Page 18 - 1898-04

Pagina, 2. GAZETA TRANSLYaNIEI Nr. 76—1898.

Revista politică. şi independentă, er Statele-Unite pretind penii, lacomi pe împărăţia, lui, să-i abur**, care a întrunit 13 bile albe şi 12
dela Spania să abdică la guvernarea şi dea pace de-ocamdată şi se nu nă- negre; apoi cartea d-lui Dr. Maior, care a
Ungurii au avut septemâna suveranitatea asupra insulei Cuba şi să-şî pădâscă asupră-i cu tunuri şi cu întrunit 15 bile albe şi 10 negre. Deore-ce
acesta o (Ji de serbătâre. Au serbat retragă tote armatele de acolo; mai de pusei. Se vorbesce mult, ca Japo­ însă nici una din aceste cărţi n’a întrunit
c|iua d8 II Aprilie, In Peşta s’au adu­ parte, preşedintelui Mac Kinley i-se nia, supărată de slăbiciunea Chine­ două treimi a voturilor, au rămas a se pune
nat magnaţii şi deputaţii lor într’o dă putere deplină asupra armatei de zilor, nu voesce se lase Angliei por­ pentru a treia-oră la vot în şedinţa de în­
şedinţă festivă, în care li-s’a făcut pe uscat şi maro a Americei pentru tul Yej BLj-Yej, pe care îl ţine ocu­ chidere, al cărei resultat încă nu-1 cu-
cunoscut, că monarchul a sancţionat a putâ duce în depliniro acâstă ho- pat cu armate japonese. Japonia noscem.
proiectul de lege, prin care cjiaa, de tărîre. Proiectul comisiunei a fost n’are gânduri bune, ea se înarmâzâ — Societatea săsescă din Sibiiu pen­
11 Aprilie este înălţată la însemnă­ trimis apoi Senatului, care de ase­ mereu în vederea uuui resboiu cu tru studiarea Transilvaniei a invitat Aca­
tate de serbătâre naţională ungu- menea l’a primit cu majoritate. Tot Anglia pentru posesiunile, ce le-a demia să ia parte la serbarea, care se va
râ9că, drept amintire do <diua, când aşa s’a întâmplat şi în Cameră, unde dat acesteia China. De aici pote face în 22 August anul viitor în Braşov
în 1848 împăratul Ferdiuand Y a proiectul a fost primit cu 324 con­ fârte uşor să se nască ârăşî neînţe­ pentru al 4-lea centenar al reformatorului
sancţionat legile unguresc.] aduse de tra 20 voturî. legeri şi vărsări de sânge. Nu de loan Honterus şi pentru a 50-a adunare
dieta din Pojun. După-ce s’a înche­ La tote acestea Spaniolii răs- geba der statele de ac}î sunt înar­ generală a acelei societăţi. S’a decis, ca la
iat şedinţa, două deputaţiuuî s’au mate pănă ’n dinţi.
Dund, că nu vor şuieri ca America aceste serbări Academia Română să fiă re-
dus la palatul din Buda, ca să aducă se se amestece în afacerile ei din presentată prin d-nii I. M. Moldovan şi A.
înaintea monarchului omagiile lor năuntru, adecă în insula Cuba. T6te D. Xenopol.
de supunere. Săra a fost un conduct foile din Spania şi America scriu, ISeisi Academia Homâroă.
cu torţe, care a cutrierat stradele că răsboiul nu se mai pote încungiura. Cultura naţională si Românii
oraşului şi s’a dus şi în Buda înain­ In Madrid a fost alaltăieri un con­ D-l preposit capitular din Blaşiu loan >
tea palatului. Foile unguresc!, cari siliu de miniştri sub presidenţia re- M. Moldovan, printr’o scrisore adresată bucovineni.
nu sunt încântate de politica lui ginei-regente Christina în care s’a Academiei Române, a făcut cunoscut, că Cu ocasiunea marei adunări de
Banffy, au scris t6te în contra aces­ hotărit se fiă convocate îndată ca­ nesosindu-i paşaportul cerut încă prin luna alegător! români, ce s’a ţinut la Su­
tei serbări cjicând, că ea nu e serbare merele. — Acum se aşteptă în tot lui Ianuarie, nu i-a fost cu putinţă de-a ceava (Bucovina) în 31 Martie n.
