că situaţia din
Credem, că va ti la locul seu mai era modru de a-se apera în con De treidecî de ani fişpanii, sol- Cuba, care durâză deja de trei ani şi care
se iacem o reprivire asupra unui tra lor, decât intrând în oposiţiă. găbireii şi păn’ Iacei din urmă func a condus la pustiirea „Mainei", nu mai
period în care se cuprind luptele şi Trei Zeci de ani şi mai bine de ţionari administrativi nu făceau de pote Ji tolerată, — se enunţă, că popora-
suferinţele poporului nostru din mo oposiţiă ! Toţi câţi au gustat cât de cât a-no denunţa la fiă-care pas gu ţiunea Cubei, după drept, e liberă şi inde
mentul când, prin marile schimbări puţin din parlamentarismul inaugu vernului din Peşta şi a cere necon pendentă. Statele-Unite au datoria de-a pre
ce s’au severşit în interiorul monar- rat în mhnarchia ndstră la 1867, tenit măsuri „energice şi „de re tinde acesta şi guvernul Statelor-Unite pre
11
chiei în urma înfiinţării dualismului, vor sci se judece, ce va se Zică torsiune" în contra nhstră. tinde dela guvernul spaniol, să abdică nu
el a fost împins în oposiţiune faţă pentru un popor, cu mijihee reetrînse, Nu mai vorbim de modul sur- mai decât la guvernarea şi autoritatea de
cu tendinţele de desnaţionalisare ale cum este al nostru, a suferi atâta prinZetor, în care aceste uneltiri au pe insula Cuba şi se-şî retragă fără amâ
regimului unguresc. timp lovirile cele mai grele şi pri ajuns la o uimitore perfecţiune, dâr nare puterea armată de pe uscat şi mare.
Iu anul acesta se împlinesc trei gonirile cele mai înverşunate, în cele cel ce va scrie edinihră istoria pa Preşedintele este autorisat, şi acestă autori-
zeci de ani de când s’au adus de mai multe caşuri conduse de 6rba timilor poporului nostru românesc sare i-se aduce la uunoscinţă, că pentru a
cătră dieta ungară faimosele legi patimă a intoleranţei naţionale, din dintre Tisa şi Carpaţî în era mo duce în deplinire aceste hotărîn, pote se folo-
dela 1868, despre cari se pretindea, partea unui guvern, care n’a avut dernă a maghiarismului violent, va sescă Intrigă puterea armată a Statelor-Unite
că au scopul de a împăca naţiona nici o consideraţiune şi nu a cruţat trebui ee admire statornicia acestui până când va fi de lipsă .
u
lităţile cu noua atare de lucruri. Acea nici limbă, nici scola, nici chiar bi popor în apărarea individualităţii Proiectul de resoluţiune al minorităţii
dieta „de încoronare", după ce a de serica în urmărirea politicei sale ne sale naţionale, a limbei şi culturei comisiunei pentru esterne, este tot cam de
cretat fusiunea Transilvaniei cu Un faste de maghiari sare. sale românesc!. acelaşi cuprins, ca şi al majorităţii, deose-
garia, a procedat, precum seim, la Fost’au în urma proclamării su TreiZecî de ani de oposiţiă, şi bindu-se numai într’atâta, că cere recunos-
FOILETONUL „GAZ. TRANS." conform legei statarie, dâcă nu-i vor urma culta şi nu a politisa. De present monar- mânt, seu nu, urmă o tăcere profundă.
poruncile. chia austriacă e disolvată, împăratul s’a Atunci generalul, iritat, puse aceeaşi în
Grăniţerii noştri însă, oouscii de da- refugiat dela Yiena la Tirol; Ungaria s’a trebare a doua-oră şi a treia-oră. Răspun
Cum s’a distins torinţele lor, după ce ascultară vorbele proclamat stat independent şi ast-fel tote sul fu aceeaşi tăcerea mormentală de mai
slabe şi ruşinose ale Baronului Hrabovsky trupele din Ungaria şi Ardeal sunt supuse ’nainte.
