Page 14 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLYANIEI Nr. 75-4898.

cerea guvernului insurecţiei de acll din Dr. Fuclis asupra situaţiunei. Dr. Fuchs, „Budapesti Hirlap“ etc., în dările lor de foiei specialiste a masărilor şi cismarul
Cuba. dice cli ara l polon, a declarat unui bărbat sâmă asupra şedinţei festive a camerei Cari Czinder. Toţi trei, după ascultare, au
O telegramă din Washington cu data de încredere al nostru, că întrâga activi­ magnaţilor, ce s’a ţinut din incidentul dilei primit decisiunea, după care sunt espul-
de 13 Aprilie spune, că nu mai încape nici tate a parlamentului se va mărgini deocam­ de 11 Aprilie, au înşirat între cei ce au saţl pentru tot-dâuna de pe teritoriul Buda­
o îndoielă, că atât Senatul, cât şi Camera dată la desbaterea celor 50 propuneri de luat parte la şedinţă şi pe P. S. Sa pă­ pestei. Apărătarul lor a făcut recurs şi a
vor primi fără desbatere proiectul de reso- urgenţă. Decă vom vrâ ca fiă-care propu­ rintele episcop dela Lugoş Dr. Demetriu intervenit la căpitanul oraşului, der u’a
luţiune al comisiunilor şi vor provoca pe nere să fiă desbătută, atunci vom avâ de Radu. Pentru constatarea adevărului însă ajutat nimic. Se vorbesce, că în curând se
Mac Kinley, să intervină numai decât în lucru un an de cţile întreg — dise Fuchs — ni-se comunică din Lugoş următorele lă­ vor face nouă arestări printre membri co­
Cuba. şi numai după acesta va veni rândul la des­ muriri : „P. S. Sa părintele episcop Radu mitetului diriguitor al partidei socialiste.
Tote foile din America scriu în ton baterea proiectelor despre pact. Preşedintele pe timpul, când s’a ţinut în Pesta şedinţa fes­ Când a fost arestat Schreyer, era de faţă
forte răsboinic. Unele din ele ameninţă pe camerei mai declară, că ţine strîns la tivă a camerei magnaţilor, se afla în Lu­ în locuinţa lui unul din conducătorii socia­
Mac Kinley şi-i impută, că e prea concesiv. regulamentele camerei şi nu se va abate goş. Cel puţin de 10 dile dânsul n’a părăsit liştilor austriacl Skarret. Acesta s’a indig­
Mac Kinley e numit „un căpitan, care nu dela ordinea dilei. oraşul. Cu deosebire de Luni începând, nat într’atâta, încât prin telegraf a con-
K
vrâ să-şi conducă naia şi „el nu plătesce * adecă tocmai din 11 Aprile, Prea Sânţia chemat pe deputaţii socialişti din Viena
mai mult decât un simplu gregar, care nu Dr. Engel, preşedintele clubului ceh, Sa e forte ocupat cu împlinirea chiămărei la o conferenţă şi a şi plecat la Viena, de­
vrâ să se supună“. a pronunţat clilele acestea un lung discurs Sale păstoresc!, făcând eserciţii spirituale clarând, că el şi amicii săi vor face tot ce
Soirile ce sosesc din New-York şi asupra situaţiunei El dise, că situţia de în catedrala din loc tot la 10 ore a. m. le vor sta numai în putinţă pentru a îm-
Washington arată cu ce grabă mare se pre- a dl din Austria e forte seriâsă, fiind-că lu Nici la şedinţa festivă a comitatului Caraş- pedeca votarea încheierei pactului cu Un­
gătesce America de răsboiti atât pe uscat, crurile nu se mai învârtesc în jurul ces- Severin, ţinut în 11 Aprilie n. c., n’a luat garia în Reichsrath, păna ce în Ungaria
u
cât şi pe mare. In două săptămâni America tiunilor de drept, ci în jurul puterii. Vor­ parte . nu vor fi desfiinţate măsurile escepţionale
va fi pregătită cum trebue, ea va dispune bind despre proiectele pactului, el declară, luate faţă cu socialiştii.
