Page 15 - 1898-04

Nr. 75—1898. G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

an, în sala otelului „Central Nr. 1“. înce­ Acesta a şi fost unul din motivele pune Biserica în armoniă cu poruncile con­
kley). The Globe and the Island (Henry
putul la 8 ore sera. Programa: 1. „pile care a făcut pe învăţatul nostru coleg, dr. ciliului de la Nicea şi în al doilea rând Norman).
frumose", de Mendelssohn B., cor mixt. — Istratij să propună societăţei de sciinţe din pentru satisfacerea chiar a trebuinţelor nos­ In limba francesă: Le Moulin (George
BucurescI formarea unei ComisiunI pentru tre sciinţifice şi practice.
2. Nr. 1 din „Primăvara", de 1. Haydn.— Beaume). Vorosmarty: Le Poete d e l a Re-
presentarea unui memoriu şi a unui proect
8. Quartet: Op. 16 pentru pian, violină, de lege pentru îndreptarea calendarului („Timpul") St. C. Hcpites. naissance hongroise (A. de Bertha). Pieces
viola şi cello. a) grave, alegro ma non nostru. inâdites: Lettre de Franşois MilletâTheo-
dore Rousseau (Etienne Charavay). Sur le
tropo, b) andante cantabile, c) rondo, Comisiunea a şi început lucrările Grand-Banc (Charles le Goffic) Le Patrio­
alegro ma non tropo, de Beethoven. 4. Nr. sale despre care n’am a vorbi aci nimic. L i 4 © r* a ft t.n a* â. tisme corse du Lieutenant Napolâon Bona-
1 din „Elias", de Mendelssohn B. — 5. Căci singura mea dorinţă a fost de O nouă limbă universală. parte (1785—1789). II. (Arthur Chuquet).
Două inimi. Horă de G-. Dima, cor mixt. — a arăta, că chiar interesele nostre comerciale Am primit: „Gramatica di NouveRo- Le Livre â Paris (Emile Faguet). Revue
şi economice reclamă imperios unificarea ca­ du Mois (Francis de Pressense).
fi. Quartet de venătore Nr. 15 pentru 2
lendarelor după cum ele reclamă uniformi- man, Lingua universal. Inventat e construit
violinl, viola şi cello, a) alegro vivace sarea monedelor şi acea a măsurilor şi greu­ par Prof. I. Puchner, posedor d’un Institut
assai, b) menuetto, c) adagio, d) alegro tăţilor. 11
por le linguas modern. Editor: Prof. Puch­ ULTIME SOIRI.
.assai, de Mozart. — 7. Nr. 13 din „Crea- Mai am avut şi un alt scop, când ner, Linz s. Danubio (Austria). Preţul 2
ţiunea , de Haydn, cor mixt cu soli şi cu m’am hotărît să scriu aceste câte-va rân­ corone. Washington, 14 Aprilie. Camera
u
aeompaniare pe piano. duri. Acela de a asigura pe totă suflarea a desbătut ac}î proiectul de resolu-
ortodoxă, că noi înşine, ca buni ortodoxl, Cărticica acesta de 78 pag., este o ţiune al comisiunei pentru esterne.
Musica orăşenescă va concerta poi- nu ne închipuim un singur moment, cu în- încercare de a statori o nouă limbă uni­ Au fost discusiunl vehemente. Proiec­
mâne, Duminecă sera, în sala otelului dreptându-se calendarul greşit ce avem s’ar versală, căci, după cum se scie, încercarea tul a fost primit cu 324, contra 20 vo­
aduce cea mai mică jicnire întocmirilor nostre
.„Europa". începutul la 8 ore. cu Volapilk a fost fără noroc. Pentru noi, turi.
bisericescî.
Românii, cari avem atât de mult de lucrat
2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au Acestă afirmare a fost născocită de Colonia, 14 Aprilie. In Valencia,
în propriul nostru ogor, cestiunea unei
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz cei cari se tem şi de umbra lor şi le ser- Barcelona şi Saragossa au fost de-
•ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ vesce drept gogoriţă, spre a ţine în loc pe limbi universale încă nu pote presenta un
tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. cei slabi şi necunoscătorl. interes mai mare. Dâr în raporturile inter­ monstraţiun! mari, în cari s’a dat
■se pote căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ A ni-se spune, că ne facem catolici naţionale ale timpului modern, cum este espresiune la credinţa generală, că
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. seu papiştî, decă ne vom îndrepta calenda­ circulaţiunea telefonică internaţională, ce Spania a mers cu concesiunile pănă
’Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să se rul, este a pune în practică una din (for­ în viitorul cel mai apropiat are să urmeze la ultima margine şi că acum numai
«ceră preparatul lui Moli provficjut cu marcă şi mele iesuitice cu care catolicismul înfrico-
«subscriere. şeză pe adepţii săi. Biserica ortodoxă n’a eomerciul şi poşta, piaţa de cărţi, comuni- arma pote se vorbâaeă.
