Page 20 - 1898-04
P. 20
Nr. 76 1898 GAZETA TRANSIVANIEI Pagina 4.
der guvernul a ţinut partea fabricei pe piept e mai lat de un metru, er greutatea torianl s’au botezat în religia ortodoxă şi gore îţi vrea capul, Grigore ţi-e duşman,
cuvânt, că acesta plătesce dare şi aduce lui este de 205 chilograme. Să dice că e au trecut în sînul bisericei rusescl. Der Grigore ţi-e duşman de morte.
statului venit mai mare ca albinele, cari om frumos, bine făcut la trup şi este atât cine sunt aceşti Nestorianî? Origina lor, ca
până acuma au rămas scutite de darea — de tare, încât poveri de 125—150 de chi popor, este învălită în negura vâcurilor. Aci ajunsese Vasile cu Grigore, când
de cap. împrejurarea acesta a îndemnat pe lograme le duce cu cea mai mare uşurinţă. Numele şi l’au primit dela Nestorius, pa- Vasile se bolnăvesce.
d-1 înveţător Candid Muşlea să-şi pună în De va continua a cresce şi a se des voi ta triarchul de Constantinopol, care în con-
Vasile se bolnăvesce greu şi cU < &
c
0e
vânclare frumoşii săi stupi cu albine, îm ca până acum, la etatea de 20 de ani el ciliul din Ephes (431) a fost declarat eretic. l-a otrăvit, i-a dat farmec! Grigore.
preună cu t6te uneltele de lipsă la culti ar deveni o adevărată minune. Ori cât însă învăţăturile lui au fost dispre
varea stupăritului raţional (maşini ete.), ţuite în Apus, ele totuşi au aflat teren bo Grigore vine să-l vadă.
Soc'etatea Socialilor români „Lumina 44 Vasile îl dă afară: să iasă afară, se
apoi lădiţe gole (sistem Dzirzon) şi coşuri gat în Răsărit. Nestorius la început a fost
din Braşov învită la producţiunea, ce se fugă de-aicl cânele. Să nu s’apropie de
de paie. Tote cu preţuri reduse. Celor ce călugăr în Antiochia şi când învăţăturile
va ţină Luni în 6 (18) Aprilie 1898, a doua mine, să nu s’apropie de uşa mea, să nu
doresc a-şî prăsi stupi li se oferă deci o lui au fost osândite, s’a dus din Constau-
cji de PascI, în sala hotelului Central „Nr. s’apropie de casa mea varvarul, cânele,
bună ocasiă, avend a se adresa numai la tinopol erăşl la Antiochia. Mai târdiu s’a
44
I . începutul la 7'/ ore săra După pro- omorîtorul.
d-1 învăţător Candid Muşlea în Braşov. 2 dus în Egipet, unde a şi murit. Tradiţia
ducţiune urmăză dans, începând ou „Că-
Stupii pot fi espedaţi în orî-ce parte a ţărei. spune, că Nestorianii ar fi colonişti evrei Grigore nu vine, der Vasile e bolnav,
44
44
luşerul şi „Bătuta .
trecuţi la creştinism. Ei locuiesc în 12 dis Vasile i-e frate.
Din Bocşa montană primim o plân
Intrarea de personă 60 cr. Bilete se tricte separate. Seminţia mai mare o for- Frate bolnav şi să nu-1 vedî!
gere „în numele mai multor corişti ai bi
pot căpăta la D. D. Eremias, la Librăria mâzâ cea numită Tijarik de pe muntele
sericei romane gr. or." de-acolo în cestiu- Să întrebi pe străini de fratele tău!
Nicolae Ciurcu, la Casina Română şi sera HaJckari, unde se află şi capitala Nestoria-
nea unor bani, ce s’au încassat „cu ocasiu- Şi boia ţine săptămâni.
la cassă. Ofertele marinimose se primesc nilor numită Dzsulamerh.
nea unor rugi ale S-tei biserici încă în cu mulţămită şi se vor chita publice. Bolnavul slăbesce.