Asociaţiunile rurale. Ministrul ungu­
atunci de 47 nâi de răsboiti de prima că Cehii nu vor rota decât un pact, care
resc de justiţiă Erdelyi a presentat alaltă-
clasă. esenţial va fi, mai bun decât cel de acţî. ei'I camerei proiectul de lege privitor la Contra limbai maghiare. Din Nagy-
Der ce dic Spaniolii? Mesagiul lui * asociaţiunile rurale economice şi industriale. Pbcze se anunţă următorele: In diua de 11
Mac Kinley a făcut forte rea impresiă asu­ Aprilie s’a ţinut serviciu divin în biserica
Baronul Di Pauli publică în „Reichs- Din incidentul acesta „Alkotmâny“ într’un
pra lor. Cercurile înalte politice aecentueză, evangelică de aici, ai cărei credincioşi sunt
tueh un răspuns la un articul al contelui Iu • articul de fond critică aspru proiectul şi
M
că doctrina lui Mac Kinley, după care Sta- Slovaci. Se anunţase, că se va ţine şi o
liu Andrassy publicat în„Neue Freie Presse“ provocă pe soţii săi de principii se ia po­
tele-Unite ar ave drept să intervină în vorbire ungurescă. Biserica se umplu de
asupra pactului dela 67. Di Pauli ţinu în siţiă energică contra lui. Guvernul, dice,
Cuba, este un amestec ilegal, ce se opune creştini slovaci şi serviciul divin se începu
parlamentul din Viena un discurs în care după ce a isbutit să câştige pentru sine pe
dreptului internaţional. Spania a ajuns pănă în limba slovacă. Preotul, amăgit şi tero-
făcu şi nisce citaţiunl din o broşură a lui marii capitalişti, tinde acum prin acest
la ultima treptă a concesiunilor, ce le-a putut risat de şoviniştl, s’a urcat pe catedră şi a
Andrassy pe basa cărora conducătorul par­ proiect să facă dependentă dela voinţa sa
face Statelor-Unite. Decă Statele-Unite vor voit să vorbescă unguresce. Credincioşii
tidei poporale catolice din Austria scăpă şi libera mişcare a micului capital, cu alte
păşi pe terenul faptei, Spania va face tot slovaci vedând acesta au părăsit cu toţii
afirmarea, că Ungurii vor să sgudue te­ cuvinte, fiind-că institutele de credit şi
aşa. demonstrativ biserica, rîrjând batjocoritor.
meliile dualismului şi să frângă legăturile economii s’a dovedit a fi bune pepiniere
In cercurile bine informate din Madrid, Foile ungurescl fac sgomot din causa pur­
dintre cele două părţi ale monarchiei. An­ de corteşl, guvernul vrâ acum să prefacă
resboiul e privit ca iminent, cu atât mai vâr­ tării brave a Slovacilor şi provocă autori­
drassy i a răspuns în „Neu Freie Presse“ în astfel de pepiniere şi asociaţiunile ru­
tos, că mesagiul lui Mac Kinley* a dat mult tăţile să pună la ordine pe autorii „scan­
dicând, că Maghiarii n’au aspiraţiunî as­ rale, aşa ca nimenea să nu se potă folosi
11
curagiti insurgenţilor din Cuba. Se asigură, dalului .
cunse, âr acum Di Pauli îi replică în de ele, dâcă nu va face parte din tabăra
că consulul general american Lee, înainte
„Reichswehr . 'El dice, că ia cu bucuriă mamelucilor guvernamentali. Cu deosebire Proiectul pentru întregirea venitelor
11
de plecarea sa din Havanna, a adresat in­
la cuuoscinţă declaraţia lui Andrassy, că se teme Ţoia catolică maghiară, că prin preoţesc! s’a pus spre desbatere în şedinţa
surgenţilor o scrisore, în care le clic între
0
Maghiarii nu complotâză în contra dualis­ înfiinţarea asociaţiunilor proiectate de gu­ de adî a dietei. Foile guvernamentale spun,
altele: „Nu vă lasaţl. In curând va sosi
mului, constată însă din nou, că e o mare vern se va dificulta situaţiunea asociaţiuni­ că în contra proiectului vor vorbi numai
armata americană, care vă va elupta inde­
deosebire între modul în care Austriacii şi lor de acest fel cu caracter creştin. deputaţii din partida poporală.
