Page 2 - 1898-04

Pagina, 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 72—1898.

narchia nostră nu e putere maritimă. Vii­ ţeze prin tote comunele mai mari astfel de mână în mână telegrama Majestăţii Fale ca eonferenţele să fiă cu atât mai atrăgă-
torul apropiat pote să aducă în privinţa bănci. In Suceava a luat însu-şl iniţiativa împăratului Rusiei. tore, mai ales pentru tinerime.
acesta o mare schimbare. Dâcă „omul bol- pentru a se înfiinţa una. „Luând telegrama din mâna mea, Cas de morte. Din Cernăuţi se anunţă
1
nav va fi scos din Europa, din Turcia eu- Forte frumosă a fost cu deosebire par­ Bogdo-Chan se ridică de pe tron în piciore.
u
După ce i-s’a cetit cu voce tare telegrama, că în 9 Aprilie n. c. a răposat acolo d-ra
ropenă de aiţî nu se vor put6 forma şi mai tea aceea din vorbirea d-lui deputat Prun­
Bogdo Chan răspunse cu următorea vorbire: Virginia Bcjan, fiica d-lui consilier consis­
departe state mici. In caşul unei împărţiri a cul, în care vorbesce despre cultura naţio­
„Simţ o deosebită bucuriă asupra te­ torial Dionisiu cav. de Bejan, în etate de
Turciei, Aust)o-Ungaria trebue să ridice pre- nală. Dânsul arată, că lipsa de cultură a
legramei deosebit de amicabile a Majes­ 29 ani. Răposata a fost logodnica deputa­
tensiuni la Salonic, al cărui comerciu domi- fost causa decadenţei de adl a poporului
tăţii Sale. Amiciţia cordială dintre statele tului bucovinean din camera vienesă Dr.
nâză Albania şi Macedonia. băştinaş din Bucovina şi emanciparea lui nostre, care durâză acum de peste 200 de
G. Pojxovicl, cu care avea se se cunune
Şub orî-ce împrejurări — sfîrşi ofiţe­ numai prin cultură se va pute face, âr cul­ ani şi care în timpul diu urmă a fost în­
rul superior — e de lipsă să facem pregă­ tura se câştigă prin scâle. Pentru ca însă tărită din nou printr’un tratat de alianţă, peste două săptămâni. Neaşteptatul cas de
va deveni de-aci încolo încă tot mai strînsă. morte a produs adâncă întristare în cercul
tiri, ca eventualităţile viitore să nu afle scola să-şî ajungă scopul, trebue să se îm-
Amiciţia sinceră şi comunitatea intereselor număroşilor amici şi cunoscuţi ai familiei
monarchia nostră nepregătită. părtăşescă într’ânsa învăţătura în limba po­
reciproce vor servi binelui ambelor popore. răposatei şi ai logodnicului său.
porului. Pătruns de acâstă convingere, vor­ Yă rog, d-le plenipotenţiat, de a transmite
bitorul a făcut în două rânduri represen- aceste cuvinte telegrafic Majestăţii Sale Corul de copii al d-lui profesor de
Adunarea de alegetorl din Suceava. taţii la dieta ţărei, insistând mai întâift împreună cu salutarea mea cea mai cor- cântări Timotei Popovici, pe care de atâta
u
dială .
Asupx-a adunărei alegătorilor români pentru înfiinţarea unei scole poporale în timp nu l’am aucjit, a cântat alaltăerl, în
bucovineni din districtul Sucevii, ce s’a Suceava cn patru classe cu limba de pro­ Dumineca Floi’iilor, în biserica din Groverl,
u
ţinut în 31 Martie n. c., „Patria în nu­ punere română. înfiinţarea acestei scole va SCIRILE DILEI. făcând prin acâsta o suprindere prea plă­
mărul său de astădl publică un raport amă­ şi urma. Atunci, dice, nu numai că cele ) cută credincioşilor din Braşov-cetate, la a
nunţit, din care însemnăm următorele: patru classe românesc!, ce esistă la gim- — 31 Martie v. căror biserică, după cum se scie, nu esistă
Adunarea, la care au luat parte peste nasiul din Suceava, vor fi asigurate, ci pu­ Congresul păcii. A 9-a conferenţă in­ cor. Se aucjia din partea multora espri-
600 alegători români din tote păturile tem fi siguri, că şi celelalte patru se vor terparlamentară de arbitragiu şi pace se mându-se dorinţa, că ar fi bine, dâcă s’ar
societăţii, fiind representate tote comu­ adauge etc. va ţinâ la Lisabona, în cjilele de 29 şi 30 putâ mijloci, ca acest cor să facă mai
nele prin preoţii şi fruntaşii lor, — s’a D-lui deputat Pruncul adunarea i-a Septemvre şi 1 Octomvre stil nou, anul adese-orl astfel de servicii bisericei din
ţinut sub presidiul d-lui protopop C. Tu- votat în fine încredere, proclamându-1 tot­ curent. Ambele Camere ale parlamentului cetate, mai ales fiind-că prin acâsta nici
şinschi. odată ca candidat de deputat pentru se­ portuges organisâză ele singure acestă adu­ biserica din SelxeiG n’ar suferi nimic,
După o frumosă vorbire de deschidere, siunea viitore a dietei. nare generală a amicilor păcei. Vor lua avându-şl corul propriu (al studenţilor).
