Page 17 - 1898-04

REDACTIUNEA, ,gazeta* i în a^are (fi.
ese
Administraţiunea şi Tipografia. 'Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po sese luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se pi’imesc. Manuscripte Pentm România şi străinătate:
nu se re trimet. Pe un an 40 franol, po şdse
I N S E R A T E so primesc lo AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenrold & Emerioh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalok. Rudolf Hosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Administratiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bornat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 80, etegiu
ei urg: Marolyl &. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
si 30 or. timbru pentru o pu- de ±4=) 12 fl., pe 6 lurl 6 fl., pe trei
blicaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
76.—Anul XIL. Braşov, Duminecă 5 (17) Aprilie 1698.

Din cnnsa s-telor sărbători (jliaml nu Ta Acum cincî-cjecî de ani, în aju­ tdte în mişcare spre a împedeca fi călcat Zilnic de volnicia celor dela
apără pănă Mercur! sera.
nul Sfintei învieri, tdtă suflarea ro- să se adune poporul cu inteligenţa putere în paguba dreptului nostru
mânăscă, dela Carpaţî pănă la Tisa, lui la un loc. Cu tdte acestea ei de limbă?
Pascile nostre. era adânc agitată de grija pentru n’au putut împedeca aduuarea dela Insă ce să mai înşirăm tristele
viitorul neamului său. Simţia fiă care, Dumineca Tomei şi n’au putut îm­ idde ale libertăţii şi egalităţii ungu­
Nu fără o adâncă mişcare a su­ că un nou timp a sosit, că pentru pedeca, ca poporul se ia parte în resc!, de care avem parte aZh cineî-
fletului iuăm condeiul în mână, ca popdre se deschide o nouă viâţă şi număr atât de imens la marea adu­ Zecî de ani după proclamarea lor?
se salutăm pe cetitorii noştri, Ro- că dela hărnicia fiă-căruia va atârna nare naţională din 3 (15) Maiu, pe Le vede şi le simte fiă-cine şi vede
mânimea din tdte părţile de Sfintele în mare parte sdrtea lui viitdre. care o încuviinţase guvernul, însă şi simte oil-ce Român cu minte, că
PascT. Mai cu semă la noi în Transil­ numai pentru a se aduna protopopii înaintaşii noştri dela 1848 au înţeles
Ceea ce face, ca cdrdele inimei vania era o mişcare cum nu se mai şi „unii bărbaţi pricepuţi" din proto­ pe deplin marele pericul ce ameninţă
nostre se fiă atât de duios atinse veefuse. Tinerimea română, purtată popiatele lor. naţionalitatea română din partea ad­
în efiua de acjî şi ca tot-odată bu­ pe aripele entusiasmului naţional, du­ Atunci, în faţa peaecilor, ce le versarilor ei seculari.
curia şi durere se răsune din vibra­ cea în tdte colţurile ţăroi vestea des­ punea guvernul şi diregătorii un­ Temerile şi îngrijirile lor sunt
rea lor, este o mare şi scumpă amin­ pre noua epocă ce a sosit, şi îmbăi- guri din Ardeal acestor adunări, ti­ aZ P deplin justificate prin faptul,
1_
e
tire. de care ne desparte o jumătate băta şi deştepta poporul, spunându-i, nerimea română scria într’un apei, că după ce în cursul timpului au
de veac: amintirea cjileior măreţe, că dela el, dela chipul cum va sci folosindu-se de cuvintele lui Lame- învins ârăşî tendinţele duşmăndse
pline de însufleţire şi de bărbăţiă, se lucre, în unire cu conducătorii săi nais: esistenţei nbstre naţionale. Românii
pline de iubire şi încredere între luminaţi, va atârna, ca Românul să-şî „Sburătorele de sub ceriu, teră- stau din nou înaintea intrebărei: a
fraţi, — a (filelor în veci gloridse croâscă o altă sorte vrednică de el torele pe păment se adună spre a fi seu a nu fi?
