Page 19 - 1898-04
P. 19
Nr. 76 — 1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8 .
După părerea mea, nu! Nici una din la confesiunea romano-catolică. Causa este, ţătorilor nu e de invidiat. Şi ei sunt es- ungur „curat . — Acâsta e fabrica neme
0
tote aceste, ci causa principală a înamtârii ca nu erau mulţămiţl cu preotul lor, fiind puşl la multe persecuţii; mare răspundere şilor unguri!
străinilor şi a decăderii poporului nostru că sub titlul contribuţiilor bisericesc! şi a cade asupra lor şi în multe locuri mai în
Palat naţional sârbesc în Carloveţ. Pa-
este, că pe când cei străiul au venit între altor servicii, cerea dela ei sarcine, pe cari tâmpină greutăţi şi la încassarea salarului.
triarchul sârbesc Brankovicî plănuesce zi
ai noştri cu carte, adecă cu învăţătură, cu o în sărăcia de a<jl nu le puteau suporta. Pe Der, dice d-1 Iile cu drept cuvânt, adl nu
cultură, precum o cere timpul de astăcfl, ai cei convertiţi i-a împărtăşit de ajutore so numai preoţii şi învăţătorii, ci toţi câţi direa unui palat naţional sârbesc în Carlo
noştri sunt fără de carte, adecă n’au învă ţia proprietarului MariaffyL — Oaşul acesta, ne-am născut Români pe acest pământ, veţ, în care vor fi instalate sala de şedinţe
ţătura trenbinciosă. Acâstă lipsă de cui dâcă adevăr grăesce numita foie, este atât avem să îndurăm greutăţi şi persecuţii. a Congresului bisericesc, biroul secretaru
tură îi face pe ai noştri mai inferiori, mai de grav, încât se cere o grabnică lămurire Luptăm nu pentru ca să căpătăm răsplată, lui, oficiul fundaţiunilor sârbesc!, museul
slabi în concurenţă, adecă îi face, că ei nu în lucru. ci pentru ca să ne facem datorinţa. Să nu naţional bisericesc sârbesc şi biblioteca Me-
tropoliei. Pentru edificarea palatului, pa-
poc ţine pas cu străinii veniţi între noi ne mai văerăm şi plângem der unii şi alţii
âspeţî bulgari la Braşov. Alaltăeri săra, triarchul va lua un împrumut pe amorti-
din ţări cu mai multă învăţătură. în contra sorţii, ci să luptăm cu bărbăţiă
Joi, au sosit la Braşov 12 profesori tineri sare. Zidirea palatului se va începe încă
Aşa-dâră adevărata causâ a decadenţei şi pept la pept pentru apărarea şi înainta
bulgari şi 35 preparancll, cari vor face o anul acesta.
poporului nostru este: Bămănerea lui înapoi rea comună a poporului şi naţiunei nos-
escursiune scienţifică prin Ardeal. La în
în cultură, seu lipsa lui de învăţătură, din tre, căci acesta e singura cale, care va Otrăvitorele dela Hodmezo-vâsârhely.
sărcinarea ministrului unguresc de culte şi
care isvoresc tâte scăderile, precum: sără duce la adevărata îmbunătăţire a sorţii şi ErI, în 15 Aprilie n., Curia reg. a anunţat
instrucţiune publică Wlassics şi a societăţii
cia şi altele. Dâcâ stă lucrul aşa, atunci la mângăiarea inimei atât a preoţilor, cât sentinţa în causa marelui proces al ungu-
de maghiarisare „Kârpâtegyesiilet", ospeţii
de sine urmâză, că voind noi să scăpăm şi a învăţătoilor. roicelor otrăvitore dela Hodmezo-vâsârhely,
bulgari au fost bineventaţi aici de profeso
poporul nostru de acest pericol, trebue să-i cari, după cum se scie, urziseră o speculă
0
rul „ungur Dr. Hermann A., care-i va
dăm şi lui o asemenea cultură, ce o pretinde Pentru şcolarii săraci. Din Şipet pri din cele mai bestiale cu vieţi omenesc!.
