Page 22 - 1898-04

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI N . 76 — 18 9 8

Curs de ingrijitore. de dinainte de cătră (strădă) descuiată; Când colo âtă-le sgulite sub pod şi pre­ nătate, or! a-le înlocui cu totul cu
din întâmplare însă a rămas descuiată şi făcute ca morte, dâr morte la fel, nu glumă! de acestea, fiind mai marî, mai grele
In sensul ordinaţiunei dela 30 No­
o ladă din acea odaiă, în care îşi ţinea Atunci nevasta le strigă: »Cei, ciâ- şi astfel mai cu bun preţ la ven-
vembre Nr. 5894—1897 a Preaveneratului
ea hainele cele mai bune, hainele de săr- relor, ce v’aţJ ascuns a i c i ? ! . . — „ E i . . . Ţâre.
(Jonsistor metropolitan gr. cat. din Blaşiu,
bătore, ce-i drept în odaia de cătră ourte âcă numai aşa, jupânâso, ca se nu ne bată Dintre găinile dela noi, cele mai
în 1 Mai a. c. la „Asilul de copii gr. cat.
a rămas socrâ-sa ţăsând şi aşa era în cre­ vântul!... (Apoi să nu crecjl păţania ţiga­ bune sunt găinile car! au gâtul cu
din Blaşiu“ se va deschide un curs de 6
dinţa, oă casa e în deplină grije. Femeia nului, când l’a aruncat vântul în grădina totul gol, fără pene şi roşu. Acest
luni pentru pregătirea şi cualificarea acelor
însă nu s'a întors chiar numai decât, vorba cu câpa?) Nevasta voi să le caute, să v&cjă, soiu de găini se află numai în Ar­
candidate, cari doresc s6 fiă aplicate, ca
ceea: pleci c’un gând, dai de dece. află-se la ele hainele, ori le-au ascuns deal; aic! le priesce lor mai bine şi
îngijitdre la Asilele de copii permanente.
Pe timpul acesta nisce ţigan3 cor- airea? Dâr de unde să se lase cioranele! de aceea se şi numesc găini ardele-
Candidatele, cari doresc să fiă admise
turărese, trei la număr, — că ele de re­ încep > pălmui pe nevastă, a-o lovi cu nescî. Aceste găini, deşi mai urîte la
la acest curs, are să dovedescâ: 1) Cu es-
gulă nu umblă singure, căci aşa li-i pro­ pumnii şi vădând, că acâsta tot nu le lasă, vedere, sunt mai buue ca celelalte,
trasul matricular de botez, că au etate între
fesia : una dă cu cărţile, alta fură, cealaltă încep a-o muşca de mâni cu gura, ca căci au o natură de tot venjâsă şi
18—40 ani. 2) Prin atestat şcolastic, că au
ascunde, după cum cere lipsa — umblând nisce fârâ sălbatice. Intr’aceea nevasta de pot suferi ori ce schimbare de vreme,
terminat 6 clase poporale, seu că cel puţin
prin sat la cerşit, au ajuns şi la casa cu durere nu mai putu, strigă după ajutor, se prăsesc uşor şi cresc iute, au
sciu ceti şi scrie bine, cunosc cele patru
pricina. Ajungând în tindă şi aucjind, că şi atunci veni şi omul, care o însoţise şi multă carne, ouă tdrte bine, dând
operaţiuni din comput. sciu vorbi şi scrie
cineva ţese în odaia de cătră curte, i-au care rămase mai îndăret. Văcjând acâsta la an 130—150 ouă forte gustâse.
bine unguresce; au ton curat şi aud mu-
dat bună pace să ţâsă şi ele au întrat în harancele, două o luase la sănătâsa âră pe Adevărat, că la clocire nu ne prea
sical. 3) Prin atestat dela primăriă, sub­
odaia de cătră stradă. Aici era de e l e : a treia, la care se afla furătura, puseră putem încrede în ele, dâr după-ce
scris şi de preotul local, că au o purtare
nimeni în casă; deci nu s’au gândit mult mâna şi o ţinură locului, pănă ce o cău- au clocit, îngrijesc forte bine de pui.
morală bună. 4) Prin atestat medical, că
şi s’au făcut ele stăpâne, ca şi ţigauul din tară, şi într’adevăr şi aflară hainele ascunse Dintre ouăle acestor găini mai nici
sunt deplin săbătose.
poveste pe stâna de oi, unde încă n’a aflat într’o traistă, care era vîrîtă de altfel pe unul nu este sterp, ceea ce nu pu­
Soţiile învăţătorilor, văduvele şi or­
pe nimeni. îndată au cules ce a fost mai sub rochie. A p o i după-oe o ominiră şi ei tem Ţice despre ouăle celorlalte so­
fanii lor sunt preferiţi. La acest curs vor
bun în ladă: haine şi nisce bani ş i . . . pe- puţin cu ce putură, vedl, ca omenii năcă­ iuri de găini.
fi admise 10 candidate, pentru acea numai
aicl-ţi-e calea Stanco !.. jiţi, au silit’o să mârgă cu ei îndărăt în Un soiu şi mai bun decât acesta
c ererile intrate pănă în 28 Aprilie st. n.
