Page 29 - 1898-04
P. 29
REDACŢIUNEA, ,gazeta» iese în flăcare ti.
Administratiunea şi Tipografia. Ationamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe seso luni
6 fI., po trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoi, pe şăso
I N S E R A T E se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următorelo Birouri de anunoluri: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Naelif. cielo poştale din întru şi din
Max. Augonfeld 4. Emorioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrioh Schalek. Rudolf fflosse.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
Iri Budapesta : A.V. Goldber- Adimnisiraţiunca, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
li'urg.- Marolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fi., pe trei luni 2 fi 50 cr.
riâ gnrmond pe o colonii, 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu :kt Xj trsol 12 fi.. po 6 lur.i 6 fi-, pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sen 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi ins'erfiuime
seria 10 cr. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 77. Braşov, lercnri-Joi 9 (21) Aprilie
In interesul statului." ce le prevede proiectul de lege, nu Drept a avut der deputatul dura mai mult ca trei clile. Gu atât mai
v»
se iau pentru Maghiari, căci ei sunt Meltzl cănd a esclamat: E forte surprins a rămas însă, când încă în prima
1
Ca în fcote ceşti unii e cele in' destul de „patriotici *, ci pentru con trist, că astăclî 108 ani după procla şedinţă a trebuit să se convingă de marea
•semnate, cari ating interesele £n- fesiunile nemaghiare, cari după ve marea drepturilor omului, mai e de nedumerire şi agitaţiune, ce a provocat’o
tregei popor&ţnunî a statului, aşa şi derile dominante se compun mai tot lipsăr-se apărăm principiul, că fără prin acest proiect nu numai în sînul opo-
1
în cestiunsa întregirei veniturilor din „elemente duşmane statului *. o procedură judecătorăscă nimeni nu siţiei, ci chiar şi într’o parte a celor din
■preoţesc! Ungurii din dietă, car! pre Intre cei ’ce şi-au ridicat vocea păte fi condamnat şi nimeni nu pote tabera guvernamentală. Fiind cestiunea de
;
tind a. representa ţera şi poporul, în contra proiectului de lege a fost fi scos de sub judecătorul său com deosebit interes şi pentru noi, vom căuta
au discutat şi s’au sfătuit aşa numai în primulrend contele Andreiu Beth- petent. să ţinem pe cetitori noştri în curent cu
între dânşii, fără se mai ţină sâmă, len, unul dintre curatorii refor A mai vorbit dintre Saşi şi de mersul desbaterilor.
că în.casai de faţă se tracteaă mai maţilor ardeleni. El a atacat cu deo putatul Sebwieker, care între altele începem cu şedinţa de Vineri, 15
mult de preoţimea nemaghiară, de sebire monstruosul paragraf 9, care a dovedit, că guvernul n’a respectat Aprilie. Raportorul I. Tuba (jise, că prin
cât de preoţimea maghiară. prevede, că purtarea aşa (fisă duş avisul articulului de lege XX dela acest proiect guvernul din nou a realisat
Spiritul, în care a decurs des- mană statului aduce după sine re 1848 şi n’a procedat la reguîarea o însemnată promisiune a sa. Opiniunea
baterea în cfilele acestea, lasă se tragerea ajutorului de stat şi a con congruei ascultând mai înainte şi publică nepreocupată a întimpinat cu bucu-
apară, că legislatorilor unguri, aleşi damnat cu drept cuvânt acesta dis- părerile diferitelor confesiuni.
riă acest prim pas hotărît, întreprins pe
pe sprîncână le este mai întâiu de posiţiă cjicend, că printr’ensa se Dintre catolici au vorbit con terenul regulărei salariilor preoţesc!, de
iote de confensiunile neeatolice ma creeză o situaţiune, încât acel preot, tele Apponyi şi contele loan Zichy, orece în el a vedut o continuare a acelei
ghiare. Pe acestea vor se le liniş- care nu va saluta, destul de reveren- fiă-care din punctul de vedere al tradiţionale politice bisericesc! maghiare,
tescă. Er cât pentru confensiunile ne ţios pe solgăbireul din cercul lui partidei sale. La vorbirile acestora, care ţinând semă de consecenţele desvol-
maghiare, scopul este, nu de-a da un pbte fi denunţat ministrului, că ob cari ca catolici nu sunt direct inte tarei istorice, nicî-odată n’a tins spre un
adevărat sprijin şi ajutor pentru des- servă o atitudine duşmană statului. resaţi faţă cu proiectul de lege din separatism cutezat între stat şi biserică
voltarea lor, ci numai de-a le subjuga S’a încercat Goloman Tisza să cestiune, rămânând ca congrua să ci . întotdeuna s’a grăbit a sprijini ma-
mai mult puberei statului de-a pro resfrângă aserţiunea contelui Bethlen, fiă regulată pentru catolici deosebit, terialicesce bisericile. Statul cu atât mai
paga cu mijlecele statului nedisci- afirmând, că în § 18 al art. de lege vom mai reveni.