însoţi şi conduce în acâstă escursiune a lor
timpul, adecă împregiurările de astădl. — mim o corespondenţă subscrisă de vre-o Ele adecă îndemnau pe anumiţi membrii
prin Ardeal. In discursul său de bineven-
Şcola aşa-deră este unicul mijloc, prin opt fruntaşi de-acolo, în frunte cu epitro- din familiile lor ca să-şî asigure viâţă şi
tare, început pe unguresce şi terminat pe
care poporul şi-ar pute câştiga drepturile pii Toma Porumb, St. Gerban, N. Câr- apoi îi otrăviau pentru ca să potă primi
nemţesce, Dr. Hermann le spuse ospeţilor
şi bunurile perdute şi şi-ar putâ face mai stescu, eassarul comunal etc. Ne spun, că premiul de asigurare. Femeile Hodi Pal,
bulgari, că aici la marginea ţărei, se află mai
plăcut presentul şi mai sigur viitorul. Sâmbătă înainte de Florii li-s’a făcut şco Csordâs Nagy Lidi şi văduva Turi Varga
multe „elemente de popâre , cari „sub scutul
u
Insă ca şcola să potă aduce omului lăriţelor şi şcolarilor săraci dela şcola de Lidia sunt osîndite la morte prin ştreng;
celui mai liberal constituţionalism rivali-
14
acel folos, pentru care este ea menită, tre acolo o mare bucuriă, împărţindu-se în pre- alte două la temniţă pe viâţă, 15 la tem
sâză în lupta pentru cultură. Aşa, cfl se 0 1>
bue să se împărtăşâscă într’însa învăţătura, senţa poporului la 38 din ei încălţăminte, niţă pe câte 15 ani, âr 6 la temniţă pe.
„pe lângă Maghiarimea cuceritore şi erea-
ca şi la alte popore, în limba poporului. cumpărate din venitul curat al producţiu-
tore de stat, care constitue grosul naţiunei, câte 6 ani.
După acestea d-1 deputat Prun nei şi petrecerei, ce a fost arangiată acolo
se mai află o bravă seminţiă muncitore a Ernă în Aprilie. Din mai multe părţi
cul spuse, că densul, împreună cu în 15 (27) Faur e. de cătră şcolari, con
Germanismului, care a ridicat zidurile aces ale ţării sosesc scirl despre vifore şi zăpedl
ceilalţi deputaţi români a şi stă duşi şi instruaţl de zelosul preot şi învăţă
tui oraş şi-şi cultivă cu zel cultura sa se mari, ce au căcjut săptămâna acesta. Din
ruit, ca din banii ţerei se se înfiin tor substitut Nicolae Stoia şi de învăţăto
culară; afară de ei este rassa rumenă cea Lâcse se scrie, că acolo a fost adevărată
ţeze pentru Români şcble cu limba rul dela şcola de fete Teofan Dobren. Din
vitală şi cu frumos viitor, care înaintâză
de propunere română. Pentru Su pe calea progresului, ţinând cu tăriă la venitul aceleeaşl petreceri s’au plătit căr ernă, un vifor mare cu zăpadă a bântuit
ceava a şi dobândit pănă acum o noua sa naţionalitate. Partea oraşului, în ţile de şcolă, ce au fost dăruite elevilor două dile întregi. In întreg comitatul Şa-
astfel de şcâlă poporală română cu săraci, mai procurându-se şi alte rechisite roşului de asemenea au fost vifor mare cu
care locuesc ei şi care se numesce Bolgar- zăpadă. Din Bandul de Câmpia (Ardeal) se
patru clus3e, ce se va înfiinţa în cu szeg (a vrut să cl'că Scheiul) şi adl este o pentru şcolă. Pe tote terenele şi la tote
rând. Prin acâstă şcâlă nu numai, dovadă, că ei au fost sânge din sângele d-vos- ocasiunile, dic numiţii locuitori, preotul anunţă, că o ploie rece cu vânturi mari a
că cele patru classe românesc!, ce Stoia şi învăţătorul Dobren lucrâză cu cel făcut grozave pustiiri în câmpuri şi grădini.
tră. Şi străbunii Maghiarilor înainte cu In comit. Mureş-Turda de asemenea. Tot
esistă la gimnasiul din Suceava, vor mai mare zel pentru bunăstarea şi lumina
1000 de ani, — pănă a nu fi cucerit acâstă aşa a fost şi în comit. Cojocnei.
fi asigurate, dâr putem fi siguri, 4> rea poporului şi pentru înaintarea căuşe
se
frumosă patriă, au fost nu numai vecini
dl Pruncul, că şi celelalte patru seculari la bine şi la rău cu străbunii d-vos- lor bisericescl şi şcolare, pentru care fapt Grijiţî cum umblaţi cu doctoriile. Din
classe se vor înfiinţa. ei se şi bucură de dragostea şi recunos-
tră, dâr au fost şi înrudiţi prin limbă şi Pecica se vestesce următorul cas trist, care
Alegătorii au întâmpinat cu cinţa poporului. De-ar da Dumnecleu să au-
prin sânge cu ei“ etc. — Ou alte cuvinte, îndemnă atât mai mult pe părinţii copiilor
multă însufleţire vorbirea deputatu după năsdrăvanul „patriot" Dr. Hermann, dim tot astfel de soiri despre preoţii şi în bolnavi să grijâscă bine cum umblă cu doc
lui lor, căruia i-au votat încredere Românii din Braşov sunt de origine Bul văţătorii noştri şi despre bunele raporturi toriile. O domnă cu numele Iosefina Pavlov
şi mulţamită. dintre ei, şi dintre ei şi popor!