batalionul î grăniţăresc năseudean — care devenise infidel casei domnitore şi au să dea ascultare regimului maghiar, Văcjend acum Hrabovsky, că ofieerii,
In anii S848/4S ? şi stetea acum în serviciul Maghiarilor re şi fiă-care soldat are să depună jurământ toţi ca unul, denâgă depunerea jurămân
De voluţionari — reintrară la locurile lor, în pe constituţia maghiară. Ya întreba pe toţi tului, iritat la culme, hotărî să întrebe pe
Vlvgil Şotropa. tre şirele batalionului, firm hotărîţî, ca ofieerii şi soldaţii batalionului grăniţeresc, fiă-care oficer în parte; ast-fel se adresă
între orî-ce împrejurări să rămână neclintiţi decă vrâu ei să depună de bună voiă noul mai întâiîi cătră cel mai bătrân căpitan al
(Urmare.)
în fidelitatea lor faţă cu casa împărătâscă. jurământ maghiar, seu nu? In caşul prim, batalionului, cătră Zatetzlcy. Acesta îi re
14. La Vaţ. Machinaţiunile şi şicanele gene
Insămn aci, că în suita locotenentului- batalionul năsăudean va fi încorporat la plica generalului, să pună mai întâiîi în
ralului Hrabovsky. „Nu dăm armele!"
mareşal Hrabovsky a fost şi advocatul ro armata maghiară şi va fi tractat, ca ori trebarea majorului Pop. După ce însă
In Zilei dela 16—22 Octomvre bata mân Goşdu, cum şi fostul profesor şi preot care batalion maghiar. In cas contrar însă, Hrabovsky totuşi insista, să-i răspundă în
0
lionul trecu prin Neutra, Kalinovo (Kâlno), în Oradea-mare, Sigismund Pop, pe cari decă se vor opune, atunci toţi ofieerii vor tâiii Zatetzky la întrebare, acesta la trei
Kemend, Nagy.Maros, şi în 23 dimineţa ministerul maghiar anume îi trimise, ca să fi daţi afară din serviciu, vor fi proscrişi provocări ale generalului nu răspunse ab
ajunse înaintea Vaţului, unde fu întâmpinat le vorbâscă grăniţerilor români în limba şi predaţi furiei poporului, âr soldaţii vor solut nimic. Atunci Hrabovsky, turbat de
de comandantul general, locotenent-mareşal lor, şi ast-fel mai uşor să-i potă pe aceştia fi desarmaţl şi declaraţi priusonerî. mâniâ, numai decât declara pe căpitanul
Baron Hrabovslcy, care era încungiurat de câştiga. Ameninţarea acesta groznică, pronun Zatetzky lipsit de rang, proscris şi predat
o suită mare de oficeil maghiari şi depu Cătră amedl batalionul intra în Yaţ, ţată de un general împărătesc, făcu o furiei poporului.
taţi dietall. şi corpul oficerilor fu provocat să se pre- adâncă im presiune asupra tuturor oficerilor, Se adresa apoi cu întrebarea cătră
Hrabovslcy cita imediat pe ofieerii şi sente în locuinţa comandantului general. der cu tote acestea nu fu în stare de-a majorul Pop, care dete ore-care răspuns,
sub-oficerii batalionului înaintea frontului, Aci Hrabovslcy, îmbrăcat în uniformă de clinti pe aceştia în credinţa lor cătră mo- însă într’un mod forte evasiv, dicend, că el e
şi încerca în tot modul să-i înduplece atât gală, cu tote decoraţiunile sale pe piept, narch, ceea ce o dovedesce urmâtorea scenă grăniţer, că a lăsat acasă în graniţă soţia,
pe ei, cât şi pe soldaţii gregari la depu păşi în mijlocul oficerilor şi le ţinu o vor remarcabilă, petrecută imediat după vor familia şi economia; şi dâcă el ar depune
nerea jurământului. Pe oficerî îi ameninţa, bire de următorul cuprins: birea generalului: acum jurământul maghiar, atunci grăniţerii
că-i va cassa imediat, şi-i va declara ca El (comandantul general) este un La întrebarea lui Hrabovsky, decă de acasă de sigur îl vor declara trădător,
proscrişi; âr pe sub-oficerl, câ-i va tracta vechili soldat, care n’a învăţat, decât a as voiesc ofieerii să depună amintitul jură îi vor omorî femeia şi copiii, îi vor preface