uzat nici odată de ameninţări şi excomu­ caţiunea între omenii învăţaţi, ş. a. se re­ SVladriri, 14 Aprilie. Don Carlos a
nicări asupra credincioşilor săi. Chiar acesta clamă înfiinţarea unei asemenea limbi uni­ dat o proclamaţiă, în care provbcă
îndreptarea Calendarului
formeză superioritatea bisericei nostre asu­ versale. pe aderenţii sei, se se armeze şi se
din punctul de vedere economic. pra celei catolice; ea prin convingere ’şl Limba Volapiih a fost pusă pe o basă lupte pentru Spania contra străină­
f’ormâză adepţi, er nu prin temă.
(F i n e.) cu totul nouă. Autorul Gramaticei din vorbă tăţii, er cel ce n'o va face este de­
Toţi Românii luminaţi ca şi cei nelu­
D. Mirescu, profesor la Liceul Lazăr, minaţi ai acestei ţări, ortodoxl, au rămas a aflat în limba spaniolă tote conturile, de clarat de trădător.
care are lipsă o limbă universală. Acestea
■Intr’un studiu recent forte important asupra şi ortodoxl şi vor muri lăsând copiilor lor Soirea, că Congresul a hotărît
Calendarelor*) se exprimă ast-fel la pagi- biserica ortodoxă intactă. le aduce în legătură cu forma drăgălaşă a resboiul, produce aici maro entu-
nele 11 şi 13: Ortodoxl suntem, ortodox! vom ră­ vorbelor italiene cu frumseţea şi precisiu- siasm. Ministeriul este în perma­
„Nu vom învinui însă pe conducătorii mânea, acesta este legea fiă- cărui Român. nea gramaticei francese şi cu simplicitatea nenţă.
Bisericei creştine pentru-că n’au propus Să nu se atribue deci celor cari caută limbei englezesc!.
înşii acestă îndreptare, — căci Sfinţii pă­ să îndrepteze calendarul intenţiunî ce n’au Constantinopoi, 14 Aprilie. O co­
rinţi n’au fost şi nu sunt astronomi de şi n’au avut nicl-odată. Nu se cuvine să ne Totă gramatica dimpreună cu exem­ rabia a flotei voluntare rusesc! mer­
profesiune. Mai mult încă: cuvânt rău nu plele de deprinderi se estinde pe 19 pa-
opunem sciinţei, care vrea să îndrepteze gând spre Wladiwostok a transpor­
vom rosti în potriva Sfinţilor Părinţi ai greşala, în care am căclut, căci sciut să fiă, gine şi este forte simplă. TJn articol hotă­
Sinodului de la Nicea pentru-că aceşti tat prin Dardanelle 2500 soldaţi.
repet încă odată, că îndreptarea calendarului rît (lo) şi unul nehotărît (un) pentru tote
înalţi demnitari, respectând seiinţa, au se pote face în aşa mod in cât să se respec-
adoptat atât anul Iulian cât şi cursul lunei substantivele, înaintea cărora la declina-
teze tot, absolut, tot ce a poruncit Conciliul D I V E R S E .
.aşa precum erau cunoscute, întocmite şi de la Nicea. ţiune se pun înainte preposiţiunile di, ă, da
impuse în acele timpuri de către păgânii Să nu se uite însă, că spiritul omului atât în singular cât şi în plural. (Astfel se Martiriul unei cameriere. Poliţia din
Sossigene şi Iuliu Cesare. declină tatăl. Sing. N. la padre, G. di pa-
este aşa făcut încât, forte adesea-orl, sus­ Londra se ocupă tocmai acuma c’un cas
„Nici un creştin ortodox nu s’a găsit ţine lucruri de neprevederea cărora te mi­ dre, D. â padre, Ac. lo padre, Y. da pa­ de mărtirisare, ce a produs pretutindeni în
,pănă astăcfî, care să considere acest act nunezi. dre. Plur. N. lo padres, G. di padres, D.