gari, Ungurii însă sunt înrudiţi cu Bulgarii voi să dea copilei sale de 7 ani doctoria
0
„după sânge şi după limbă , ar urma deci, prescrisă de medic. In loc însă să-i dea
Cum pote cine-va sg devină ungur „ne
că Bomânii sunt înrudiţi cu Ungurii! Astfel prafurile-chinină i-a dat morfină în măsu
SOIRILE BILEI. meş?" Lucrul acesta este forte uşor şi de ră aşa de mare, încât nenorocita copilă
» de nărozii de bună sâmă n’au mai audit tot simplu. După cum scrie foia ungurescă
— 4 (IB) Aprilie. ospeţii bulgari pănă acum. De vor sta mult catolică din Peşta „Alkotm. titlul de „ne muri între chinurile cele mai grozave. în
u
sub conducerea şi în societatea călăuzei, ce chipuiţi-vă desperarea sărmanei mame!
Sinodul archidiecesan gr. or. al Metro- meş" ungur să pâte câştiga astfel: Jidanul,
li-s’a dat, se vor întorce în Bulgaria mai
poliei române gr. or. din Transilvania, este la numele său cel nou cumpărat cu 50 de Stupi de vendars. De când s’a înfiin
întunecaţi şi mai zăpăciţi la cap asupra
convocat pe diua de Dumineca Tomei, 24 cr., mai acaţâ un „y“. Să pote însă şi aşa, ţat în Scheifi. fabrica de bombone a d-lor
raporturilor din ţâra nostră, de cum au 0
Aprilie v. că guvernul liberal îi câştigă „nemeşia , 'Thiess şi Seidel, cultura albinăritului a
putut să fiă vre-odată.
apoi îi iscodesce de unde-va un predicat. devenit aprope imposibilă pe teritorul Bra
învăţător român arestat. Din Cluşiti
S6rtea preoţilor şi învăţătorilor noştri. Aşa este de es. familia Deutsch. Acesta a şovului. Este adevărat, că şi proprietarii
i-se scrie lui „Magyar Hirlap , că <Şil l© u
e
0
La corespondenţa, ce am publicat’o în nu căpătat predicatul nemeşesc de „Hatvani fabricei sufer mari pagube, deorece al
acestea a fost arestat în Câmpeni, lângă u
mărul de Duminecă dela 15 (27) Martie c. cu „i , ceea ce nu mult e vrednic, der ca binele năvălesc în masse asupra fabricei
Abrud, învăţătorul T. V. Motora, bănuit de
sub titlul: „Năcasurile preoţilor din Câm- să fiă ceva de Domne ajută trebue să-şi şi fură mierea, ce-o găsesc acolo; mult
a fi fost părtaş la o crimă săvârşită câţl-va u
piă“, primim din partea d-lui Petru T. Iile, scrie predicatul căpătat cu „y , adecă „Hat- mai mare este însă paguba stuparilor, căci
ani mai înainte. a
învăţător în Giurtelec (Sălagiu) nisce re- vany . Ya fi aşa-dâră Hatvany-Deutsch. din partea proprietarilor fabricei s’au luat
300 Români gr. cat. trecuţi la biserica flexiuni. D-sa recunosce, că în adevăr e Mai târdiu însă, după proverbul: „tempora cele mai severe măsuri în contra albinelor
u
0
romano-catolică. „Peşti Naplo publică ur- grea sortea preoţilor români în timpul de mutantur et nos in illis , lui Deutsch ’i e „h6ţe°, pe cari le omâră cu grămada.
mătorea soire: „Partea covârşitore a locui adl şi că mari lupte au să porte ei pen ruşine de numele său german şi la urma Acâstă luptă desperată între fabrică şi al
0
torilor români greco-catolici din comuna Mu tru a-şî scăpa turma din ghiarele tigrilor, urmelor din „Hatvani-Deutsch se schimbă bine durezâ cam de mult. S’a încis şi un
u
reş St. Georgiu (cam 300 din ei) au trecut 'der dice. că pentru aceea nici sortea învă şi el în rt IIatvany , adecă devine „nemeş u proces între stuparl şi proprietarii fabricei,
totul se îatuneoa în consciinţa lui; arunca Ei, bine! Ea va fi mamă bună, dân Colo, din dărăpt, este ferâstra din colţ a drăsnesce aici să chinuâscă pe un copil?...
