Page 21 - 1898-04
P. 21
Pagina 5. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 75-1898.
mai corăspundător. Aci este proiectat a se nici pănă astădî nu s’au întors la mama Premii pentru învăţători.
întocmi un fel de casină pentru meseriaşi, lor, la Asociaţiune. Nu de desbinare avem (Avi s.)
N o u a b o n a m e n t în care să-şi aibă biblioteca şi cjf are 0 D-lor membri din despărţământul Si-
l lor. lipsă, ci de împreună lucrare. De sigur
Aci vor pută conveni ori şi când, dâr cel vor înţelege-o acâsta şi tinerii sodall.
la b’iu al „Reuniunei învăţătorilor gr. cat. din
puţin odată său de două-orl pe săptămână Durere, sunt omeni, cari au meseria, Archidiecesa gr. cat. de ATba-lulia şi Făgă
Gazeta Transilvaniei Aci se vor ţine diferite conf'erenţe instruc uu de a face bine, ci de a strica. Pe aceş raş' , li-se aduce la cunoscinţă şi pe acâstă
1
tive pentru meseriaşi. Profesori distinşi cale scrisorea de dato 6 Aprilie 1897 a
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 tia ar trebui să-i delăture societatea din Magnificului D-n luliu Bardosit\ inspector
dela gimnasiul nostru au promis comitetu
s’a deschis nou abonament, la care lui valorosul lor concurs. Acâsta face onore sinul său, cum a şi. început în timpul din şcolar reg. pens., — scrisore, oare în es-
invităm pe toţi amicii şi sprijini corpului nostru profesoral. urmă, şi să se ferâscă de ei, ca de nisce tras e de următorul cuprins:
„Voind a deştepta emulaţiune nobilă
torii fdiei nbstre. Duminecă a fost inaugurarea noului periculoşi, ce sunt. între membrii reuniunei, am onorea a Vă
Unul din cei presenţî. notifica, cum-că defig ca premii următorele
Preţul abonamentului: local. De faţă erau membri Comitetului,
5 opuri :
w
ar
Pentru Austro-Ungaria: un număr mai restr'ms de inteligenţă şi 1. „Observatorul , qd politic naţio
meseriaşi. nal, economio şi literar scris şi edat de
ps vlxl an 12 £1. Profesorul Dan, secretarul societăţii, Corespondenţa „Gaz. Trans“. Gaorge Bariţiu pe anul 1881;
gse şese 1-u.nî ........................... .... Sfl.. u
deschise festivitatea prin un cuvânt ocasiu- Foventea, 1 (13) Aprilie 1898. 2. „Economul , organ periodic pentru
pe trei lună ^ 3 £L
nal, forte potrivit, arătând în termini lă ramii de eoonomie, industrie şi comerciu,
Pentru România si străinătate: Prea Ştim. D le Redactor! Relativ la redactat de Ştefan Pop pe 1876;
muriţi, ce intenţionâză Comitetul în inte cele publicate în foia D.-Vostră Nr. 70 u
pe "u-n an .................... -IO franci 3. „Foia şcolasticâ , organ pedagogic
resul meseriaşilor şi al industriaşilor români din Dumineca trecută de cătră d-1 N. didactic pentru şcolele române, redactat de
pe şese l-va.nl........................ 20 „
din Braşov. Vorbirea însufleţitore a secre Fleşeru, măestru tâmplar în Saschiz, Vă loan M. Moldovan pe 1877 ;
pe trei luni .............................. IO ,, rog se ml permiteţi a spune d-lui cores
tarului a fost întâmpinată cu vii aplause 4. O coşniţă din papură, sistemul
Abonamente la numerele cu data pondent, că deşi indignarea d-sale este Gondics.
din parte auditorilor.