de redeşteptare naţională. şi de renumele străbunilor lui. face împreună cât n’ar pute face Etă care este >causa durerei, ce
Cu ce inimă au prăsnuit înain­ Se ţiueau în tdte centrele ro­ singură nici una din ele. Vă puteţi o simţim, fiind constrînşî a face
taşii noştri în 1848 Pascile şi cu ce mânesc! dese consfătuiri între frun­ voi aduna spre a vă consulta îm­ acestă mărturisire după cinci-Zeci
inimă le prăsnuim noi, urmaşii lor, taşii Românilor şi se înţelegeau unii preună asupra bineiui vostru, spre de ani!
astăcjî? cu alţii din cele mai mari depărtări. a vă apăra drepturile, a vă câştiga Multe au contribuit ca se ajun­
Aici, în acestă întrebare, se cu­ Nu era pe-atuncî nici telegraf; nici vre-o uşurare a sarcinelor vostre? Şi
gem din nou în aeâstă grea şi ame-
prinde tdtă bucuria şi durerea, de drum de fier, nici telefon, der erau decă nu puteţi, cum sunteţi voi li­
ninţătore stare politică, — multe, ce
care este mişcat sufletul nostru în tdte inimele românesc! pătrunse de beri?" n’au stat în puterea nostră să le îm-
aceste momente. schînteia iubirei de neam şi a însu- „Şi Ungurii Zic, că noi suntem pedecăm.
Ne bucurăm când, privind la fleţirei pentru idealurile poporului, liberi, că noi acum suntem egali cu
Dâr multe erăşî n’ar fi astăZl
luptele şi la munca de cinci zeci de — idealuri şi aspiraţiunî nutrite de ei! Decă suntem liberi, pentru ce să cum sunt, dâcă stindardul naţiona­
ani a naţiunei ndstre, vedem, cum veacuri de cei mai buni, cei mai nu ne putem aduna spre a ne slătui
prin propria ndstră hărniciă, prin prevăzători şi cei mai nobili fii ai lui. în pace asupra binelui nostru şi al lităţii române, ce l’au ridicat înain­
talentul şi bunele însuşiri ale popo­ Tdte gândirile, tdte cumpănirile ţerei? Decă sunt9m egali, pentru ce taşii noştri, l’am fi apărat cu mai
rului nostru, în mănia necurmatelor şi tdte îngrijirile se concentrau în numai poporului român să nu-i fiă multă însufleţire, cu mai mare cu-
piedeoî, ce ni-s’au pus de cătră nu­ întrebarea: ce vrem şi la ce trebue ertat a se aduna, când Ungurii tot ragiu şi abnegare şi înainte de tdte
meroşii adversari, am făcut în acest să ţîntim? în adunări trăiesc?" decă am fi luptat mereu în strînsă
timp, destul de scurt pentru viâţa Fruntaşii poporului şî-au fră­ Nu sămenă ore ca ou cu ou li­ unire şi frăţâscă înţelegere.
unui popor, progrese aprope uriaşe. mântat mult minţile, ca să dea des- bertatea şi egalitatea ungurâscă dela O deosebire mare însă este to­
1 6
Inima nostră însă trebue să se legarea cea mai bună acestei grave 1848, când era încă pi ospăţ procla­ tuşi între Z ^ de aZî şi cele de
acum 50 de ani. Poporul nostru, deşi
strîngă de durere când ne gândim, întrebări. Curând ei au aflat desle- mată, cu cea dela 1898? Ce să Zi*
că dorinţa şi cerinţa cea mai fier­ garea. Vrem, cjiceau ei. nu numai cern noi Românii astăZl despre acâstâ politicesce mereu asuprit, totuşi a
înaintat mult de atunci şi astfel s’a
binte şi cea mai mare, din câte libertate, ci şi naţionalitate; deci libertate şi egalitate, când suntem
au încălcjit pepturile luptătorilor noş­ trebue să ţinţim la egala îndreptă­ îrapedecaţî dea ne aduna şi de a întărit şi consciinţa sa naţională.
tri dela 1848, nu s’a împlinit încă ţire naţională a poporului român cu ne sfătui spre a ne consulta asupra Tdte încercările de-a i-o sugruma
nici până aZî- tdte celelalte popdre ale patriei. binelui nostru şi al ţerei chiar şi ca sunt şi vor rămâne zadarnice.