al Sfinţilor Părinţi, ca o abatere spre pă- oraş mare sensaţiă. Domxxa Nichols, care
gânism a întocmirilor Religiunei creştine Cine nu-şl aduce amiute ore de nu- â padres, Ac. la padres, Y. da padres.) — locuia singură în palatul seu din Pitt-stree-
■ ortodoxe. mărosele motive ce se învocau în contra Pentru conjugaţiune este numai o formă. ten ducând o viaţă plină de belşug în
construcţiunei primului drum de fer? Decă
„Pentru-ce der o îndreptare a calen­ s’ar fi ascultat tema inspirată de simpla — Pe 2 pagi ne sunt exemple de asemă­ tote, luâ înainte de acesta c’un an pe ti-
darului Iulian, care ar fi trebuit făcută toc- idee a unei maşini cu aburi înaintând pe nare între limba acâsta nouă — romană cu nera fată Jane Popey, ca camerieră. La
,'hiai în scopul de a sărbători Paştele aşa pre­ nisce sini de fer, ar fi trebuit ca astăcjî să limbile romanice italiană, spaniolă, apoi cu început domna Nichols nu putea s’o laude
cum a hotărît Sfinţii Părinţi ai celui mai ne găsim cu civilisaţiunea cu o sută de ani cea englesă şi germană. TJrmeză apoi tra­
ortodox Sinod, ar fi privită astădl ca o înapoi. îndestul înaintea cunoscuţilor, mai târdiu
profanare a Religiunei creştine ortodoxe, ducerea din spaniola în acestă nouă limbă însă a lăţit vestea, că Jane e leneşă, s’a
ca o identificare a Religiunei nostre cu Decă sunt omeni, cari nu văd de cât a nuvelui lui Fernan Caballeros: Lady Vir- răit şi începe să bea beuturî spirtuose. Ea
Religiunea Astronomilor moderni a căror înapoia lor, sunt din fericire mulţi din cei ginia, în fine un vocabular Nouve-Roman- nu retăcu a mai spune, că obiclnuesce a
sciinţă ar servi la acestă îndreptare. cari se uită mereu înainte. Aceştia sunt Frances, de vre-o 2000 de cuvinte.
binefăcătorii omenirei, pe ei trebue sâ-i pedepsi pe Jane. Vecinii au fost de câte-va
„Se impune deci orl-cărui creştin or­ urmăm. Deşi autorul n’a ţinut semă la com­ ori martori la scene barbare, când adecă
todox a susţine îndreptarea calendarului Nu esistă un singur om pe lume, care punerea opului său şi de limba nostră ro­
Iulian tocmai pentru a sprijini întocmirile stăpâna îşi bătea cameriera fără de milă.
esenţiale ale Religiunei nostre strămoşesc!. să potă proba esactitatea calendarului .Tu­ mână, totuşi pas de pas suntem plăcut Ei au şi avertisat’o dicând, că decă fata
li an ; toţi cu toţii învăţaţii ca şi biserica
Iată der în ce sens am mărturisit dela în­ surprinşi d,e cuvinte şi de forme atât de nu se portă bine, are drept s’o concedieze,
ceput, că voifl apăra întocmirile Religiunei ortodoxă, recunosc, că urmând acest calen­ aprope de cele românesc! (io, tu, el, noi, der s’o chinuescă în mod barbar, îi este
1
nostre ortodoxe *. dar neesact ne-am depărtat chiar de la pres- voi eles; raza, racolta, vecino, une, due
cripţiunile conciliului de la Nicea. oprit. De atunci domna Nichols n’a mai
trei ş. a.). Este natural deci, că ori ce Ro­
') Analisă critică a calendarelor Iulian fi Datoria tuturor este deci să ne în­ dat voie camerierei să iese afară din pa­
'Gregorian fi propunere de reformă. Bucuresol 1898. dreptăm calendarul în primul rând spre a mân cu carte forte uşor înţelege cele scrise lat, der o chinui mai departe. Nu de mult
în limba acesta. Toţi Romanii, seu toţi învitâ la palat pe Dr. Wawdrey, ca să vi-
.■nvrnumwMnnmm—i■■■■■minjui — iirnomiw— iiin--r— iubi» ■ !!!■ iin—ni imimr-n
aceia, cari cunosc vre-o limbă romanică, siteze fata, care era bolnavă. Când stăpâna
Strick? („YoiescI să fi oficer, ori voiescl ameninţa cu întrevenirea gardei maghiare, ori pe cea latină, vor întâmpina cu bucu­ îl conduse la patul bolnavei, medicul se
u
glonţ şi ştreng?“), provocă pe aceia dintre întreg batalionul, ca un singur om, striga rie acâstă lucrare de limbă universală, des­ înfiora de spectacolul ce vâdu. Sărmana
pre care celebrul savant şi vechiul magis­
ei, cari voesc să depună jurământul pe con­ tare: „Nu dăm armele! , şi vitejii grăni- fată era grozav de slăbită, ea zăcea de ju­
11
stituţia, ca să ese din nou înaintea frontu­ ţerl declarară în faţa gardei maghiare şi tru al linguisticei comparative, Dr. Max mătate mortă într’o cameră întunecosă.