puţin ar pute fi indiferent faţă eu sortea
plina şi anarchia în sînul lor şi de-a XXVI din 1893 e vorba de nisce Observăm numai, că discursul preoţilor, deorece statul apeleză la aju
pregăti astfel totala distrugere a or delicte forte seriose de duşmăniă contelui Csaky a dat formula, după torul lor chiar şi când e vorba de vinde
ganismului autonomiei, de care s’a contra statului, nu însă de asemeni care procede acjî puterea de stat, carea unor rele socialiste.
bucurat pănă acuma. lucruri ridicule. Der cu acesta n’a eficând, că statul are dreptul să Proiectul împarte minimul venitelor
Dă că dăr desbaterea asupra pro dovedit nimic şi i-a răspuns fbrte pună condiţiuni, cari se garanteze preoţesc! în două categorii: 800 fl. pentru
iectului de lege, despre care e vorba, nimerit deputatul sas Meltzl, că în că favorurile şi avantagiile ce le dă cei ce au absolvat 8 elasse la vre-o şcolâ
a luat dimensiuni mai mari; decă realitate se restabilesce prin acea nu vor fi esploatate în contra intere
mediă şi trei an! de teologiă, er 400 fi.
au luat parte la ea toţi corifeii par disposiţia a proiectului de lege ve selor -lui. pentru cei ce n’au o asemenea cualificaţiune.
tidelor ungurescî, causa este, ca s’a chia justiţiă de cabinet, căci fapte, Am înţeles. Tot ce s’a făcut întregirea venitelor pănă la acest minim după
tractat aici în prima liniă de regu- pe cari codul penal nu le recunbsce pănă acuma în detrimentul dreptu
proiect este a se face treptat în decurs de
iarea posiţiei bisericelor protestante ca punibile, se pedepsesc fără nici rilor şi a libertăţii poporelor nema 9 ani. Cele mai mari nemulţămirl se arată
maghiare. Aceste biserici, după adu o procedură judecătorăscă. ghiare s’a făcut numai „în interesul faţă cu § 9 al proiectului, prin care’i sere-
cerea legilor politice-bisericesci, au A întrebat acest deputat, unde statului**. servă ministrului de culte şi instrucţiune
rămas mult deaamâgite şi nemulţă- este legea, care se tracteze despre publică dreptul de a subtrage întregirea
mite şi acum a’a ivit necesitatea, ca duşmănia contra statului? Şi a în
venitelor pentru acei preoţi, despre cari
pentru a-!e linişti, guvernul să asi trebat cu drept cuvent, fiind-că îu Proiectul de lege s’ar constata comiterea vre-unui delict mo
gure o îmbunătăţire a veniturilor preo legea amintită de Goloman Tisza se ral seu o atitudine contrară statului, chiar
ţilor lor. înşiră numai câte-va delicte de ca pentru întregirea venitelor preoţilor şi în caşul când respectivul preot ar fi
Firesce, că îmbunătăţirea ofe racter politic, despre cari se cjice necatolici. declarat din partea forurilor sale biseri
rită în nisce condiţiuui ameninţătăre acolo, că dau nota duşmăniei contra — Din camera ungarii. — cesc! ca nevinovat. Unii văd în acesta o
pentru libertatea şi autonomia bi statului. In realitate însă guvernul Viuerî, în 15 Aprilie n., s’a început vătămare a autonomiei bisericilor, der nu
sericelor, n’a putut se însufleţâscă va ave se decidă în mod volnic, şi în camera ungară desbaterea proiectului au dreptate, deorece acest drept al mirris-
nici chiar pe protestanţii maghiari, pe ori şi ce preot, care va, refusa de lege despre întregirea venitelor preoţi trului se restrînge numai la subtragerea
eu tete că li-s’a spus la diferite oca- de-a se face. unălta guvernului, îl va lor necatolicL Guvernul spera, că desbate- venitelor preoţesc! şi spune apriat, că
sîuni, că măsurile cele periculose, declara duşman al statului. rile asupra acestui proiect de lege nu vor hotărîrea ministerială nu privesce absolut
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ < panii ale batalionului, cari, după cum seim,, tilor maghiari, fără nici o poruncă seu dis- veseli, că scapă din Pesta, şi ajunseră în.