După cum aflăm, drept încuragiare micilor
luâ cuvântul d-1 deputat Varteres cav. de parte senatori şi deputaţi din tote parla­
Pruncul, care între necontenitele strigări Miiisia si Clasisa. mentele din Europa. Parlamentul român corişti li-s’a făcut un dar de 10 fl., pe caii
de aprobare alâ publicului îşi desfăşură •I va fi representat, după cum află „Drapel.“, d-1 dirigent i-a adăugat la fondul co­
Foia oficială din Petersburg publică rului. Darul a făcut mare bucuriă între
darea sa de sâmă. la acest congres prin d-nii V. A. Urechiă
două telegrame de mare importanţă, care senator, N. Fleva deputat, L Poenaru- tinerii corişti.
Vorbitorul spune, că la tomnă vor fi
pot fi considerate ca acte istorice. Una Bordea deputat, etc.
doi ani, de când la invitarea societăţii po­ Catastrofa din Klappai. Am semnalat
este o telegramă a ministrului de esterne
litice „Conccrdia“ şi la dorinţa mai multor ieri catastrofa, ce s‘a întâmplat în locali­
rusesc, conte Murawiev, adresată însărcina­ Convenţiă poştală cu Rusia. „Wiener
Români de frunte din districtul Sucevei, a tatea Klappai din Boemia. Drept întregire
tului de afaceri rusesc Paivlov în Peking Abendpost“ scrie, că la 1 Aprile s’a sub­
primit să fiă ales deputat pentru restul pe­ adaugem, că catastrofa s’a întâmplat în
datată 24 Martie a. c. Etă-o: scris în Petersburg de cătră representanţii
riodului electoral, în locul răposatului Iancu ui’ma dărîmărei unui deal, dărîmare, ce a
„La ordinul prea înalt sunteţi însăr­ direcţiunilor poştale din Rusia, Germania,
cav. de Zotta. Atunci a dis: „primind can­ px-odus nisce cavităţi enorme, în cari s’au
cinat de a transmite lui Bogdo Chan (îm­ Austria şi Ungaria noua convenţiă poştală,
didatura, sunt condus de dorul, ca prin cufundat pănă acum 27 case împreună cu
păratul Chinei) următorea salutare : care introduce reforme însemnate în cir­
faptele, ce voiîi a-le isprăvi, în viitor să-mi edificiile laterale. Catastrofa s’a început la
„Cu sinceră plăcere am înţeles dela culaţia cfi l ŞÎ pachetelor dintre aceste
are or
câştig încrederea şi iubirea poporului, ca plenipotenţiarul Nostru despre înţelâpta hotă- state. Noua convenţiă va întră în vigore 6 ore diminâţa şi în ui'ma ei 38 de familii
după timpuri strănepoţii noştri, răsfoind rîre a Majestăţii Vostre, după care miniştrilor la 1 August 1898. Pentru pachetele, care au rămas pe drumuri. In sînul poporaţiunei
trecutul poporului român din Bucovina, să Tsung-li-Yamenului li s’a poruncit de a sub­ nu trag la cumpănă mai multe de 5 chlgr., domnesce panică indescriptibilă. Din no­
afle între binefăcătorii săi şi numele meu“. semna convenţiunea, prin care să lasă spre rocire vieţi omenesc! n’au pierit. Comuna
folosinţă Ruşilor: Porturile dela Port-Arthur se vor aplica taxele folosite în circulaţia
Credincios promisiunei date, vorbito­ şi Talien-Wan cu teritoriul şi apele corăs- internaţională. Circulaţia diarelor se regu- Klappai are 167 case cu 800 locuitori.