Nici pănă acjî încă naţionalitatea Convinşi astfel despre ţinta, ce alegători, răzimaţl adecă pe cel mai Speranţa ndstră este întemeiată
ndstră română nu este ocrotită. Limba, trebuiau s’o urmărâscă, conducătorii de căpeteniă drept constituţional al aZî în simţul naţional al poporului.
obiceiurile şi cultura gintei aduse şi poporului român dela 1848 recunos­ cetăţănului ? Fruntaşii şi conducătorii lui n’au
aşeejate pe acest pământ de divul cură neapărata şi grabnica trebuinţă Şi ce s’a ales de celelalte liber­ decât să şl facă datoria şi siguri
Traian nici pănă astăcjî nu este pusă de-a se sfătui cu poporul într’o tăţi, inafară de dreptul de întrunire? suntem, că ne vor surîde în curând
ia adăpostul viclenelor uneltiri şi cru­ mare adunare. Când adversarii au Cum stăm cu dreptul electoral însu-şî Pasc! mai vesele şi mai fericite.
delor atacuri ale duşmanilor ei. înţeles că ce vor Românii, au pus şi care este hotarul, ce să nu potă

FOILETONUL „GAZ. TRANS." Cât aşi da... E f r u m o ş i creştinilor şi adăpostirea în vremuri
de restrişte a pribegitelor nbstre
Drăgălaş, cu murmur lin Ca un ânger... Pe-o colina gândiri, nu sciu cum şi dela cine
Curge părăiaşu ’n vaie, Se cobora zimbitbre am auZit următbrea povestire.
0MÎ ‘
Şi zimbiud îşi face cale Printre razele de sdre, Anume să spune, că în locul,
Era flămând... umbla pe stradă, Printre spini. Er în mâna ’i de regină unde s’a zidit vestitul Ierusalim,
Târîndu-se din loc în loc < , Ţine-o flore. înainte era un câmp întins semănat
L’am plâns-şi l’am chemat în casă Şi din când în când de-apare cu bucate. Şi tocmai locul, pe care
Câte-o flore 9us pe mal
— Un om născut fără noroc! Am veZut’o... E frumdsă; acum e aşeZată biserica dela sfântul
Gingaş o serută-un val Peste sînu i alb de zînă mormânt ai Domnului nostru Isus
Ce dispare. Per de aur se anină, Christos, era moştenire a doi fraţi
L’am pus la masa mea cu mine,
Ne-am osnetat cu ce-am avut, Er în urma lui, grămadă Er din vocea i mlădidsă buni, rămasă dela părinţii lor. Unul
Ne ara despărţit cu prierinie Stropi shnrdalnicl năvălesc_____ Vers îngână. dintre aceşti doi fraţi era căsătorit
Şi er pe strade-a dispărut! . . . Tbte ’n lumea asta cresc, Vers îngână şi eu tremur şi avea mulţi copii, celalalt era ne­
căsătorit şi trăia singur, ca un cuc.
Ca să cadă!
O iubesc şi nu’i pot spune Ca tote acestea ei să învoieeră, ca
Er erl m’am întâlnit cu densul, Der... din deal în văi... e cale! Şi-aşî fi fericit în lume, moşia rămasă dela părinţi să nu o
împartă, ci să o lucreze amândoi
Der se perde prin desişul
Eram flămând şi despoiat Drumu ’ml pare-atât de lung!... De alune. împreună şi numai rodurile să le
’i-am Zis: „dă’nu mie jumătate, Şi zadarnic cerc s’ajung împartă frăţesoe.
Din pânea, ce ai căpătat. Mai la vale. George Waneş-Viorel.
Cum s’au învoit, aşa au şi făcut.
Cât aş! da să schimb cu tine La vremea secerişului au secerat
El m’a privit cu nepăsare, Părăiaş nesimţitor!... bucatele şi din snopii adunaţi au
Mâncând din pânea de cerut... ...N’aşî mai plânge ’n veci cu dor Legenda sfântului moment. făcut două clăi egale în mărime, pe
Er e u . . . c u Jacrime pe gene După mine. Despre în întrega lume vestită cari le-au lăsat in câmp, eră ei sera
Flămând pe stradă m’am pierdut!
Sân-Petreanul. cetate a Ierusalimului, cZ-isă şi a lui s’au dus acasă. Peste ndpte fratele
David, capitala mântuirii tuturor cel neînsurat, pomenindu-se din somn