naţionala a lor, ci numai o serbare momentul, ca tunul se bubue eră-şî. lua parte la sesiunea generală din acest an c., d-l deputat Varteres cav. de Prun-
oficiăsă, impusă de guvern. De alt­ Tâtă lumea aştâptă cu mare încor­ a Academiei. cid a vorbit şi despre cultura naţională.
mintrelea s’a şi putut vede, că mai dare să vadă cum se va începe şi — Comisiunea pentru premii a propus După-ce arătă resultatul de pănă
ales în conductul de torţe au luat cum se va slîrşi războiul, ce ba'te a se da: Premiul Năsturel-Hereseu de 4000 acum al stăruinţelor clubului depu­
parte numai funcţionari de pe la la uşe. lei d-nei Constanţa Hodoş pentru volumul taţilor român! din camera, imperială
poştă şi telegraf, dela calea ferată, * său de novele întitulat: „Spre fericire“. şi după-ce sfatul pe popor se înfiin­
apoi Jidani şi alţi sluşbaşî ai guver­ Dâr şi Europa are o cestiune Premiul Statului Lazăr de 5000 lei d-lor ţeze bâncî după sistemul Raiffeisen
nului. Banffy şi cu ai săi au serbat, arcjetâre ca cea din Cuba, este ces- Dr. George Maior pentru „Manualul de în tâte comunele mai mari, continuă
11
dăr ţâra, poporul, n’a serbat — cjice tiunea insulei Creta, care încă nici agricultură raţională şi St. V. Mihailescu astfel:
a
o fâie din Peşta. Când cei din frun­ pană acum nu e deslegată. Puterile pentru cartea sa „ Virtejul cu abur . Premiul Voib să trec la o cestiune forte în­
tea stăpânirei se învălesc în pompă mari europene ocupaseră Creta cu Adamachi de 5000 lei d-lor Haralamb G. semnată, 'a cea mai vitală întrebare, la în­
şi strălucire, poporul îmbrâncesce armate de ale lor, pentru-ca să facă Letca pentru volumul său de poesii „£e- trebarea de esistenţa naţiunei, adecă la
u
sub sarcina miliânelor, ce trebue se linişte şi ordine acolo. Doue dintre cnnda şi loan Turca pentru scrierea sa înlesnirea cultivării popondui român.
le dea an de an pentru susţinerea acestea puteri însă, Germania şi „Escursiunl pe munţii ţerei Bursei şi ai Fă­ Noi seim cu toţii, că poporul nostru
unui sistem, care nu-i aduce nici Austro-Ungaria, şi au retras arma­ găraşului . a aiun3 cu timpul într’o stare de tot tristă.
un bine. Punendu-se la vot propunerile comi­ Acâsta o seim. Acuma însă să ne între­
tele şi năile din apele Cretei, rămâ­
siunei pentru premii în plenul Academiei, băm, cari să fiă căuşele, că poporul nostru
nând acum numai armate rusescî,
Spaniolii şi Americani au avut franceso, italiene şi englese. Admi- cartea „Spre fericire** a d-nei Constanţa a scăpătat atât de mult prin oraşe şi că
anul acesta Pasc! fârte neliniştite din ralii acestora au luat guvernarea in­ Hodoş a întrunit 12 bile albe şi 12 negre, sărâcesce pe di ce merge pe la sate? Cari
causă, că neînţelegerile dintre Spania sulei, tocmai pe când guvernul din prin urmare s’a respins. De-asemenea s’a să fiă căuşele, că el în mare parte a ajuns
şi Statele-Unife ale Americei de nord Petersburg face paşî tot mai îndrăs- respins cartea d-lui major Saegiu „Manevră astăcji să fiă servitor altora, mai mult ca
pentru insula Cuba in loc să în­ neţî la Constantinopol pentru nu­ pe hartă** şi drama d-lui 1. Neniţescu „Radu înainte de anul 1848, când era boerescul ? !