Au eşit în linisce din casă, după cum Bucium; dâr nu voia odată cu capul să-i sunt găinile de stâncă (sâu de soiul
vor fi luate în considerare.
au şi întrat. Ca să nu fiă însă prinse, n’au însoţâscă, căci se vede, nu-i mirosa a plă­ Plymouth Rock), cari sunt aduse
Blaşiu, 10 Aprile 1898.
luat’o pe drumul obicinuit, ci pe alte căi cinte şi a pui fripţi; dâr la urmă n’avu ce din America de mâc}ă,-nâpte şi se lă­
loan F. Negrutiu, lăturalnice; în timp de un pătrar de ceas face, grapiş-tîrîş trebui să mârgă. ţesc din (ţi în (ţi mai mult şi la noi.
prezidentul senatului.
ele trecusefă de Şercăiţa, o comună spre Ajungând cu ea în Bucium, au dus’o Aceste găini sunt mari în trup, car­
ost dela Bucium, în depărtare de 2 chilo- la primarul satului, pe care d* alt-cum nea lor e neîntrecut de bună, gus-
Oonvocăpi. metri. Spun cei cari le-au întâlnit du prea puţin îl dore capul de năcasurile tâsă şi mâle, sunt fârta trainice şi
cându se, că p6te de frică, ca să nu pă- omenilor. După-ce însă alţii i-au adus hoţii ouă torte mult. Când sunt de 6 luni
Sibiiu, 10 Aprilie n. 1898.
ţâscâ şi ele ca muierea lui Lot, nici nu se „de-a gata acasă, a făcut şi el arătare la ele şi încep a oua, âr la clocire nu
u
In sensul §-lui 21 din „Statutele reu­ mai uitau îndărăt! postul de, gendarml în Sebeş, cari cătră sunt îndărătnice, ci clocesc bucuro»
niunei învăţătorilor gr. cat. din Archidiecesa Intr’aceea, deşi totă operaţia a decurs sâră au şi venit în comună şi cercetând în orî-ce cuib şi ori unde.
gr. cat. de Alba-lulia şi Făgăraş^, prin cu cea mai mare grabă, s’a reîntors acasă Fiind aceste găini cele mai fo-
lucrul, au luat ţiganca cu ei.
acesta se conchemă adunarea de primă­ din vecini şi nevasta numită. Intrând în lositâre dintre soiurile do găini cu­
vară a despărţământului, constătător din tindă, ’i se pare ceva suspect, aflând uşa E de însemnat, că tustrele harancele noscute pănă acum, se recomandă
membrii reuniunei aparţinători protopopia­ dela odaia de cătră stradă „troian“, adecă n’aveau etate mai mare de 12—16 ani. şi economilor noştri să caute a-le
întrebată fiind ţiganca cea prinsă în cap­
tului gr. cat. al Sibiiului. deschisă în lături. Fa întrebă pe socră-sa, prăsi sâu ca soiu curat, sâu cel pu­
cană, ca unde se află tatăl sâu, nu voia
Adunarea se va ţine Joi la 5 Maiu că cine a lăsat uşa deschisă? Sâcră-sa îi ţin se-şl procure câte-un cocoş Ply­
să spună nimic; dicea, că nu scie, că
st. n. a. c. în şcola gr. cat. din Sibiiu. spuse, că ea n’a fost acolo, că nici n’a mouth de soiu curat şi să-l lase în­
una, că alta, că n’are tată, că n’are
Romid Simu, Coman Gligor, eşit dela răsboiu. După acâsta nevasta cea tre găinile nâstre de casă. Pe calea
nici mamă şi aşa a tot motocosit’o mai
presid. secretar. tînără întră în casă şi rămase şi mai sur­ acâsta în scurt timp vor dobândi o
mult timp, pănă ce văclând în urmă,
Programul adunărei constă din 16 prinsă, văcjând, că şi lada e deschisă, âr că n’o mai pote suci şi încurca, spuse, că generaţiune de găini fârte frumâsâ.