de-o parte lucrul început şi fugia din lo sul le va da jumătate din venitul său. locuinţei ei, mai ’nainte era a amându Un gardist cu un cap mai înalt ca cei
cuinţă. Ce-1 umple pe el de bucuriă şi feri- | rora ... de adl înainte este numai a ei. lalţi omeni, se îndâsă printre lume şi se
Acum, mulţămită cerului, totul s’a cive este simţul, că acum este liber, liber, Ft’o şi pe ea în ferestră. Abia o pote plâcă jos.
sfârşit şi pentru tot dâuna. La totă întâm liber! Astăcjl îşi va închiria două camere recunâsce, pentru-că sunt două ferestri. — Ce s’a întâmplat aici ? întreba băr
plarea, ei trebuiau să se despartă. El nici mobilate. Cătră seră îşi va muta în ele Tristă privesce ea în urma bărbatului... batul, care renunţase de a mai fi soţ.
nu putea înţelege, cât de iute s’au învoit tâte cele de lipsă şi este liber, liber! Privesce, privesce, draga mea. Mâne, sunt — Ei, privesce ... mişâua, deja la
amândoi. Ea a plâns numai şi n’a răspuns Scăpat de jugul greu, care l’a apăsat cu totul în altă parte a oraşului... pote vârsta asta vrâ să fure!
nimic. După-ce s’a depărtat el, ea rămase şi l’a făcut să îmbrâncescă timp de dece ne mai întâlnim odată... dâr numai ca — Cine, ce?
cu capul plecat. O singură dată nu şi-a ani întregi, nu va aucli mai mult înfruntă străini... De bună semă, că o dore la ini
ridicat ochii asupra lui. rile vecînice, nu-1 va mai urmări căută m ă . . . lui îi pare rău .. tocmai în dilele — O fetiţă... ât’o, cât un pumn ...
cât de iute şi-a băgat ea mâna în buzu
— Fă, ce vrei, în numele Domnului! tura ageră, neîncre4ăt6re, care îi însoţea din urmă începură a se tui unul pe altul.
narul domnului acestuia...
Fi fericit, dâcă poţi! tote mişcările. Acum simte plăcere chiar Şi c u c e foc a iubit’o el odată! Ve
0
— „Dâr, )asă-mâ iubite domnule ,
El nici n’a aşteptat mai mult. Se si şi pe vreme umedă - pentru-eă în sufle derea ei îl aprindea ca o văpae de flăcări. (jicea plângând mica copiliţă, pe care gar
lea numai, să nu se uite în partea mai în- tul lui este căldură de sâre. Sângele îi sbo- Cum privea în ochii ei şi câtă, fericire nu
tunecâsă a camerei, unde dintr’un jeţ cotesce în vine, cum ţîşnesce apa dintr’un cetea el în adâncul acrior o c h i ! . . . Ochii distul o ţmea acum strîns cu mâna, —
„Lasă-mă, prea iubite domnule, te rog...
mare, un copil bâlaiii — copilul amându isvor puternic; luDgile strade, ca şi cum aceştia l’au înşelat, ca tote în viâţă. Noro nu voiţi mai face de altă dată...“
rora — cu fruntea încreţită arunca asupra ar fi desemnate cu cerusa în negură, şi cul între doi este o fantomă, adecă o ve
lui priviri încordate. Numai la gândul aces locurile, cari în amu’-g se fac nevăcfute, denie ... nu esistă... prea scump şi-a plă — Cum te chiatnă? întreba funcţio
tui copil simţea sclavul eliberat — aşa îşi i-se par aşa de frumâse, cum nu le vă- tit puţinele clipe ale beţiei sale! narul cu asprime.
dioea el acum — ore-care greutate de du-se nicl-odată mai ’nainte. El se abătu spre drâpta, în altă — Genica.
inimă în piept. In micuţul cap, cu pârul Ah, de acum are să încâpă vieţa. El stradă. — Şi pe al meu copil îl châmă Eu
creţ, gâci el, că se petrece o întrebare este tînăr, frumos, sănătos... ce doresce Ce golomoţ de omeni este aici, de gen ! sburâ atunci prin capul „sclavului
0
chinuitore, în mica inimioră, care se sbă- mai mult? Acum trebuia să şl răsbune pen închide calea trecătorilor? Sgomot, glasuri liber .
tea grăbită o durere încă nelămurită, dâră tru fiă-care clipă pierdută în trecut. Ah, pe singuratice da omeni, o voce de copil plân- — Genica, mi-e numele... prea iu
cu atât mai profundă. legea mea, ce frumos e să fi singur! gătâre plină de durere, necăjită. Cine în- bite domnule, te rog...
i