de Duminecă: După deschidere, d-1 Dan a cetit poe- justificată de cele ce a audit "şi văcjut în piarele numite sunt bine compactate şi
scurtul timp, cât a lucrat în comuna nostră
se vor da ca premii la finea anului şcolar
Pentru Austro-Ungaria: sia lui Alexandri: Peneş Curcanul şi a es- Foventea, totuşi după cum i-am clis ® la 1897/8 — după dejudecarea Prea venera
u
pe un an . ..................................... 2 fl plicat’o publicului într’un mod forte atră plecare, trebuia să tacă şi să nu desvălâscă tului oficiu protopopesc gr. cat. al Sibiiu-
pe şese Suni....................................... B fi. la lumea mare micele neajunsuri, cari nu
gător, subliniind tote pasagele mai mar lui: 1. „ Observatorul* acelui învăţător, care
Pentru România: cante din acâstă frumosă poesie a laurea lipsesc din nici un sat, pentru-că pădure va arăta mai mare succes în cântarea li
pe un an .................................................8 franci fără uscături nu se gâsesce şi sat fără lă turgică ou învăţăceii de ambele sexe;
pe şese Buni . . . . . . . . 4 , , tului nostru poet. trători asemenea. 2) „Economul* aceluia, care va arăta mai
D-1 Ilie Savu, bine cunoscut publicu
Abonarea se pote face mai uşor D-1 Fleşeru a putut vede, că atât mult spor în prăsirea galiţelor domestice
prin mandate poştale. lui braşovean prin declamaţiunile sale la preotul, oât şi primarul au făcut ce-a fost de specialităţi domestice alese; 3) „Fdia
u
diferite ocasiunl, ne-a delectat apoi decla posibil; ba şi alţi câţi-va omeni creştini, şcolasticâ aceluia, care va dovedi succes
Adminisiraţiunea mai mare în predarea şi executarea co
mând cu multă pricepere poema istorică, ca să se termine mai curând un lucru atât
S3axete* Tr*airas5lw®Biiiţ0â .
S6
S9 de bun, frumos şi folositor, cum e galeria titului fluent în limba maternă cu în
tot de Alexandri: „Sentinela română“.
nostră în biserică, proiectată a se face de văţăceii săi de ambele sexe; 4) Coşniţa
A urmat după acesta o conversaţiă
**rw v^yvvvYVV'v'ry Y\ acuma dece ani. Dâcă ceilalţi fruntaşi ai de stupi aceluia, oare va adeveri prin ates
,
liberă asupra mai multor teme, la care au satului s’au arătat reci cătră d-sa, care era tat dela direcţiunea şcolară respectivă, că
De-ale meseriaşilor noştri. participat d-nii N. P. Petrescu, Gr. Maior, adus de mine, causa a fost că n’au cutezat a tăcut mai mult progres în cultura stupi
C. Pop conducător tipografic şi alţii. a se arăta altfel, de ore-ce unii au câte-o lor şi în producerea de miere şi câră în 1898.
Braşov, 12 Aprilie 1898. D-1 Petrescu a accentuat, că conve slujbuliţă la sat, âr alţii aspiră la aşa ceva Sibiiu, 10 Aprilie n. 1898.
pe viitor şi seiind, că notarul stă în duş Presicliul despărţământului Sibiiu
Harnica „Asociaţiune pentru sprijini nirile acestea, dâcă, precum speră, vor fi
mănia cu mine, de sigur i-ar fi privit rău, al Beuniunei archidiecesane gr. cat.
rea învăţăceilor şi socialilor români clin Bra cercetate din partea celor interesaţi aşa,
seu pote li-ar fi şi făcut rău, căci puterea
şov" a avut Dumineca trecută o di însem cum trebue să fiă cercetate, pot deveni un e în mâna densului şi cei mari dela cârmă, ULTIME SOIRI.
nată. centru pentru meseriaşii noştri din Bra se vede, că îi au de cei mai încreduţl pe Bucuresci. 15 Aprilie n. Acade
Comitetul acestei societăţi, a cărei şov. Nu ne-am adunat pănă acum, cum se notari, cărora se scie, câtă latitudine le
activitate în prima liniă a trebuit să fiă intenţionâză astâdl, a dis d-sa, pentru că este lăsată în cercul lor de activitate, pănă mia Română în ultima sa şedinţă a
a da ordin gendarmilor să împusce omenii ales preşedinte pe d. P. Ponişi vice
îndreptată spre aşedarea elevilor la mese Comitetul a avut aite greutăţi, îndată însă pe strade. preşedinţi pe d-nii V. A. Ureche,
rii, s’a ocupat în timpul din urmă şi cu ce ne vom convinge de puterea, care zace
Bunul simţ, nu putem dice, că lip- Olănescu Ascanio şi general Fâlcoianu.
altă ideiă folositore. în noi, sunt sigur, oă vom forma o cor- sesce la poporul nostru. Decă ne-am pute D. Gr. Tocilescu a fost ales preşedinte
In plasarea copiilor p9 la meserii, se poraţiune, care va insufla respect şi străi plânge, că are lipsă de j]ceva, acesta este al secţiune! literare şi P. S. Aurelian
•scie, că societatea acâsta este fdrte zelosă, nilor. tăria de ânger, cum se dice, şi desinteresarea al secţiunei sciinţifice. D. Dim.
