Page 37 - 1898-04
P. 37
ItEDACTIUNEA, „gazeta* în flacare ti.
Alministraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoT, po şAse
INSERATE so primosc la AD- luni 20 fr., po troi luni 10 fr.
IWNISTRAŢ1UNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorole Birouri da anuncluri : Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: H. Dukos Naclif. cielo poştale din întru şi din
Hax Augenfeld & Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrioh Sohalelt. Rudolf Rlosso.
A. Oppeliks Naohf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Goldber- Admmistrafiunca, Piaţa mare,
gor, Ekstoln Bornat. In H a in T8rgul Inului Nr. 30, otagiu
ii urg: Harolyl &. Llobmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şAso
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se luni 5 fi., po troi luni 2 fi 50 cr.
ria garmond pe o colină. 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pontru o pu ^ 3*r TT JLl 12 fi., pe 6 luni 6 fi., pe troi
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fi. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 cr. siu 30 bani. sunt a so plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 11 (23) Aprilie
Pactul înaintea parlamentelor. „T6te partidele sunt de acord, că unei ast-fel de parităţi a băncei. De afară de acesta partida răsboiului a reu
aceste proiecte nu pot fi votate, căci altă parte vor pretinde acum şi mai şit ca la punct 3 să mai adaugă şi cuvân
In cele din urmă au fost pre- ele cer dela Austria tot noue şi noue mult, ca Ungaria să urce cvota ei tul „directed" (avisat sâu îndrumaţ) pe
sentate alaită-erî parlamentelor din jertfe, şi încarcă tot mai multe sar pentru cheltuelile comune, lângă cuvântul „empowered" (împuter
Viena şi Budapesta proiectele privi- cini nesuportabile în spinarea popo v. Sunt dâră adî şi mai triste încă nicit).
tdre la pactul economic. Ele au fă rului". ca pănă acuma prospectele reînoirei Iritaţiunea a fost mare între membri
cut asupra cercurilor parlamentare Mai hotărît şi mai energic de pactului atât de urgent cerut. congresului şi omeni competenţi, cari au
şi politice din Viena cea mai rea cât tote critică „V. fr. Presse proiec fost de faţă asigură, că numai răsboinicii
11
impresiune, care se pote numi de- tele pactului. „Contractele cu Un din congres împing America de Nord în-
e
sastruosă pentru causa împăciuirei; garia", 4i° acestă foiă, „sunt po Conflictul ispano-american. tr’un răsboih fără de-un motiv just, resboiii
âr asupra cercurilor politice din runca unui învingător, er nu o con- care pote ave urmări grave politice pentru
Pesta n’au produs nici pe departe venţiune liberă, dreptă şi pacînică Hesoluţiunea congresului. Republică.
efectul, ce l’a aşteptat pdte guver între state independente". Fâcend Lăsăm să urmeze astă4i textul
nul Banffy. Ele sunt privite în to apoi grave reproşuri fostului minis resoluţiunii congresului Statelor-Unite Insurgenţii cubanî.
tal cu un fel de scepticism, deşi cu tru de finance Bilinski, esclamă: aşa cum acesta a fost presentată Interesant este, că în dilele din urmă
prind de fapt avantagii însemnate „Acest pact nu este resultatul unor preşedintelui Mac Kinley: s’a produs o schimbare în spiritele şi dis
pentru Ungaria în raport cu pactul concesiuni reciproce în tratări, ci Senatul şi Camera representanţilor posiţia insurgenţilor cubanî. Faptul, că Ca
cel vechiu. cucerirea unui mai tare după o cam Statelor-Unite au decis deci în conferentă mera representanţilor din Washington a
Reasumând astfel disposiţia de pania câştigată, în care Austria a comună: j refusat de a vota independenţa Cubei îna
faţă în ambele centre dualiste, pu fost bătută... Guvernul austriac a 1) Că poporaţiunea insulei Cuba este inte de o intervenţia armată, le-a deschis
tem afirma de pe-acum, că nu-i nicî făcut atâtea concesiuni ministeriului şi trebue să fiă după drept liberă şi inde ochii. Ei simt, că America de Nord ţin-
o speranţă, ca aceste proiecte 3§ fiă unguresc, încât pare că esistă prin pendentă ; tesce numai la anectarea insulei şi că Cuba,
ridicate la valdre de lege, fără de-a cipiul, că Ungaria trebue se fiă plă 2) Că este datoria Statelor-Unite, de de vor învinge Statele-Unite, nu numai că