fuseseră dispuse în Pojun. Gând adecă la posiţiune specială, din fiă-care companie Năsăud la 7 Novembre, unde, se înţelege,
6 Octomvre amintitele două companii gră- steteau în continuu armaţi pe rând câte nu vorbiră nimic în înţelesul, în care au
Cum s ’ a distins niţerescî plecaseră în pripă din Pojun, îm 12—24 feciori, sub protest, că ar sta ca fost trimişi.
preună. cu întrega garnisonă de soldaţi pază pentru caşul dâcă ar erumpe vre-un De-altmintrelea faptul acesta pote că
batalionul I grăniţăresc năseudean
împărătesei, acei o sută grăniţerî rămaseră foc, într’adevăr însă pentru a fi totdeuna a fost şi numai o apucătură din partea
în anii 1848/49 ? parte în servicii de sentinele, parte bolnavi gata a-şl apăra steagul. Maghiarilor, ca pe calea acesta să scape
De prin spitale; fură apoi desarmaţl de cătră In diua de 25 Octomvre diarele ma de câţî-va conducători ai feciorilor din ba
Virgil Şotropă. gardiştii maghiari, cari intraseră în Pojun ghiare aduseră soirea, că locotonentul co talion, şi astfel pe cei rămaşi în Pesta mai
(Urmare.) în urma garnisonei de mai înainte, şi fură lonel Urban a plecat cu batalionul II gră uşor să-i potă câştiga pentru scopurile lor.
transportaţi ca prinsonerl la Pesta. niţăresc năsăudean spre Reghinul săsesc,
15. Sosirea în Pesta. Noue curse. Resis- Promisiunile, ce se făcuseră batalio
teuţa grănicerilor. Steagul batalionului fu aşedat în ca contra Săcuilor. nului din partea comisarului maghiar în
sarma „Neugebăude", a cărei gardă (Ka- Vestea acesta fu esploatată de Ma Leopoldstadt, nu numai, că fură ignorate
In aceeaşi cli, adecă în 28 Octomvre,
sernwache) o formau acum soldaţi din ba ghiari pentru de-a îndupleca pe soldaţii de cătră ministerul maghiar de răsboih, ci
la 5 ore dup’amedl, batalionul pleca cu
talionul nostru ; er oficerii eăpătară cuartire batalionului nostru, ca să depună în fine el insista, ca batalionul cu tot preţul să
calea ferată spre Pesta. Ou ocasiunea ur- în otelul Ţiger . jurământul pe constituţia maghiară. încer depună jurământul, şi spre scopul acesta
u
cărei în tren se întâmplară mai multe in r
După încartirare, trimise majorul Pop cau adecă să-i capaciteze, că Urban aţîţă şi dispuse, ca în Dumineca următore întreg
cidente; feciorii nu voiau se se urce în
pe adjutantul batalionului, Baron Malcomes, acum pe Românii ardeleni contra consti batalionul, în frunte cu musiea regimentu
vagone, şi 29 dintre ei şi deşertară; însă
ca să aducă steagul în cartirul său, al tuţiei sancţionate de Majestatea Sa împă lui al cincilea de artileriă, să mârgă la bi
aceştia deja a treia (Şi fură prins! şi inter
comandantului; der garda steagului (Fahnen- ratul, şi că Urban s’a făcut rebel prin fap serica grecescă din Pesta, unde apoi un
naţi în carcerul din fortărâţa Buda. waehe), în frunte cu vice-caporalul Tănase tul, că a apucat armele contra causei drepte preot român să le ţină soldaţilor grăniţerî
In noptea de 24 spre 25 Octomvre, Borgovan, nu voi să predea stindardul şi, şi sfinte. o predică în limba română, dăr în spirit ma
la 12 ore, sosi batalionul în Pesta şi fu cum vom vedâ mai la vale, numai împre- Câţî-va suboficerl din batalion fură ghiar.
încartiraţî în casarma aşa numită „Neu- giurarea acesta făcu, de steagul batalionu îndemnaţi şi sfătuiţi să plece în deputa- Astfel se şi întâmpla. Intre sunetele
<jcb(iudc“, unde erau internaţi diferiţi prin- lui putu fi mântuit mai târdiu. ţiune la Năsăud, unde să înduplece po marşului maghiar „Râkoczy**, pe care însă
soneri şi erau păziţi de gardişti naţionali. Temendu-se grăniţerii noştri, ca nu porul, ca, în interesul Ungariei, acesta să-i feciorii batalionului nu-1 cunosceau, nici
Aci se alăturară la batalion şi alţi o cum-va să fiă surprinşi în timp de nopte denege lui Urban ascultarea. Aceşti sub că-i dădeau vre-o însemnătate, fură ei con
sută de soldaţi grăniţerî din cele două com prin vre-o apucătură duşmănosă a gardiş oficerl şi plecară la drum în 29 Octomvre, duşi în biserica grecescă. Aci însă puţin se