ceteze, din potrivă s’au înăsprit tot mirea principelui grecesc George, dela Afumaţi". Cartea d-lui St. C. Mi- Care să fiă causa, că străinii veniţi mai
mai mult. Lunia trecută preşedintele ca guvernator al Cretei. Se crede, chăescu „Vertej cu abur** a întrunit ÎB bile erî alaltă-erî în ţera nostră au ajuns pănă
Statelor-Unite Mac Kinley şi a spus că Rusia va şi reuşi cu acesta nu­ albe şi li negre, er „Manualul de agricul­ într’atâta de-asupra ndstră, încât să ne des-
în Congresul din Washington păre­ mire, fără de a-i păsa mult de ce tură raţională** al d-lui Dr. G. Maior 14 moştenescă ?
rile sale asupra situaţiunei. Ei <^iae, va clic© Turcul, care de-ocamdată bile albe şi 10 negre. Astfel ambele aceste Sub străini înţeleg eu sici pe acei,
că da-ocamdată nu crede a fi mo­ nu vrâ să se misce din Tesalia pe scrieri au' rămas să se pună din nou la cari numai de erî alaltăerl erau m împre-
mentul potrivit de a declara insula care o ţine ocupată cu armate tur­ vot în şedinţa următore. Premiul Adamachi giurări mult mai rele deoât noi, cari erau
Cuba de independentă, află însă de cesc! şi n’are de gând se iese de de 5C00 lei s’a hotârît a se împărţi în mod fără pic de ruoşiă şi fără un drept politic,
lipsă a cere, ca vărsările de sânge acolo, deşi terminul de eşire încâtă egal între d-nii I. Turcu, a căruia carte şi cari astădi prin isteţimea lor şi-au câş­
de pe insulă să înceteze şi se i-se cu finea lui Aprilie. „Escursiunl pe munţi** etc. a întrunit 20 tigat mulţime de averi şi şi-au făcut servi­
dea deplină putere asupra puterii voturi albe şi 4 negre, şi H. Lecca al că­ tori cu miile fiii băştinaşi ai ţârii nâstre,
armate de pe uscat şi mare, ca la * rui volum de poesii „Secunda** a întrunit servitori, cari nu lucră pe tocmâlă de 52
cas de nevoie se păta interveni în O altă primejdia, care ameninţă 19. voturi albe şi 5 negre. Premiul Statului seu 104 «Jile în an, ca în vremea boeres-
Cuba. Mesagiul lui Mac Kinley a pacea, este cestiunea Chinei. Strîm- Eliade Rădulescu de 5000 lei, destinat cului, ci luc-râ câte 365 de cjile în an, eră
fost dat spre decidere celor două co- torată de Rusia, Anglia şi Francia, pentru cea mai bună scriere asupra subiec­ alţii totă viâţa lor, şi încă pentru ce preţ
misiunî ale Senatului şi Camerei, China s’a pus se-şî dea în arendă tului „Oonsideraţiuni istorice şi geografice lucră ei! — De multe-ori numai pentru
car! se ocupă cu afacerile esterne. acestor puteri europene cele mai în­ asupra Basarabiei înainte de 1812“ s’a ho- atâta, cât au de trebuinţă ca să-şi susţină
Comisiunea Senatului s’a adunat în­ semnate porturi şi teritorii, şi le tărît a se da, cu 19 voturi contra 2, sin­ viâţa! Au doră acei străini vre-un talis-
dată a doua Ji şi cu mare majori­ arendeză. ca se nu le mai recâştige gurului manuscript, ce a fost presentat de man, vre-un farmec? Sunt ei mai lucră­
tate a primit un proiect de resolu- nicî-odată în posesiunea sa. împăra­ d-l Zamfir Arbure. tori, mai cruţători, mai evlavioşi şi aşa
ţiune în care se c}ice, că poporaţiunea tul Chinei e neputincios, tâte le In şedinţa următore s’a pus din nou mai plăcuţe lui Dumnerjeu, decât poporul
insulei Cuba este t ecunoscutâ de liberă scrie şi le subscrie, numai ca Euro­ la vot cartea d-lui Micbailescu „Yîrtej cu nostru ?