11
pendenţa . Faţă cu acesta un diar militar
Ungurii înţeleg pactul dela 67. Di Pauli
M
din Madrid scrie: „Numai soldaţii mai pot „Valahi, cari se iaaghiariseză . Sub Felix Faure la regina Angliei. Din
sferşesce dicând, că „decă drepturile sunt
acum să deslege lucrul. Destule note s’au titlul acesta „Egyetârtes“ debutâză ârăşî Nisza se anunţă, că preşedintele Republicei
egale, atunci şi sarcinele trebue să fiă
u
schimbat, las’ se vorbescă acum tunul . c’o scire scrisă după catechismul şovinist. francese a visitat alaltăerî pe regina An­
egale , — cu alte cuvinte pune în vedere
u
Putem der prevede, că după tote aces­ Uice adecă numita foie, că Românii din gliei. Visita a fost reîntorsă prin principele
Ungurilor, că decă vor să se bucure de
tea tunul va vorbi. comuna Puciul de Câmpiâ (comit. Mureş- de Vales.
pact, ei trebue se urce cvota.
Turda) ar fi ţinut ei între ei o adunare,
hotărînd sâ-şî maghiariseze cu toţii numele Nou serum contra tuberculosei. O scire
telegrafică din Madrid spune, că la Con­
lor străvechi. Noi credem, că o astfel de
Din Austria. gresul internaţional al medicilor, ce se
SOIRILE DILEI. prostie n’au putut face Românii din amin­
Săptămâna viitore se va întruni erăşî î tita comună, mai curând ni-se pare, că ţine tocmai acum acolo, profesorul Behring
u
„Reichsrath -ul austriac. Pe atunci se aş- — 3 (15) Aprilie. scirea foiei unguresc! este o minciună din Berlin a ţinut o conferenţă despre noul
tâptă, că ministrul-preşedinte contele Thun, Sinode oprita. Seim, că la Hondol a cornurată. Pentru păstrarea numelui bun serum, prin care se pote vindeca cu succes
tuberculosa. Conferenţă a făcut sensaţiă şi
se facă declaraţii meritorii asupra cestiunei, fost disolvat prin gendarmi sinodul proto- şi a vredniciei Românilor noştri din Ruciu,
toţi membri Congresului sunt convinşi, că
ce s’a ventilat mai ales prin cliarele cehice, presbiteral al preoţilor români gr. or. din aşteptăm ca chiar vr’unul din mijlocul lor
11
că el are de gând să casseze nouele or­ tractul Geoagiului. „Tribuna află acum, să desmintă acâstă scornitură a foiei un­ invenţia lui Behring însemnă un estra-or-
donanţe de limbă şi în locul lor să pună că între asemenea împregiurărî a fost oprit guresc!. dinar de mare progres nu numai pe terenul
pe biorulul parlamentului un proiect de şi sinodul protopresbitcral din tractul Turdii. Socialişti urmăriţi de poliţia. vindecării tuberculosei, ci şi pe cel al
lege, care să reguleze dreptul de limbă în Oaşul s’a întâmplat încă înaintea celui dela Marţi sciinţei medicale.
diminâţa poliţia din Peşta a mai arestat
Boemia şi Moravia. Hondol, fără se se fi adus inse la cunoscinţă
încă trei dintre conducătorii partidei so- Convenire colegială. Reuniunea ro­
publică pănă acum !
* cial-democi’atice. Aceştia sunt Bela Schre- mână de gimnastică şi de cântări din loc
O foie polonă publică o declaraţiă a 0 desminţire. Aprope tote foile un­ yer, funcţionar la casa generală pentru lu­ va arangia MercurI după Pascî, în 8 (20)
preşedintelui camerei deputaţilor austriacl guresc! din Budapesta, ca „Egyetertes“, crătorii bolnavi, Albert Szabo, redactorul Aprilie, prima convenire celegială din acest
u
u
în cenuşă totă averea, şi ast-fel el va de­ muiă şi pe Hrabovsky; ast-fel mai lăsând seră cu soldaţii lor, ca, la cas decă li-se la picior! („Bei Fus! ) şi apoi: „La jură­
a
veni cel mai nefericit om. La acestea Hra­ el din tonul său aspru, le împărtăşi ofice­ va pune întrebarea: „Cine voiesce să jure ?“ mânt ! („Zum Schwdren !“).
bovsky, strigând, îi clise majorului, că dor’ rilor, că le dă timp de cugetare până după oficerii şi suboficerii să păşâscă înaintea Der ce să vedl? Prima comandă fu
el e soldat şi că înaintea unui soldat nu amâcjl la 2 ore, însă numai cu condiţiunea, frontului; der în momentul în care ar fi precis împlinită, la a doua însă nu se mişca
mai pote fi luată în considerai'e familia şi ca să înduplece pe soldaţii batalionului la provocaţi să jure, feciorii să-i împiedece un singur om.