rul în decursul scurtului timp de un an şi pundătore, şi tot-odată se încuviinţeză o con- lâză pe basa învoelii internaţionale. „Un popă valah, care-şT maghiariseză
jumătate, de când e deputat, a şi făcut censiune pentru o liniă de juncţiune dela numele". Sub titlul acesta am publicat în-
tot ce i-a stat în putinţă pentru înaintarea Port-Arthur şi linia principală siberică. Prelegeri publice pentru popor. Ni-se
tr’unul din numerii trecuţi o notiţă după
binelui obştesc al poporului. Dintre hotă- „Acestei convenţiunl îi atribuim mare comunică din Tohanul-vechili, că prelegerea „Egyetârtâs“, în care se cfice, că părintele
rîrile aduse de senatul imperial din Viena importanţă istorică, căci neîndoios ea va publică, ce d-1 preot Moise Brumboiu, ca
servi pentru mai mare întărire a legăturilor Dumitru Barbu din Pecîca şi-ar fi maghia-
în favorul poporului bucovinean amintesce preşedinte al agenturei Asociaţiunei a ţinut’o
de amiciţie, cari din vechime au existat risat numele în Baroti. Constatăm acum, că
regularea rîurilor Moldova, Suceava, Şiret între puternicile Nostre împărăţii vecine; peutru popor într’una din Duminecile informaţia diarului unguresc — asupra că­
şi Prut; reducerea birurilor pe pământ şi atât de clar corăspund ele intereselor am­ acestea, a avut un succes frumos, fiind as­
reia de altfel ne-am esprimat şi noi în­
case cu 10—lB°/ şi, în schimb, introduce­ belor state. Din totă inima salutăm pe cultată cu multă plăcere din partea numă- doiala — este ncadeverată. Minciuna foiei
0
rea unui bir pe venitul curat, însă numai Majestatea Vostră şi vă dorim domnire rosului popor. A asistat la prelegere şi di­
fericită . kossuthiste, care a vădut mai îxxtâiă lumina
w
decă venitul trece peste 600 fl., aşa că rectorul despărţământului brănean al Aso­
A doua telegramă, ce o publică foia tiparului în foile ungurescl din Arad, a
mai toţi ţăranii vor fi scutiţi de birul acesta ciaţiunei, d-1 adv. Nicolau Garoiu din Zâr-
oficială din Petersburg, este telegrama în­ fost desminţită şi de foia română de-acolo.
etc. In dietă s’a hotărît a se da fiă-cărei nescl. Incuragiată de acest succes, agen­
sărcinatului de afaceri rusesc din Peking cătră
comune, care ar vrâ să-şi înfiinţeze bănci tura a pus la cale pentru a doua <}i de Originea dreptului român. Joi sâra s’a
contele Murawiev, datată dela 6 Aprilie.
după sistemul Raiffeisen, câte-un ajutor de PascI la 2 ore p. a. ţinerea unei nouă pre­ ţinut la Ateneul Român în faţa unui pu­
Cuprinsul ei este următorul:
300 fl. In anul acesta s’au şi înfiinţat ast­ legeri publice, cu care ocasiune d-1 Brum­ blic ales şi număros substanţiala conferenţă
„Audienţa solemnelă la împăratul
fel de bănci în comunele Crasna-Ilschi, boiu va vorbi asupra temei : „De ce are a d-lui C. Disescu asupra originei dreptului
Chinei a fost astădl Mi s’a dat voie — o
Fundul Moldovii şi Horodnic, âr acum e distincţiune, ce nu mi se făcuse în audien­ I Românul mai mare lipsă acum“. Prelege­ român. D-sa, dice „Constit.", a susţinut păre­
pe cale a se înfiinţa încă una în StroieştI. ţele de mai ’nainte — de a mă urca pe rea acesta, ca şi cea dintâifi, va fi îm­ rea, că dreptul, român îşi are oxdginea în
Vorbitorul îndâmnă pe fruntaşi să înfiin- treptele tronului şi de a preda imediat din preunată cu cântări şi declamaţiunl, cari fac, dreptul poporelor slave, cu care am fost
în contact, părere, pe cax'e d-sa a docu-
mentat’o puternic; a arătat cum, dintr’un
decl pe basa sancţiunei pragmatice, unita­ bovsky, să pusce pe toţi oficerii, cari nu vor putere esecutivă. In fine, după-ce provocă spirit nenorocit de imitaţiune, noi am făcut
tea să fiă restaurată. ; voi să se lupte pentru Ungaria. pe lelacicî să procedă în modul cel mai şi în acestă materie tabula rasa de tot tre-
1
La 22 Septemvre numi împăratul strict faţă cu asasinii contelui Lamberg, cutul nostru, şi n’am sciut să ne folosim
Acest memorand monarchul îl tri­
Ferdinand pe locoteneutul-mareşal, conte de ceea-ce ei'a bun în vechea nostră legis-
mise Palatinului Ungariei, archiducelui încheiă cu asigurarea, că după restabilirea
Francisc Lamberg, comisar plenipotenţiat ox-dinei, vor fi convocaţi representanţii din laţiune, în obiceiul pământului. Presărată
Ştefan, însărcinându-1 să-l comunice minis-
al său, şi-l trimise la Pesta, pentru-ca să întrâga ţâră, cu cari împreună se va sta- cu multe observaţiunî picante, expusă cu
teriului maghiar.