îşi (fise în gândul său: Fratele meu A doua Ji, ducându-ae amândoi puteau deslega. Puseră snopii jos, tote acestea, pănă acum nu se puteau nă-
cel mai mare are sOţiă şi o casă de în câmp la lucru, se miră fiă-care se îmbrăţişară şi se sărutară cu ade­ răvi de loc. Acesta o vedeau amândoi. O
copii de ţinut, prin urmare n’ar fi mult în sine, cnm să face, ca clăile vărată iubire de frate. deosebire mai mare de firi omul nu şi pote
cu drept, ca eu să iau din bucatele lor de bucate se fiă tot egale, cum In locul, unde se întâlniră, ho­ închipui. In lucruri mici, oa şi in lucruri
ua
adunate tot atâta cât el; d6c! mă le-au lăsat în cj' întâi. tărit a fost de Dumnecfeu se fiă mai însemnate fiă-care avea vederi deosebite.
voiu scula şi mă voiu ducs la clăi Din nou se hotărî fiă-care în gân­ târefiu alinarea crâncenei suferinţe El iubea viâţa fudulă, sgomotosă şi uşor
şi din claia mea voiu lua câţî-va dul său, ca urmând ca şi mai înainte, a Aiului seu iubit: mormântul Dom­ se lăsa, ca valurile vieţii să-l mâne încoce
snop! şi-i voiu pune în claia lui, acum îndoit se ducă snop! din claia nului nostru Isus Christos. er ac|î şi încolo fără plan şi fără scop. Nevastă-sa
pbte că el nici nu bagă de semă şi lui în a celuilalt. Gândiră şi făcură biserica sfântului mormânt. însă, ca melcul, nu se des ipea de căsu-
nu c]ice nimica. Mergând în câmp a Der mirarea le crescu şi mai mare, Noul Ierusalim se se întindă lia ei.
făcut precum a cugetat. când în Jitia următbre vejură, că pănă la casele vâstre, Iubiţilor creş- Se turburau unul pe altul. Totă vieţa
Tot în aceeaşi nâpte şi fratele clăile lor sunt tot egale. ţinî, si a Domnului mărire peste le era înveninată. înfruntări veşnice, pre­
cel căsătorit, pomenindu-se ceva mai A treia âră se hotărîră, ca în­ voi se stiălucâscă, întrecându - ve pusuri şi gelosie de-o parte, nesocotinţă şi
târcjiu din somn, gândi tot aceea ce treit ca mai ’nainte să ducă snopi unul pe altul a vâ tace bine: nedreptate de cealaltă; pe lângă acestea,
a gândit cel necăsătorit. Anume, el dela unul în claia celuilalt. Acum „ Cad faptele frumose, de lume admirate afurisita minciună ori de câte-ori era vorba
îşî cjise aşa: Fratele meu e singur însă întâmplarea făcu, ca se plece Prin sincera frăţie cer inime bogate. Şi multă să ocolâscă, cu ori-ce preţ o isbucnire.
şi n’are pe nimeni cice se-1 ajute noptea amândoi tot cam pe aceeaşi stăruinţă şi jertfe cu prisos. Cum trebue se Când el venea târcjiu acasă, scia bine, că
şi se-l mângăe în năcasurile lui, dec! vreme la câmp spre a-şr îndeplini facă urmaşii lui Christos. “ ea nu dorine, şi că, chinuită şi ostenită. îl
nu ar fi cu dreptate, ca eu să ian tot- neamărginitul lor dor de a-şi face bine I. Dariu. aştăptă cu ochii scăldaţi în lacrimi. Când
aţâţa snopi cât el; mai bine me unul altuia. Deci suindu-se fiă-care el intra în camera lui, ca să lucre, sufletul
voiu sculaşi mă voiu duce în câmp în claia sa, legară snopi cât putea Tocmai la timp. nu-i era liniştit. Era de ajuns ca femeia
şi din claia mea voiu lua mai mulţi unul duce, să dădură jos şi plecară să-i trâoă pe dinaintea ferestrii, ca lui
snop! şi îi voiu pune în claia lui, tainici fiă-care spre claia celuilalt. De W. N e m i r o v i c l - D a n c e n k o . chiar şi în acâstă mişcare mută să i-se nă-
sciu că nu o se bage de semă ce La mijlocul drumului lor să întâl­ Era şi vremea să se pună odată ca­ zărescă o înfruntare.
s’a întâmplat şi nu va (jice nimic. niră amândoi fată ’n faţă. Acum păt vecinicelor suferinţe. Ei nu avea să i Ca o negură i-se ridica din piept o
Cum a gândit aşa a făcut şi el. înţeleseră ei taina ce pănă aci nu o împute ei — nevestei sale — nimic; cu amărăciune înăduşită, îi ameţia gândurile,