puncte. In şedinţa dinainte de prâncj va după ce s’a uitat în ea, a aflat, că lip- tatăl său ar fi în ... temniţă ; âr mamă-sa. Găini de acestea de soiu Ply­
urma între altele „predarea din partea în- sesce ce avâ mai bun între vestminte. — că şi ea ’ i . . . prinsă!... mouth se capătă de venejare cu 3
veţătorilor a datelor pentru monografia Acum înţelese numai dc-oât, că aici e Ar fi însă timpul suprem, ca ast-fel fi. trupina (un cocoş şi două găini)
şcolelor şi poveştile colectate din popor“. la mijloc o hoţie din cele mai îndrăsneţe, de cerşitorl-hoţl să nu se mai sufere de în pepineria şcâiei agronomice co-
In şedinţa de după amedl: o disertaţiă de deşi era c}iua în amâda mare. începe deci mitatense din Sibiiu, de unde ori­
loc prin comune la cerşit, ori mai bine cjis
d-1 N. Vlad ; altă disertaţiă de d-1 D. Vişa; a se văeta şi a întreba în drepta şi ’n la pândit după furăturl, şi mai cu sâmă cine îşi pote procura.
o prelegere practică la şcola gr. cat. din stânga, că n’au vădut vecinii sâu alţi âmenl pe timpul lucrului de câmp, când de cele Prăsirea galiţelor ne ofere un
Sibiiu; discusiune asupra disertaţiunilor pe cine-va intrând la ei ? După mai multe mai multe-ori nu se află prin sate, decât minunat mijloc de traiu şi de câş­
şi prelegerilor practice; luarea măsurilor întrebări şi alergături încoce şi ’ncolo, află numai copii mici. tig. Oul este pentru sărac, ca şi pen­
de lipsă pentru împărţirea celor 4 premii în fine, că au vădut âmenii prin sat G. tru bogat nutrementul cel mai pre­
date de d-1 I. Bardoşi; alegerea funcţio­ ce-vaşl mai înainta nisce ţigane goleţe ţios. Pentru bolnavi oui este adese­
narilor pentru anul viitor etc. (lâieţe); der că acelea pe o hudiţă cotită au ori singurul nutrement priincios. Din-
u
* „tuns’o cătră Şercăiţa. Ce să facă biata NECROLOG. Inconsolabilii: Irina tr’o bucătăriă oul nu pote lipsi, pre­
femeie acum? Nu se mai cugetă mult şi Nasta, soţie; Irina, Alexandru, Marius şi cum nu pâte lipsi sarea. Afară de
Sâncel, 10 Aprilie n. 1898. Egon Nasta, copii; Louise Popescu, soră;
a plecat şi ea la drum după ţigance, ca acâsta, mulţi meseriaşi au lipsă la
Victor Nasta, frate; socră, cumnaţii şi cum­
Conform §-lui 21 din „Statutele reu­ să-le ajungă, deorece bărbatu-său era în natele, au durerea a vă face cunoscut per- meseria lor de mii şi milione de
niunei învăţătorilor gr. cat. din Archidie­ câmp la lucru. Acestea însă îşi văcluseră derea prea iubitului lor soţ, părinte frate, ouă, precum confetarii, fotografii.,
cesa gr. cat. de Alba-lulia şi Făgăraş , de drum de cu bună vreme. ginere şi cumnăt, Alexandru Nasta în etat dubălarii, ţesătorii de stambă etc.
11
prin acesta se convocă toţi învăţătorii gr. Pe cale ea s’a întâlnit cu unii omeni, din viaţă Vineri, 3 Aprilie în etate de 39 an . Din causa asta în unele ţârr
cat. din Tractul Biei la adunarea de pri­ cari i-au spus, că au vădut pe ţigane şi Ceremonia funebră s’a săvârşii Sâm­ nici nu se pot produce atâtea ouă»
măvară, ce se va ţine la 7 Maih 1898 in că acestea se duceau mâncând pământul, bătă, 4 Aprilie v., rămăşiţele pământesc! de câte ar fi trebuinţă, fiind silite
şcola gr. cat. din Feisa, la carea cu tot par’că aveau jar sub tălpi. Biata femeie ale răposatului fiind depuse în cimitirul a-şl procura ouăle din ţări străine.
Şerban Vodă (Belu). —
F i ă i ţăriua uşoră!