44
1892. Incassatorul e provocat a-şi face cu Concert. Musica militară va concerta Ii ţin luminarea, der nu pote muri,
venita dare de seină pentru a delătura ne 0 catastrofă în Boemia. Klappai este mâne, în diua de PascI, c’un program forte că nu s’a iertat cu frate-său. Când aude
dumeririle coriştilor, cari ameninţă a re o mică comună germană din Boemia, în ales cuprindând şi mai multe cântece ro- de frate-său, închide ochii şi printre dinţi
curge la mijloce estreme. apropriere de Teresienstadt. Are 160 case, mânescl, la otel „Pomul verde . începutul şoptesce cu năcaz: cânele.
44
o biserică, scolă frumosă etc. De-asupra ei
Un Jidan în cuptor. Un Jidan, care la 8 ore sera. Intrarea 20 cr. *
se află muntele Hasenberg, pe al cărui
servea la miliţia în Agram, fiind-că nu se Un absolvent de agricultură din Tran E diminâţa învierii.
vârf se ridică castelul de basalt numit
putea împăca cu modul cum îl tratâză la „Hasenburg al contelui Herberstein. Pe silvania din familiă bună, cu praxă de două Lângă patul bolnavului stau cu lu
44
miliţiă cu „plăcinte , s’a hotărît să fugă. zeci ani, căsătorit, însă fără copii, doresce
u
cei 800 locuitori ai acestei comune i-a mânarea.
Intr’o bună dimineţă el îşi luâ catrafusele a afla un post de administrator de moşiă.
ajuns o mare nenorocire tocmai în Vinerea-
şi o tuli la sănătosa spre Şimleu, unde se O radă trandafirie, străbătând pe te
mare a Pascilor apusene. Acestă nenoro In cas eventual soţia sa ar pute fi anga
aflau părinţii săi. Poliţia din Şemleu, fiind jată tot-odată ca menajeră în casă. Pentru restră, înroşesce păretele din faţa bol
cire se dice, că a fost profetiţă deja în navului.
însciinţată despre deşertarea Jidanului, îl informaţiunî a se adresa la Administraţia
vecul al 15-lea de un om bătrân, care să fi
căuta la casa părinţilor săi. Mama Jida dis : „Hasenburg va veni jos şi va sta Jiarului nostru. Toţi stau tăcuţi.
nului, care se numesce Schreiber Simon, a In mijlocul tăcerii uşa se deschide şi
acolo unde stă biserica St. Ioan Boteză
încuiat casa şi n’a lăsat să caute, der la La numărul nostru de adp este intră Grigore.
torul, âr clopotele bisericei vor fi aflate în
urmă n’a mai avut ce face şi a trebuit să 44 alăturat un adaus de 4 pagini. Grigore se opresce în uşă.
lacul dela Klappai . Lacul acesta se află
lase pe poliţişti să între. Jupănesa Sehrei-
în depărtare de 1000 paşi de comună. Destul, Acum poţi să intri dice unul din casă,
ber tăgăduia, £că Simonu ei ar fi acasă.
că cu trei săptămâni înainte muntele Ha făcând semn, că Vasile nu mai înţelege.
44
Intr’acea însă „vitezul ostaşi aducându-şl Cliristos a înviat!
senberg a început să urle şi bubue, fântânile Grigore în doi paşi se apropie de pat:
aminte de sânta scriiptură cum „coconii cei
din sat au secat repede, apoi tot aşa de Eraţi buni şi vrăjmaşi; vrăjmaşi de
14
bine credincioşi , au putut să stea în cuptor — Christos a înviat, Vasile!
repede se umplură erăşl şi nouă isvore au morte, şi vrăjmaşi dela o nimică.
în mijlocul văpăii, se gândi, că şi 'el ar Vasile deschide ochii.
răsărit. In Joia Pascilor muntele începu să
pută să stea în mijlocul cuptorului mai Grigore scapă o‘ vorbă, Vasile o ia
murmure de nou, apoi se cutremura şi pu — Christos a înviat, Vasile!
ales fiind-că cuptorul era rece. Iute se în înainte şi ţine-te.
tea să se vadă cum se mişcă pământul. In Vasile se uită la frate-său.
fundă deci în cuptor. Der n’a avut să stea Că de ce Grigore să-i dică aşa? Gri
sat nu durmi nimeni totă noptea. Vineri — Cristos a înviat, Vasile!
mult aici, căci celor cu pene făcându-lise gore e frate mai mare, e adevărat; dâr
diminâţa la 3 ore terenul începu să se
milă de sermanul „vitez , cum se „chi- decă e frate mai mare de ce să-i dică lui Lui Vasile încep să-i curgă lacrămî.