fi schimbate în mod esenţial. tită pentru esistenţa unităţii econo a pretinde, ca Spania se renunţe la domni- nu va fi independentă, dâr va perde şi au
In Austria părerea generală este, mice şi pote şi a armatei comune". rea şi guvernarea ei peste insulă şi tot tonomia ce i-a garantat’o Spania şi va
odată să-şî retragă forţele armate pe apă şi
că chiar şi în împrejurări mai liniş După ce schiţeză mai departe pe uscat din Cuba şi din apele cubane; ajunge sub jugul nord-american. „Junta
tite parlamentare ar fi 16rte greu a perderile, de cari vorbesce, precum: 3) Că preşedintele Statelor-Unite se cubană" din New-York a dat de soire, că
face, ca „Reichsrath“-ul se voteze cvota ungară încă neureată; dorin fiă avisat şi împuternicit, de a întrebuinţa dâcă Statele-Unite nu vor recunosce mai
proiectele de lege presentate. Aşa ţele industriaşilor austriacî neluate tăte forţele armate pe apă şi pe uscat şi de întâih independenţa insulei, insurgenţii se
de mare este acolo nemulţumirea în considerare în convenţiunea va a mobilisa miliţia Statelor diferite ale vor lupta la cuţit în contra trupelor de in-
Uniunii pentru serviciul de faţă în raportul,
asupra resultatelor negociărilor între mală şi comercială; banca austro- în care va fi de lipsă pentru esecutarea cu tervenţiune nord-americane. Iesuiţii din
guvernul Banffy şi fostul cabinet ungară predominată de Ungaria şi efect a acestor hotărîrî; New-York, cari sunt bine informaţi despre
Badeni. străformată într’o instituţiă politică; 4) Că Statele-Unite renunţă la ori ce ceea ce se petrece în Cuba, au primit de
In privinţa acâsta foile cele mai Austria îngreunată cu multe milidne înclinare său intenţiune, de a esecuta suve acolo scirea, că Maximo Gomez, Calixto
de căpeteniă vienese sunt de o pă prin condiţiile financiare ale pactu ranitate, jurisdicţiunc şi control asupra numi Garcia şi ceilalţi şefi ai insurgenţilor sunt
rere. „Rcichswehr“ se plânge, că Aus lui, fără ca Ungaria se fi luat asu- tei insule Cuba în alt scop, decât acela al gata, în faţa nisuinţelor anexioniste ale
tria a cedat pas de pas pretensiuni- pră-şî în schimb alte sarcini, — „N. pacificării, şi anunţă botărîrea lor, că după Statelor-Unite, de a încheia pace cu Spa
ajungerea acestui scop vor lăsa guvernarea
lor maghiare, că a împlinit dorinţele fr. Presse" esclamă: şi controlul asupra insulei în manile popora- nia, sub condiţiunea ca autonomia insulei
maghiare, fără ca se-şî fi câştigat „îndreptarea pactului este acuma ţiunei indigene. să fiă lărgită.
mai înainte garanţii în cestiunea cvo- datoria miniştrilor şi a parlamentu Trei mii de omeni aşteptau înaintea In legătură cu aceste scirl se telegra-
tei. Enumera apoi tdte punctele gra- lui. Aşa de slabă nu este Austria, capitoliului din Washington decisiunea con feză din Madrid cu data de 20 Aprilie, că
vaminbse pentru Austriacî din pro ca se nu-i rămână, decât a alege în gresului. Târdiu spre diminâţă numai a fost mareşalul Lopez Dominguez a declarat, că
iectele pactului economic şi termină a se supune fără nici o resistenţă, cunoscut resultatul definitiv. Formal au el crede, că insurgenţii cubanî vor face în
cjicend: „Rana, ce a aplicat’o guver seu a duce în pericul dualismul". învins Mac Kinley cu republicanii, căci cele din urmă causă comună cu Spaniolii
nul austriac cu aceste proiecte Aus Cea mai mare durere li-a cau- pasagiul privitor la independenţa Cubei a în contra Americanilor. Asemenea se anunţă
triei, va sângera încă multă vreme. sat’o celor din Austria proiectul pri trebuit să fiă eliminat. De fapt însă a în din Havanna, că în partea ostică a insulei
Piua de 20 Aprilie 1898, în care vitor la banca austro-ungară, care vins pertida resboiului în frunte cu Bryan, şefii insurgenţilor au primit armistiţiul. In
aceste proiecte au fost presentate, s’a reformat pe basă paritetică. căci punctul întâiu al resoluţiei. care di ce, Santjago de Cuba toţi locuitorii, chiar şi
se va numera întotdâuna între cfilele In nici un cas parlamentul aus că Cuba este şi trebue să fiă liberă şi in Negrii şi Mulaţii sunt decişi a se lupta
a
ei de doliu". N. W. TagUatt 4ice: triac nu se va învoi în stabilirea alături cu Spaniolii.