respectul sunt rogaţî a lua parte şi On. era desperată, sciind, că cu greu le va mai Anglia, de esemplu, peste jumătate
D-nî preoţi, ca directori şcolari, precum şi ajunge, şi apoi şi ajungându le, ce să facă — loan Trgicu, învăţăto’n Telladia, din oăle întrebuinţate trebue să şi-ie
toţi binevoitorii şi spriginitorii reuniunei ea singură la trei ciorance? — Ruga însă a răposat în noptea de 5 Aprilie c în aducă din ţări străine. Numai din
6
vieţei,
florea
ani
ca
abia
servind
nostre. pe un om dintre cei cu cari s’a întâlnit în învăţător. Despre răposatul ni-se scrie, că Francia ea îşi aduce pe au 5—3
Teodor Pănăzan, Romul Rusu, cale, ca să Iacă bine s’o însoţâscă puţin, a fost unul dintre cei mai zeloşi .-i con- sute milione de ouă, în preţ de
preşed. actual. not. reun. că-’i va plăti pentru ostenâlă. Omul văcjenc scienţioşl învăţători ai noştri. Pentru el, 25—30 miliâne franci. Germania
dice corespondentul, şcola nu era numai o
Programul constă din 15 puncte, în­ starea desperată a femeiei, se învoi, şr au încă e silită să cumpere din ţări
profesiune, ci o chiămare sublimă, căreia
tre cari o prelegere practică ţinută de d-1 plecat acum amândoi după ţigane. el i-a corăspuns eu demnitate şi bărbăţiă străine ouă în preţ de câte 25—30 mi­
T. Pănăzanu, învăţător în Sâncel; critică Ţiganele, după-ce au eşit din Şer­ aşa că în adevăr şcola lui putea fi luată lione florenî la an. In Italia sunt
asupra prelegerei; o disertaţiune ţinută de căiţa. ca nu cum-va să fiă urmărite şi să drept model Fiind om forte modest, cinstit neguţători, cari adună şi vend pen­
11
!
d-1 loan R. Poşa, învăţ. în Feisa etc. le rămână „truda înzadar au mai mers şi cu caracter, el a fost forte iubit atât de tru străinătate în fiă-caie 4 vagone
elevi, cât şi de popor şi de copiii săi, cari
numai puţin înainte şi apoi s’au ascuns încărcate numai cu ouă şi galiţe.
toţi deplâng mortea lui. Fiă-i memoria bine
frumuşel sub podul din apropierea comunei, cuvântată! Chiar şi de pe şesul Ungariei au în­
Feriţi-ve de ţiganii corturarî lăieţî. credând, că şi de va veni cineva după e!e ceput să fiă transportate in timpul
să le urmărâscă, sub pod nu le va căuta din urmă pentru străinătate vagâne
De lângă Făgăraş, Aprilie 1898.
nimenea. anume întocmite pentru exportul ga­
Multe femei de-ale ţăranilor noştri au Planul era p’aci să le succedă, căci liţelor atât vii, cât şi ucise.
datina să lase uşa casei neîncuiată când nevasta păgubită cu însoţitorul ei, eşind E uşor de înţeles deci, pentru
Despre prăsirea galiţelor.
merg în vecini, credend, că numai decât din Şercăiţa şi. uitându-se pe drum, n’au ce în timpul din urmă mai ales
isprăvesc lucrul şi apoi vin acasă, — er în văcjut pe nimeni înainte şi steteau pe gând Estrss din tractatul d-lui Iuliu Bardossy ouăle şi galiţele (paserile) de tot
a
timpul acesta nu se va întâmpla doră nimic să mai mârgă după ele, ori să se întorcă Găinele nâstre comune de soiul sunt atât de căutate şi pe pie­
n
râu p’acasă.- Acâsta. însă nu-i datină bună, acasă. Dâr mai gândindu-se femeia şi la casă clocesc de 2—3 on şi dau ţele nâstre şi bine plătite. Carnea,
ba e chiar o datină rea. Dovadă şi urmă­ aceea, că ce va fi atunci când va veni 120—160 ouă la an. Carnea lor e de galiţe e mai bună şi mult mai
torul cas, întâmplat în comuna Bucium bărbatul său din câmp dela lucru acasă, gustâsă, se îndestulase cu puţin şi scumpă ca ori-ce altă came, căci
din comitatul Făgăraşului: prinse inimă şi plecă totuşi înainte, âr rabdă atât lrigul, cât ' şi căldura. pe când, de esemplu, o gâscă ne-
Femeia lui loan Hârşeu, plugar din însoţitorul după ea. Merg ei cât merg, Pentru negoţ însă nu prea sunt po­ îngrăşata, der bine ţinuta, cântă-
Bucium, Luni în 4 Aprilie n. o. a eşit din trec ,podul şi haid’ să plece mai departe; trivite, dedre-ce sunt prea mici şi redee 5 chilograme şi se vinde cu
casă cu graba, ca să mârgă la un vecin. dâr ce se gândi nevasta? „En să văd, nu uşdre. De aceea e bine a-le corci cu 3 fi., va să cjică cu 60 cr. chilo, pe
Când a eşit din casă a lăsat uşa la odaia le-a vîrît cum-va necuratul sub pod ? ? ! . . . alte soiuri de găini, aduse din străi­ atunci carnea de vită (viuă) se vinde-