44
misce şi să lunece. Pece case mai de mar
nuesce în “fundul cuptorului, l’au scos la aşa? De astădl înainte se nu-1 mai vadă Lacrămile îi curg l u i , lacrămile îi
44
gine începură a pleca fără veste şi a-se
largul şi l’au dus îndărăt. în ochi pe Grigore. curg şi lui Grigore. Amândoi plâng.
cufunda. Când se lumină de diuă se putea
Cina soldaţilor, piarul militar „Neue vede un teren cam de 30 jughere crepat Vasile se supără pe Grigore. Grigore se lasă într’un genunchii!
Armeezeitung scrie, că în budgetul anului încoce şi ’ncolo, în unele locuri ridicat la Se supără, der i-o trece. De câte-orl lângă pat şi razemă fruntea de umărul
44
frate-său.
acesta pentru armată este pusă şi suma ’nălţime de un metru, în altele adâncit, nu te superi, te superi rău şi la urmă uiţi.
banilor, ce vor fi destinaţi pentru a procura ici arbori înghiţiţi de pământ, colo ridicaţi Vasile nu uită. Plâng ca nisce copii.
soldaţilor ciuă. Anume, soldaţii vor căpăta la înălţimi mari. Casele începură acum De-odată nu mai vorbesce cu Gri Plâng, der în plâns Vasile şoptesce:
de 3 ori pe săptămână cină caldă, âr nu a-se dărîma una după alta, pe cum luneca gore, apoi când vede pe Grigore întorce — Da, adevărat! Christos a înviat.
ca pănă acum numai de două ori. Plata pământul. Biserica şi scola încă ajunseră capul. Apoi întorcând încet faţa către fra
oficerilor de astă-dată încă nu se va urca, în primejdiă de a-se dărîma. Scola cu eta-
ci se vor face numai unele schimbări, în giu s’a şi dărîmat făcând un sgomot uriaş. Grigore întorce şi el capul. tele său îl sărută pe cap şi dice :
ce privesce pensiunea. Anume, pensiunea Pănă acum au cădut în ruine 34 de case Vasile ocolesce pe Grigore. — Acuma pot să mor.
cea mai mică va fi de 400 fi. anual, er nu împreună cu edificiile laterale. Grigore ocolesce pe Vasile. *
de 300 fi., cum era pănă acum. Nu mai punem la socotelă bunătatea Aşa cjice Vasile pe patul morţii, der lui
Chaldei şi Nestorianî trecuţi la biserica
vecinilor: că Grigore a dis cutare lucru, Vasile i-se face bine, Vasile se însănătoşeză,
Un uriaş. La un neguţător din Se- rusescă. In provincia persică Unuia s’a
că Grigore s’a uitat aşa, că Grigore s’a Vasile nu more, pentru-că Christos a
raievo se află un servitor tînăr, numai de întâmplat de curând un lucru, care pentru înviat.
uitat pe dincolo.
16 ani, der mare şi voinic ca un uriaş. El Rusia este de mare însemnătate nu numai
44
(„Albina ). Th. D. Sperantia.
se numesce Simeon Boewic şi are pănă din punct de vedere bisericesc, ci şi poli Decă Grigore nu-ţl vorbesce, decă
acum o înălţime de doi metri şi ceva, la tic. E vorba, că 15,000 de Chaldei şi Nes- Grigore te ocolesce; Grigore te pasce, Gri-
— Da, striga atunci un domn bine răsit de mai mulţi ani______ la început ni-a cântările sfinte despre drumul lui Christos. lomon, şi unde muritor străin nu pote să
44
îmbrăcat; decă vă iertă omul la versta dat mână de ajutor, dup’aceea ... — Şi Mohamedanul tăcut, şi fără a băga nimic între iără permisiunea paşei şi fără asis
asta, ce se va alege din voi mai târcjiu? pe ea o chiamă Genica.. . pe copilul lui, în semă trecea pe lângă ei, întărîtându-şl tenţă militară. Pe Via dolorosa, care co •
Du-o, numai, la secţiă! Geni. Capul îi ardea, la tâmple îi bătea asinul sur c’un beţişor scurt. La casa Sfintei bâi'ă oblu la vale, ajungem prin porta Sf.