ast fel că, fiind şi Braşovul cel mai indus- Tot d l Petrescu a atins, că în conve pentru scopuri mari şi frimose. Pe lângă
dustrial oraş din Transilvania, ea a con nirile acestea se vor combate şi unele gre acâsta, fiind timpul arăturei de primăvară, Sturdza a fost reales secretar gene
au fost toţi ocupaţi ou munca câmpului. ral pe un nou termen de şepte ani.
tribuit în eea mai mare măsură la desvol- şeli din societate. Intre aprobări generale
Notarul ârăşî pote fi acusat întru cât Tot în aceeaşi şedinţă d. Duiliu Zam-
tarea meseriilor între Români, am putea 4ice, că d-sa nu pote aproba purtarea mul
se presupune, c’ar avea ordin mai de sus firescu a fost ales membru al Aca
•dice, mai mult ca tote celelalte societăţi tor tineri, cari cum au eşit calfe, nu slă
a se purta necuviincios cu mine şi a mă demiei, er premiul de 5000 lei s’a
Tomâne similare din patriă. besc din mănuşi şi pardesiurl. Nu tote se şicana în tot modul, şi acesta o face mai
decernat d-lui Ştefan Mihăilescu pen
„Nu este de ajuns numai pregătirea potrivesc tuturor. Un muşteriu, când va ales în stare anormală, când trebue să ’i
•copiilor pentru meserii , şi-a dis Comite ' vedâ că meseriaşul, de care are lipsă, îi se ierte greşelele. tru invenţia sa „Vîrtejul cu abur“.
14
Washington, 15 Aprilie. Se ţine
tul societăţii, „trebue să îngrijim de ei şi vine în casă cu mănuşi şi cu pardesiul pe Este adevărat, că decă ar fi in Fo ca sigur, că Senatul va accepta pa
după-ce devin calfe, după-ce devin măestri. braţ, îşi va trage de semă, să-i dea de lu ventea unire şi dragoste între locuitori,
decă notarul ar fi mers şi ar merge în bună sagiu], prin care se cere interveţiune
"Trebue să adunăm pe măestri, trebue să cru ori ba ? Ca domn, seu va lucra mai
înţelegere cu mine, s’ar pute face mult armată şi se recunbsce independenţa
adunăm pe calfe, trebue să ne întrunim ou rău, seu mai scump. Da, să fiă bine îm
bine pentru acâstă comună mare românâscă, insulei Cuba.
«oţii, ca să ne cunoscem unii pe alţii şi să brăcat, curat, der nu lux afară din cale. ai cărei locuitori sunt muncitori şi economi.
Budapesta, 15 Aprilie. Intre so
■ne sfătuim împreună de tâte trebuinţele Pentru distragere, d-1 Petrescu a mai Sperăm, că în scurt timp se vor în cialiştii de aici e mare agitaţie. Se
u
nostre . cetit o istorioră morală, care de asemenea drepta tote relele şi se va pune basă unui
pregătesce o grevă generală a lu
Ca ideia acâsta trup să se facă, co a fost biue primită. frumos viitor pentru iFoventea şi locui
mitetul a lucrat din tote puterile. Toţi ne-am depărtat mulţumiţi. torii săi. crătorilor socialişti din tbtă Ungaria.
De ocamdată s’a schimbat localul Au răsuflat şi voci cari şi-au ospri- D. R. Cordescu. Fiind espulsaţi mulţi fruntaşi social-
democraţî, conducătorii au scăcjut
vechili şi nepotrivit al Societăţii, eu altul mat regretele, că reuniunea sodalilor încă
la numărul de 3 persbne.
•care plângând cu amar îmbrăţişâză şi să ast-fel de z>d încunjură şi grădina Getse- mător al trîmbiţei âugerului, să mdrgă îna Vedem apoi calea oe duce în câmpia
rută câte-o pâtră... îşi plânge p6te feri mane, care abia are o lungime de 40 intea judecătorului ceresc. Iordanului, coliba samaritanului în vecină
cirea pierdută!... metri. Pe un drum lateral am ajuns în vâr tatea căreia ulii şi vulturii se bat după
Din jos de noi drumul coboră repede spre Grădina de tristă amintire este îneă ful muntelui măslinilor. Poposind între prada rămăşiţelor unui animal cădut.