V dependentă, înlocuesce pasagiul eliminat şi
*
FOILETONUL „GAZ. TKANS." credinţa şi fidelitatea sa faţă de tron şi Dela comisiunea centrală de investi de Br. Malcomes unui oficer din graniţă;
casa domnitore. gare din Viena, în fruntea căreia stătea să se trimită comisiunei învestigătore la
Cu tote acestea în 1849 s’a pornit locotenentele-mareşal Hipsici, fu trimisă o Viena.
Cum s’a distins contra batalionului, şi mai ales contra ofi încunosciinţare oficiâsă despre acesta cer Făcându-se tote acestea, resultatul cer-
cerilor sei, o nouă Investigare; acum însă cetare comandei regimentului II grăniţeresc cetărei a fost, că oficerii s’au aflat nevi
batalionul I grăniţăresc năseudean nu din partea ministerului maghiar, ca la din Năsăud. novaţi.
în anii £848/49 ? prima investigare din August—Septemvre In acea încunosciinţare, — provădută S’a constatat, că batalionul a fost si
De 1848, ci din partea ministerului austriac cu Nr. 9100, cu data 1 Septemvre 1849, şi lit să părăsescă fortăreţa Leopoldstadt din
Virgil Şotropa. din Yiena. însoţită de-o colă cu 26 întrebări speciale, lipsa de provisiune; că intenţiunea oficeri
Seim adecă, că oficerii batalionului — comanda regimentului românesc este re-
(F i n e.) lor a fost de-a conduce batalionul acasă,
nostru, după escortarea lui la Solnoc în cercată, să ia la întrebare şi ascultare ju- aşa după cum promisese comisarul maghiar
19. 0 nouă investigare a batalionului şi a
Novembre 1848, rămaseră în Pesta. Când decătorescă pe acei oficerî ai batalionului Br. leszendk; şi dâcă acesta nu s’a întâmplat
oficerilor sei.
apoi la 5 Ianuarie 1849 fu cuprinsă Pesta I, cari s’au re’ntors acasă, din prinsorea aşa, n’a fost vina oficerilor, ci a guvernului
Soirile despre ţinuta, apoi despre şi- de oştile împărătesei, amintiţii oficerî se maghiară, anume: Ţie căpitanul Folii; pe maghiar, care n’a împlinit promisiunea co
canările şi suferinţele batalionului I grăni- presentară comandantelui suprem, principe locotenenţii liainer-Buscoi, Ptîhziş şi Peicici; misarului seu.
ţeresc năsăudean ajunseră pănă şi la ure lui Windisch-Graetz, şi acesta îi trimise la mai departe pe sergentul Buhai, care a fă
chile împăratului Ferdinand, care în mani Yiena. Ministrul de răsboih din Yiena îi cut serviciul de inspecţiune chiar în acea 20. întâmplări ulteriore. Desfiinţarea regi
festul seu, dat la 6 Novembre 1848 din supuse apoi unei stricte investigări, voind <ji, când feciorii batalionului au voit să ia mentului năseudean. Ordinul preaînalt. Laude
Olmiitz, vorbind despre machinaţiunile par a constata tot pasul făcut de batalion, în în Leopoldstadt steagul dela garda princi şi decorări. Distingerea steagului
tidei kossuthiste, între altele cŞic© următo- cepând cu plecarea sa din Năsăud. pală; şi în fine încă pe câţl-va suboficerî, memorabil.
rele : „Acesta nu s’a ruşinat, a îndemna oş Mai ales se porni însă cercetare con cari au fost în garnisonă în Leopoldstadt. La 22 Ianuarie 1851 fu sistată prin
tite mele cu cele mai vrednice de urgisit tra majorului Leon Pop; a căpitanilor: Fr ari Tot-odată comanda regimentului năsăudean hotărîre preaînaltă instituţiunea militară de
mijloce, ca se calce jurământul şi se pârăsescă cise Zatetzhy, Maximilian Faflca, Carol Mi e recercată, ca: atât protocolul luat cu sus graniţă din Ardeal, şi în locul regimentelor
steagul“. nier ; a locotenenţilor: Teodor Pioraş, Ba numiţii oficerî şi suboficerî, precum şi răs grăniţeresc! de pănă acum se înfiinţară tot
Cuvintele acestea de sigur s’au referit ron Malcomes; şi contra sublocotenente- punsurile lor date la cele 26 întrebări; cât atâtea regimente de liniă. In urma acestei
şi la batalionul nostru, care însă, — după lui Simion Voith „pentru predarea fortăre şi listele de conduită şi estrasele de pe hotărîrî, din regimentul nostru II grăniţe
cum vădurăm — n’a căclut jertfă îndemnă ţe! Leopoldstadt în manile insurgenţilor ma depse ale celor 7 oficerî traşi în cercetare, resc din Năsăud, după ce el esistase 89 de
rilor nevrednice, ci a rămas neclintit în ghiari . împreună cu o scrisore privată adresată ani, se forma regimentul de infanteriă Nr.
u