— Ai tătă, fetiţă? sângele ca cu ciocanele. Veronica o bătrână cu ochelari săruta fiă- Ştefan la grădina de tristă amintire Get-
— Nu am, domnule. „Dumnedeule, ce om do nimica sunt care piatră din porta casei, apoi cu cea semane şi la muntele olivilor.
— Cum, a murit? eu? strigă el tare. mai curată cârpă ştergea unul din colţu Când am privit în jur de pe colina
— Asta nu o s c i u . . . sunt câţl-va ani, Cu acestea se întorse, alergă îndărăt rile porţii rose de sărutări. de lângă cimiterul mohamedan, sufletul
de când s’a dus şi ne-a părăsit... pe mine cu grabă. Mai departe o tablă de marmoră zi nostru fu cuprins de-o tristeţă nesfîrşită.
şi pe m a m a ; . . . la început ne-a ajutat... Ajunse la casa lui. Iute, iute... colo dită în păretele unei case cu boltiturl în In acest oraş al regilor s’au împlinit cu
pe urmă ne-a uitat... mama n’a căpătat sus sufere cine-va!.. se chinuesce şi o mică semna locul unde Pi'at a osândit pe Mân vintele profetice ale Scripturei, că nu va
lucru de două săptămâni... suntem flă inimioră şi nisce ochişori vineţi plâng. tuitorul. Pe locul vechiului palat acjl stă rămâne pâtră pe petră din cl. Pietrile ve
mânde. .. Nervos, sună clopoţelul... pe aci era o casarmă în formă de închisâre în a cărei chilor ziduri sunt adî înlocuite cu altele
— Bine, bine, v i n o numai! să răstorne slujnica..- cu graba cu care portă doi soldaţi turci în uniformă îşi nouă, şi nu se mai află nici o urmă, care
— Domnule, iertă-mă. . mergea la nevastă sa... Ea şedea pe di strîng puscile ruginite. ar spune, că el a vădut odinioră pe acel
Micuţa tremura de spaimă. van ... de departe îi aude suspinele. Melodiile cântărilor bisericei rusesc!, om, care se numia fiiul lui Dumnedeu. Fa
— Diregătoria va vede, ce va face, —- Saşa, iubita mea soţie, iertă-mă! cari încă şi acum îmi sună în urechi, sunt natismul mohamedan a ziduit chiar şi
iţi va ierta, ori... Moşul. înăbuşite de sunetul unei trîmbiţe. Este P6rta-de-aur pe care a întrat Isus în Ie
— Eeâ, aci e adresa mea. cea mai tristă cale, pe care odinioră Mân rusalim pe cale prasărată ou flori — căci
Domnul bine îmbrăcat, jertfa furtului Ierusalimul. tuitorul lumei a purtat crucea grea. Ea nu după credinţa mohamedană creştinii numai
nereuşit, întinse gardistului o cartă de vi- duce numai la cel mai sfânt loc al creş prin acestă portă pot să ajungă la Ieru
sită. Jertfa... cine a fost aici jertfa ade (Schiţă, dnpă G. Pan v.) tinilor, la biserica sfântului mormânt, ci şi salim, când îl vor cuceri erăşl. In umbra
vărată, — Dumnezeu din cer o scie! Intr’o tristă cji de Vineri eşiam tăcuţi la clasica moscheă a lui Omar, cel mai zidurilor acestei porţi numai „drept cre-
44
„Sclavul liberat" simţi acum, ca şi pe strimta Via dolorosa din oraşul Ierusa mare sfânt al Mohamedanilor. dinoioşiî mohamedani îşi dorm somnul
cum Far fi străpuns cine-va cu o frigare lim. La staţiunile drumului, ce se înălţa Dinaintea turnului lui Antonius strada de veci.
în piept. Stete locului ca împietrit. In ure tot mai mult, îngenunchiau ţărani ruşi în să rămuresce cătră moschea. Omar în locul Sub cactus-ii cu frunte grose stă şi
chile lui zuzuiau cuvintele: „tatăl ne-a pă- grupe şi cu evlavie pătrundătore cântau pe care odinidră se înălţa templul lui So- acum o figură femeescă învălită în negru,