valea Iosafat. Rămăşiţele de pământ sunt şi mai tristă adl în singurătatea ei. Pe tufele de cypri îngrijite de Ruşi, am privit In acest pustiu trist a postit Mân
0
a
susţinute de ambe părţile prin parcane de acâsta costă de munte pustie ochiul nu oraşul, ce se estindea înaintea nostră. Norii tuitorul 40 de (fii ) f&ră vedea altceva
pâtră, de-asupra lor se întind vii şi sede- vede alt ceva decât morminte vechi cu miile, pluteau în straturi grose de asupră-ne, în juru-i, decât cerih şi pustia. De acolo
rindă, împrâsoiind umbre peste mormântul dese unele lângă altele, aşa eă abia poţi atingând par’că piscul pleşuv al muntelui ochiul pătrunde pănă la oaza numită Ca-
unui eremit. De cealaltă parte a vălei se umbla printre ele. La un loc adânc, unde vecin, Golgota, unde au răstignit pe Mân nan, lată abia de doi chilometri şi stră
pote vede muntele măslinilor, cu trunchi calea cotesce, dăm peste cel mai părăsit tuitorul lumii. Radele de sdre, ce se iveau bătută de apa şerpuitore a Iordanului.
•de arbori uscaţi. Vechia pădure de măslini mormânt. Aici odihnesce un nenorooit fiiu din când în când, luminau costele muntelui Ceva mai departe se întinde câmpia Ieri-
o representă adl numii eâţî-va trunchi de rege, care ca să răsbune ondrea vătămată şi ne arătau în depărtare casele albe ale conului eu ruinele renumitului oraş de odi-
vii, âr şi dintre aceştia nu înverdeso decât a sorei sale, s’a resculat contra tatălui seu. Vifleimului cu câmpul păstorilor, apoi locul nioră al palmilor, âr şi mai departe în
■aceia, cari se înalţă în apropierea vre-unei Este mormântul lui Absolou, acoperit de o sfatului blăstămat acel loc, unde vâncjâtorul chipuirea ne duce în ţinutul blăstămat al
cisterne de lângă mormintele jidovescl, de mare grămadă de pietri, ce cresce cU de c}i, Iuda s’a spâudurat. Dinaintea nostră se Mărei morte, peste care pote nici odată
unde îşi sug revenâla. şi sucul necesar. fiind-câ datoria religiosă a fiă-cărui jidov, estinde întreg Ierusalimul cu casele lui gră n’a sburat pasere, decât dor vulturul ale-
Calea ce duce în jos dela porta Sf. care trece pe lângă mormânt, îi impune mădite una într’alta, eu biserica Sfântului şuitor după pradă, care nu se sparie de
Ştefan se râmuresce în cărări, ce par’că să arunce o piatră pe el. In jurul lui nu mormânt, având două cupole, ce dominâzâ ţipetul tîmpit al hienilor şi şacalilor...
fug pe costa pleşuvă a muntelui, făcând mai sunt alte morminte, el stă părăsit sub minaretele din jurul ei. Pe zidurile, ce în Şi totuşi şi în acest peisagiu întunecat
uneori să rătăoâscă chiar şi pe păzitorii greutatea blâstămului de secol!. cunjură oraşul, se înalţă porţile de renume se află viaţă, căci tocmai acum ea la 60
■de capre din satul vecin. In adâncimea In păretele de stâncă însă, ce se ri biblic, porta cu turn damaschinâ în partea de franciscani trec ou luminări aprinse
vălei par’că se întinde albia unui rîuleţ dică lângă el, pietatea caută cu zel locul cea mai sgomotosă a oraşului; apoi porta prin acest ţinut. Ei ridică sfânta cruce,
cătră câmpia Hebronului, deşi acolo nici de odihnă al cântăreţului-rege şi tradiţia Iaffa, mare cât o oetăţue, apoi citadela şi vestind par’că lumii, că sub acest însemn
odată n’a curs apă. Ploia, oe cade aici crede, că de acolo va porni odinidră în în fine porta de aur ziduită în marea curte ceresc credinţa învinge asupra celor tre-
prin Ianuarie, se scurge pe curmătura dru vierea în rţiua judecăţii din urmă. Cei-ee a moscheii Omar. Pe balconul mineratelor c ă t o r e . . .
mului. Proprietarul grădinilor de sălată zac acolo, vor fi cei dintre, cari îşi vor subţiri, musulmanul preamăresce tocmai („P. N “)
sîncunjură aceste grădini cu zid, şi tot un părăsi mormintele, ca urmând glasului chiă- acum pe marele Allah.