averea, ci el trebue necondiţionat să satis­ depunerea jurământului, deore-ce el e con­ a face acesta. Atunci la ordinul generalului, majorul
u
facă chiămărei sale. vins, că oficerii pot face cu soldaţii ce Intr’o astfel de stare sufletescă şi dis- Pop comanda mai întâiti: „Laumcr ! („Schul-
1
vor voi. tert!“),*şi apoi din nou: „La picior!' şi:
După ce însă majorul Pop mai dete posiţiă anormală se afla bravul, der mult „La jurământ ! u
câte-va răspunsuri tot atât de evasive, Fiind acum oficerii dimisionaţl, Hra­ probatul nostru batalion grăniţeresc năsău-
Hrabovsky, obosit de disputa zădarnică, se bovsky începu a pertracta cu sub-oficerii dean, când âtă de-odată apăru Hrabovsky, Scena de mai înainte se repeta : în­
adresa cu întrebările sale cătră căpitanul batalionului nostru, der nici cu ei nu putu încungiurat de suita sa, în care erau mai treg batalionul împlini în modul cel mai
Minier, care fiind de nascere Săcuiti, ) de­ ajunge la resultatul dorit. mulţi oficerî de honvedl şi mai sus amin­ acurat comanda primă şi a doua, la a
1
clara, că e gata a depune jurământul, şi Dup’amedI la 2 ore batalionul căpăta tiţii deputaţi români. treia însă râmase nemişcat ca şi o stâncă.
că va nisui să înduplece la acâsta şi com­ porunca, să iâsă din Vaţ, să se posteze pe După presentarea armelor, generalul, Majorul Pop trebui să repete de trei-
pania sa, pentru ceea ce Hrabovsky îl un rît din apropierea oraşului şi să aştepte apropiindu-se de şirurile batalionului, ţinu orl dup’olaltă comandele amintite; resulta­
lăuda. acolo cele ce vor urma. o vorbire asemenea celei din’nainte de tul rămase însă tot acelaşi.
Atunci Hrabovsky, mânios şi agitat,
Der bucuria generalului a fost de Ajungând la locul designat, grăniţerii amecjl, pe care majorul Pop o esplicâ şi în provoca pe deputaţii români Goşdu şi Si-
scurtă durată, deore-ce procsimul oficer, noştri îşi încărcară puscile, deorece înţele­ limba română.
gismund Pop, să le vorbescă soldaţilor gră-
căpitanul Kaflca, precum şi toţi cei-lalţl seră, că garda naţională din Vaţ şi o ju­ Urma apoi întrebarea pusă de Hra­ niţei‘1 în limba lor maternă şi să-i înduplece,
oficerî, la repeţitele sale întrebări, nu de- mătate bateriă de artileriă stau gata să bovsky, că: „Cine voiesce să jure pe con­ ca să jure. Tote opintirile şi promisiunile
teră nici un răspuns. sară asupra lor şi să-i desarmeze, seu chiar stituţia maghiară ?“ lor fură însă zadarnice.
să şi tragă cu tunurile în ei, la cas decă
Ţinuta acesta împunătore şi demnă a Oficerii aprope toţi, afară de subloco- Veclând Hrabovsky, că pe calea acesta
vor denega să depună jurământul.
oficerilor, cu escepţiunea căpitanului Mi­ tenentele Deiner-Buscoi şi încă câţl-va ofi­ nu-şî pote ajunge scopul, se gândi să recurgă
nier, impresiona şi în cele din urmă mai Oficerii batalionului, cari seim, că erau cerî şi suboficerl, păşiră înaintea frontului, la o nouă apucătură. Intra adecă printre
în cea mai mare parte străini, se înspăi­ de unde după o scurtă pausă Baronul Hra­ şirurile batalionului şi, adresându-se cătră
mântară la audul acestor faime. Vădend bovsky îi retrimise la locurile lor; apoi or­ câţl-va suboficerl cu cuvintele: „ Wollen Sie
') Se dice, că după origine familia sa se fi
fost ore când francesă. ei în ce posiţiă critică au ajuns, se înţele- donă majorului Pop să comande: „Puşca Officier tverden, oder tvollen Sie Kugel und
: i