împace spiritele întărîtate şi să facă ca să tori definitiv procederea cu privire la apă­ talentu-i bine cunoscut, conferenţă d-lui C.
Tot atunci monarchul trimise un res-
încete resbelul civil între Sârbo-Croaţî şi rarea intereselor întregei monarchii, şi se Disescu a fost ascultată cu nespusă plăcere
cript Banului Croaţiei, Baronului lelacicî,
Maghiarii revoluţionari. Lamberg fu însă va asigura pentru tot-deuna egala îndreptăţire de auditox-iu şi viu aplaudată.
în care laudă mult purtarea acestuia, şi îşi
asasinat în modul cel mai barbar de a tuturor naţionalităţilor.
retrage rescriptul pedepsitor dela 10 Iunie, Vârkijnyi arestat. Faimosul agitator
massele proletare, fanatisate de Kossuth. Ast-fel ruptura între coronă şi Ma­
2
făcut numai în urma unor pâri nedrepte ); socialist Ştefan Vdrkonyi, fost redactor al
Auclând despre acesta generalii şi co­ ghiari era acum deplină. foiei socialiste „Foldmivelo , a fost prins
u
tot-odată rogă pe Ban să lucre, ca şi
mandanţii trupelor din Ungaria, cei mai Spre orientare mai amintesc aci, că şi arestat în Torok-Szt.-Miklos. El va fi
pănă acum, în interesul întregei mo-
mulţi dintre ei, cari mai înainte nu cute­ în diua de 22 Septemvre, ministrul de res- escortat la Budapeşta înaintea Curţii cu
narchii.
zaseră se iese pe faţă, declarară acum pe bel austriac, contele Latour, — care după juraţi, unde i-se va pertracta procesul in­
Ast-fel retrăgând monarchul acest
Maghiari de rebeli şi barbari şi înce­ puţin timp fu spândurat în Viena de ple­ tentat pentru aţîţax’e contra unei classe.
rescript, grăniţerii încetară a mai sta sub
pură a denega ascultare ministerului ma­ bea răsculată — provoca pe Baronul Pucli-
ministerul maghiar, şi trecură âră-şî sub Escursioniştî bulgari în Ardeal. In 14
ghiar. ner, comandantul trupelor din Ardeal, ca,—
ministerul din Viena. 1. c. 8 profesori şi 35 elevi ai seolelor pe­
La 3 Octomvre monarchul publica pentru susţinerea intregităţii monarchiei şi
Intr’aceea Kossuth lucra cu partida remarcabilul manifest, prin care disolvă dieta pentru restabilirea ordinei — imediat să dagogice din Silistra (Bulgaria) vor sosi
sa din răsputeri la prepararea revoluţiunei maghiară, declară de nevalide tote hotărî- pună în mişcare tote trupele disponibile; în Ardeal. Ei vor visita scolele din Bra­
şi la supunerea Croaţilor. Peşta fu întărită rile şi ordinaţiunile dietei, cari n’au fost tot-odată îl însărcina pe Puohner, ca din şov, Sighişora, Cluşiu, Alba-Iulia, Deva,
cu şanţuri, muniţiunea totă fu dusă în sancţionate şi supune tote trupele din ţă­ regimentele române de graniţă să pună pe Arad şi Reşiţa.
Buda, şi Kossuth în îngâmfarea sa pretinse rile de sub corona ungară comand ei gene­ picior de răsboiii trei batalione şi să le Sistarea statarului în Croaţia. Foia
1
dela comandantul din Buda, Baron Hra- rale a Banului, Baron Iosif Ielacid. Tot pornâscă spre Ungai'ia. ) oficială din Agram publică o ordonanţă a
odată regatul ungar îl supune legilor mar­ (Va urma.) *) Banului Khuen-Hedervary, prin care se
') „Gas. de Tr. Nr. 74 din 1818. ţiale, şi numesce pe locotenentul-mareşal *) Ladislau Kovăry in „OJcmdnytdr“ pag. 79 scote din vigore legea statarului adusă în
u
u
'fi „Gas. Trans. Nr. 242 din 1897. lelacicî comisar regesc, învestit cu deplină Cluşiă 1861, Septemvre 1897 pentru mai multe districte