Miiller, profesor la universitatea din Oxford,
lui; tot-odată promise, că numai decât va a numărosului popor adunat împrejur, că Medicul a declarat, că el nu pote lua răs­
s’a exprimat aztfel: „Am cetit cu mult in­
•înainta la rangul de oficerl pe cei d’întâih vor rămâne pururea credincioşi împăratului; punderea pentru bolnavă şi o va duce la
.şese subofieerl, cari ar fi gata s’o facă că pentru acesta sunt gata a şl jurtfi chiar şi teres cartea acesta şi pot elice, că problema spital. Domna Nichols se îngrozi audend
ei este resolvată cu multă reuşită.
acesta. vieţa; er la cas decă vor fi atacaţi, se vor acesta, n’a folosit însă nimic, bolnava a
*
In momentul acesta însă soldaţii Ion apăra până la cel din urmă om. fost dusă la spital, unde încui’end muri.
u
„Cosmopolis , revistă internaţională (în Poliţia a pornit cercetare în acestă afacere
Mureşian şi Luca Creţii din compania a Dintr’odată, fâr’ de nici o comandă,
trei limbi), ce apare în fiă-care lună â 1 fl. misteriosă. Se crede, că domna Nichols e
treia păşiră înaintea frontului, îşi puseră se audiră sunând ţevile puscilor, şi când
baionetele pe puşcă si ameninţară, că ime­ mai mulţi feciori din şirul al treilea în­ 60 cr. în editura A. Hartlebens în Viena, smintită şi avea mania de-a chinui fete.
broşura pe luna Aprilie are următorul cu­ Poporul din Londra este forte iritat con­
diat vor puşca pe acela, care ar cuteza să cepură a ţinti asupra locoienentului-ma-
prins : tra ei. Afacerea va veni înaintea tx-ibu-
iesâ dintre şire spre a depune jurământul. reşal Hrabovsky, acesta înspăimântat de
In limba germană : Ein Todesfall (Lou nalului.
Cu tote promisiunile celor doi de­ mdrte nu putu decât să esclame cuvintele: Andreas-Salome). Briefe aus Rom III. (P.
putaţi români, nici un singur om din întreg „Was ist das? Verrath, Verrath! Zuriick! D. Fischer). Preussisch-deutscke Taktik I.
-batalionul nu eşi înaintea frontului, cum li se Marsch/“ („Ce este acesta? Tradare, Tră­ (A, von Boguslawski, Generallieutenanc z. Iplp Domnii aboneiiţl, cari încă
dase ordinul din partea lui Hrabovsky. dare! îndărăt! Marş!“); apoi îşi întorse D.). Zur Enthtillung des Scheffel-Denkmals nu ş!-an reînoit abonamentul, s&
In fine acesta, înfuriându se, de- calul şi părăsi în fugă batalionul. (Hermann Sudermann). Deutsche Biicher
mandâ majorului Pop să comande solda­ Astfel nici de astă-dată nu fu depus (Anton Bettelheim). Politisches in deutscher binevoi^scă a-1 reînoi neamânat,
Beleuchtung („Ignotus“).
ţilor, ea să aşede pusciie în piramide, să jurământul, pentru care sărmanii grăniţerl ca s6 nu li-se întrerupă regulata
In limba englesă: The Trial of the
acaţe de acestea cartuşierele şi curelele ai batalionului nostru aveau atâtea de Innocent (Violet Hunt). Stray Thoughts on espedare a diarului.
•dela baionete, şi apoi să păşescă îndărăt suferit. Cei doi deputaţi români se retra South Africa (Ol ve Schreiner?. Odes in Administraţiunea
a
ec
în depărtare de cj ® p Şî dela piramide. seră înspăimântaţi, der tot-odată convinşi, Contribution to the Song of French His-
Cu un cuvent, Hrabovsky voia acum că grăniţerii români năsăudenl nu se dau tory: Napoleon (George Meredith). Notes „Gazetei Transilvaniei^.
on Flogel’s History of Comic Literaturo,
■cu tot preţul să desarmeze batalionul. cu una cu două, şi sciu bine, ce însemnă
edited by H. Buxton Forman (S. T. Cole-
Comandele majorului Pop însă nici a fi credincios pană la morte. ridge). Notes on New Books (Axxdrew Lang). Proprietar: s®r. JUareS Mureşianat»
acum nu fură împlinite; când Hrabovsky (Va urina.) The Theatre in London (Artur B. "Wal- Redactor responsabil: