Page 35 - 1898-04
P. 35
Nr. 78—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
Adămuş, învecinată cu centrul comitatului cietăţii din Braşov. înainte, după „Sfânta risirile, ce le cuprinde discursul deputatului datori influinţii preoţimei, ce se afla în cea
I. P. S. Sa a fost întâmpinat de protopo Surlă" urmau „Junii tinerl , apoi „Junii Iulius Werner ţinut în şedinţa de Marţi a mai mare miseriă.
u
pul tractului D.-St.-Mărtin, Iacob Macaveiu. bătrâni", după ei „Curcanii" şi la urmă Camerei.
Dela 1867 tote partidele maghiare
Ajuns la oraş., Metropolitul a descălecat la „Junii albi". Erau cu totul vre-o 140, toţi Acest deputat nu jocă vr’un rol con
fără deosebire s’au străduit a întări posiţia
locuinţa protopopului local. Aici l’a bine- călări pe cai decoraţi cu pantlicl şi ver- siderabil în câta aderenţilor guvernului, maghiarismului şi a mulcomi neliniştea na •
ventat o deputaţiă de mireni, între cari se dâţă. După ei urmă conductul trăsurilor, dâr ca un mameluc din cei mai supuşi ai ţionalităţilor, pănă ce a venit partida po -
aflau d-nii advocaţi Simion Căluiiu şi Va- al căror număr părea infinit. Peste tot pre- lui BanfFy, el scie să se degageze în feliul
porală şi a turburat concordia. Căci doră
siliu Zelian. Cătră orele 11‘A I. P. S. Sa sentarea „Junilor" şi defilarea lor a făcut lui de însărcinarea ce o primesce, ca unul
deputatul Ioan Molnar a declarat deci în
Metropolitul, însoţit de protopopul Maca- cea mai bună impresiune. Ni-se spune, că dintre „diiminorum gentium" destul de bine.
Cameră, că partida poporului doresce ca
veiQ şi de secretai’ul Dr. Bunea, a făcut o se luaseră ore-carî disposiţii, ca conductul De rândul acesta el a fost chemat de legea de naţionalitate să fiă neapărat ese-
-contra-visită fişpanului comitatului Terna- călăreţilor se nu se mai oprescă în „Gro- a spune mai „afla", mai la înţeles ceea ce
cutată.
vei-mici Sdndor Iânos. Fişpanul, după cât verl", ci să mârgă înainte neîntrerumpând corifeii îmbrăcă în frase şi floscule de
Coloman Thaly: Trebue să o delăturăm
sunt informat, a oferit înaltului său ospe şirul. Acâsta nu s’a observat de toţi. Con înaltă sciinţă de stat.
(Sgomot.)
-un dejun. După amedî. I. P. S. Sa s’a re ducătorii „junilor bătrâni" s’au oprit în Iuliu Werner şi-a luat prilegiu de-aşi
Preşed: Mă rog de linişte.
întors la Blaşifi. După amecjî I. P. S. Sa Groverl, ţinând ca şi în alţi ani o scurtă desfăşura părerile sale şi ale stăpânilor săi
-s’a reîntors la Blaşitt. A fost o visită de alocuţiune cătră public şi cântând „Christos din punctul de ^vedere al politicei naţio Iuliu Werner: Foile partidei poporale
caracter pur personal, din care causă s’au a înviat". Ar fi bine ca în viitor să pro nale maghiere, răspunZend deputaţilor saşi fără de nici o deosebire accentuâză ca un
•şi evitat formalităţile oficiose. cedă cu toţii într’un fel după o inţelegere Sehwicker şi Meltzl. Lui Schwicker îi răs gravamen al lor, că legea de naţionalitate
comună. punde, că nu ajunge ca societatea să fiă nn se execută.
Convenirea colegială ce s’a dat erl tare, sănătosă şi sîrguinciosă, ci trebue să Fr. Buzaţii: Ei, dâr să execută?
*sâră ne-a reamintit timpurile pe când en- Din Nizza se telegrafâză, că preşe fiă şi patriotică, pătrunsă de ideia statului (Sgomot).
dintele Republicei francese, d. Felix Faure
itusiasmul pentru sprijinirea Reuniunei nos- naţional maghiar. Deputaţii saşi însă, lăţesc Lud. Olay: Nici nu-i de lipsă! Doră
tre de gimnastică şi de cântări era la a făcut Dumineca trecută o visită Princi neîncredere şi prejudiţii în popor în contra d-ta asta o voescî!
culme. Frumosul şi numărosul public inteli pelui şi Principesei României la Vila Fa- statului naţional maghiar.
Fr. \Buzath: Dâcă legea e 'rea, se se
gent ce era asâră de faţă, urmărea cu mare bron. O oră după acâsta Principele Ferdi- Răspunzând apoi deputatului Meltzl, casseze! Asta-i politica maghiară (Mare
atenţiune decursul reuşitului program. Co nand a înapoiat visită preşedintelui Repu care a criticat sistemul de guvernare, îi
rurile micste tote au fost bine studiate şi blicei francese. aduce aminte, că mai înainte se afla în sgomot.)
fin nuansate. Cu deosebire reuşite însă au Serbarea învierei a fost oficiată în şirurile partidei guvernamentale, apoi în- Preşed. Szildgyi: Chiem la ordine pe
1
fost: Hora „Două inimi' de G. Dima şi Bucuresci Sâmbătă noptea, după progra trâbă, că dâcă Saşii au scint să se însu- d 1 deputat.
u
Creaţiunea cor mixt de Haydn ambele mul obicinuit. Când I. P. S. Sa Mitropoli fleţâscă pentru statul unitar în timpul ab I. Werner: Guvernele liberale au ese
mult aplaudate şi repetate. In piesa din tul Primat a intonat Christos a înviat, 101 solutismului, de ce nu vor să se însufle- cutat legea de naţionalitate, dâr n’au per-
urmă s’a distins ca solişti: D-ra Moldovan, de tunuri au răspuns din delul Spirii. Tote ţâscă acum pentru statul naţional maghiar? dutdin ochi unitatea naţională. Dâcă abatele
d-l Dr. Saftu şi tînărul Stinghe. Molnar susţine, că nu se esecută, se inter
personagiile oficiale au asistat la serbare. Se încârcă apoi a răspunde şi contelui
Quartetul op. 16 pentru piano, violină, Ioan Zichy din partida poporală, afirmând peleze şi să dovedâscă în ce este vătămată
violă şi cello de Beethoven, precum şi Nouă cancelaria de advocat. D-l ad că proiectul de lege din cestiune nu atacă egalitatea naţionalităţilor (Sgemot continuu.
Quartetul de venâtore pentru 2 violinî, violă vocat Dr. Vasilie Pahone face cunoscut, că autonomia bisei'icelor, ci se îngrijescenumai Strigări din stânga estremă: Vorbesce de
şi cello de Mozart esecutat de d-nii H. cu 1 Maifi n. c. îşi va deschide cancelaria de esistenţa preoţilor lor. congruă! Ce mai aţîţî acum acâstă ces
JZeidner (violină), Oscar Telhnann (violă) sa advocaţială în Bistriţa (Pieţa mare Nr. Vorbesce apoi de starea preoţimei tiune?) Qău nici unitatea naţională, nici
Meinrich Lins (violină) şi d-l Dr. Eugen 22), oferindu-şi serviciul în tot felul de române greco-orientale, susţiind că sunt interesul naţional n’ar fi mulţămit, dâcă
Lemeny (celo), cari de 3 ani de-arendul au afaceri judiciale şi administrative. legea de naţionalitate ar esecuta-o partida
preoţi gr. or., cari au şi mai puţin de 100
■deosebita amabilitate de a-şl da preţiosul poporală. (Aprobări din partea guverna
Foc la băile din Carlsbad. Din Carls- fl. venit pe an. Cei de clasa I, elice, au
dor concurs la producţiunile reuniunei, şi bad se telegrafâză: Renumita baie „Kai- 300 fl. cei de clasa II, 200 fl. salar, âr cei mentalilor). Cei ce voesc se îmbucătăţâscă
de astă-dată au fost la înălţime. D-ra Elena serbad", care a fost deschisă la anul 1895, de clasa a III ceva peste 100. Nu putem, statul maghiar, nu vor reuşi. Dâcă însă to
Nastasi, care a acompaniat la pian c’o deo tuşi le-ar succede cumva acâsta, atunci
în noptea de 20 1. c. pe la 4 ore s’a aprins Zice, să rămânem nemişcaţi, faţă cu atâta
sebită esactitate apropo tote numerile din ţâra curend s’ar preface într’un mormânt,
şi a ars total. Paguba se urcă aprope la miseriă.
program şi avu asupra D-Sale şi partitura căci noţionaîităţile n’ar fi în stare ‘să sus
200,000 fi. După cum să scrie, pe lângă Foile naţionalităţilor, Zice vorbitorul,
pianului din Quartetul prim, s’a distins ca focul cel mare, sesonul băilor în Carlsbad susţin, că proiectul de faţa are scopul de ţină independenţa statului şi ar fi înghi
■o escelentă pianistă atât ca tehnică cât şi ţite de naţiunile maifi şi puternice (Apro
se va deschide şi în anul acesta la 1 Maifi, a corumpe pe preoţi şi ai câştiga astfel
-.ca interpretare. bări în drâpta).
âr baia „Kaiserbad" pănă la 1 Iunie va fi pentru scopuri politice. Pretinde apoi, că
In fine lauda cea mai mare i-se cu reparată.; programul naţional primit în adunarea dela
vine talentatului dirigent d-lui Pantelimon Blaşiu în 1848, cere ca preoţii să fiă sala-
Dima, care c’un deosebit zel conduce acum Băile de abur ale eforiei române din risaţi din partea statului, ce i-ar aduce ULTIME SOIRI.
de un şir de ani corul Reuniunei, dovedind loc s’au deschis ârăşl cu (jiua de adl.
într’o independenţă şi mai mare. Esclamă
-din an în an mai mari progrese. După ese- Washington, 20 Apr. Mac Kinley
Nu numai la noi se întrebuinţâză apoi: „volenti non fit injuria .
u
*cutarea programului a urmat pe la mecjul Apa amară „Franz Iosef mai mult, ci şi Mai departe amintitul deputat se în a subscris resoluţiunile congresului
u
nopţii dansul mult animat. în comerciul universal cuprinde un loc în cârcă a dovedi cu date istorice, că biserica şi llltimatul s’a trimis deja guvernu
semnat. La cumpărare să se câră anume gr. or. în Ungaria a fost tot de-auna le lui spaniol. O copiă a ultimatului a
Junii. Tradiţionalele serbări ale „.lu Apă amară „ETanz Josef", deorece ape cu fost predată ambasadorului spaniol,
mult mai inferiore se află în comerciu cu gată de puterea statului cu strinse legături
milor" au succes anul acesta escelent, mul- care imediat şi-a cerut hârtiile şi a
aceleiaşi etichete aşa că uşor se pote omul morale şi materiale. Episcopul lor a primit
■ţămită timpului frumos, de care ne-am bu luat mesurî ca se plece din Was
înşela. încă la 1779 salarul său de stat. Iosif II a
curat în decursul sărbătorilor. Erl, a patra hington cu întreg personalul am
sprijinit şcolele lor şi ordonanţa din anul
4i de PascI, la reîntorcerea dintre „Petri", Erăsi nafionaiităiile. 1810 pune acâsta biserică formal sub cu- basadei.
M
,a urmat ca de obiceiti defilarea în „GroverI , « * « Madrid, 20 Aprilie. Guvernul
ratela statului. In Transilvania biserica gr
u
unde „Junii au fost întâmpinaţi de musica Trebue să anticipăm în raportul asu spaniol e hotărît a nu răspunde la
or. a fost numai tolerată, puterea statului
militară, fiind de faţă o lume imensă de pra desbaterilor din Camera ungară privitor ultimatul Statelor-Unite. Ac}î a ce
însă nu s’a amestecat în afacerile ei interne
tote naţionalităţile şi din tote straturile so la intregirea veniturilor preoţescl mărtu- tit Regina regentă mesagiul tronu
şi a scutit chiar autonomia ei.
Contele Andreiu Bethlen a Zi > că lui în parlament, în care se Zice,
s
proiectul de lege nici n’are scopul de a că provocaţiunile Americei au si
18. Sortea celorlalte două companii grăniţe- lăudate din partea generalului comandant ajuta pe preoţii lipsiţi, vrea mai mult să-i lit pe guvern a întrerupe raportu
rescî după părăsirea Pojunului. de divisiă. regularisâscă politicesce. O astfel de afirmare rile cu guvernul din Washington.
Incepându-se după lupta dela Schwe- Spaniolii vor, ca întreg odiul resbo-
Seim, că două companii, adecă 2 şi pote să deştepte nelinişte în biserica greco-
hat, la 30 Octomvre, resbelul Austriacilor iului se cadă asupra Americei. Se
l 6, din batalionul nostru grăniţeresc năsău- orientală şi se aţiţe spiritele. Fiă-care lege
contra Ungariei, prinţul Windisch-Graetz fu
dean deja în 6 Octomvre 1848 părăsiseră trebue să-şiaibă efectul ei asupra societăţii dis aşteptă, ca resboiul se isbucnescă încă
numit comandant suprem al armatei, ce era
Pojunul, împreună eu întrâga garnisonă ce posiţia societăţii însă, reagâză asupra politi în septemâna viitore. Terminul, ce
destinată să plece cătră Ungaria. Armata
se aflase în acel oraş, şi se împreunară cu cei. Şi acest proiect va avâ efectul său faţă cu s’a pus Spaniei în ultimat se finesce
acâsta, constătătore din corpurile de ar Sâmbătă.
corpul de armată al Banului Jelacicî. In 10 naţionalităţile. Trebue să ne cugetăm, că
mată ale lui Jelacicî, Wrbna şi Serbelloni,
Octomvre apoi se alăturară cu toţii, înain noi aici, afară de Saşi, n’avem nici o par
după ocuparea Vienei, se postâ între Viena
tea Vienei, la armata mareşalului Wtndisch- tidă moderată a naţionalităţilor. Românii
şi graniţele vestice ale Ungariei, pe ambii
■Gractz. de pildă stau pe basa pasivităţii. Deorece D I V E R S E .
ţărmuri ai Dunărei.
La aceste două companii, cari formau însă într’un stat constituţional sunt a se
,pe atunci o divisiune şi steteau sub co Divisiunea batalionului nostru grăni dobândi succese numai în legislaţia, nu Telefonul, ca propagator al bololor
manda căpitanului Osmolslcy, se aflau, în ţeresc nâsăudean, compusă din 301 soldaţi este nimeni, care să le presente dorinţele COntagiose. In timpul din urmă nu numai
în Viena, ci şi în multe oraşe din Ger
■momentul alipirii lor la armata numitului grăniţeri, fu împărţită la corpul de armată poporaţiunii române la locul competent.
mania s’au ridicat plângeri, că în urma
mareşal, următorii oficerl: căpitanii Os- al Banului Jelacicî, şi în cjilele dela 18—29 Mai trebue să avem în vedere, că mişcarea
folosirei telefonului s’au propagat nu numai
molsky, şi Beichel; locotenenţii: Aron ■ Fili- Novembre 1848 făcu servicii de anteposturî naţionalităţilor în păturile de jos ale po
povicî, Eugen Borcocel şi Carol Kontz; sub la Prellenkirchen şi Himberg. porului este împreunată cu tendinţe cornu- bole contagiose esterne, ci şi interne. O
fâie din Viena spune, că după cercetări
locotenenţii: Vilhclm Velican, Carol Mihai- La 16 Decemvre armata lui Windisch- niste(? ?!!). Agitatorii spun poporului, că
medicale s’a descoperit, că în anumite caşuri
laş, Ion Purceilla şi Leon Putilean. Graetz începu a-se mişca înainte, şi după proprietatea se usurpâză din partea Ungu
chiar şi tuberculosa au primit’o indiviZi»
In dilele dela 10—31 Octomvre, în luptele dela Parndorf şi Moor, în cari Ma rilor şi că după drept ea este a Românilor.
cari au înghiţit prin telefon baccilul acestui
cari prinţul 'Windisch-Graetz ţinu asediată ghiarii fură bătuţi, întrâ la 5 Ianuarie 1849 Dâcă cineva este în stare să lucre în sens
morb. Propagarea tuberculosei prin telefon
reşedinţa Yiena, companiile batalionului în Pesta. moderator în acâstă direcţiă, sunt preoţii,
s’a constatat mai ales în Triest şi în câte-va
nostru ţineau ocupată insula Lobau. Divisiunea nostră grâniţerâscă luâ şi acâsta trebue să o facă în propriul in
Aci bravilor grăniţeri le succese să parte la tote mişcările armatei imperiale, teres, dâcă acest proiect va deveni lege, oraşe sudice.
pună mâna pe un însemnat transport de pănă ce în August 1849 ajunse în Ti- deore-ce printr’o răsturnare nu pot câştiga
proviaute, pe care Maghiarii îl trimiseseră mişora. nimic, dâr pot totul pierde (Aprobări în
Vienesilor răsculaţi; pentru faptul acesta (Finea va urma.) drâpta). Răscâla sângerosă a Românilor Proprietar: Dr. Aurel Mureşianis*
✓ companiile batalionului românesc şi fură din anul 1848 în mare parte este a se Redactor responsabil: Qregoriu Maior.
