Page 41 - 1898-04
P. 41
REOACŢIUNEA, „gazeta* ieg în n^are ^
Afliinistraţirae’a şi Tipografia. e
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fl„ pe săse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., jjc trei luni 3 fi.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
INSERATE se primesc la AD Pe un an 40 franci, pe şese
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următorele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumără la tdte ofi
Max Augonfold & Emorlch Lesner, ciale poştale din întru şi din
Helnrlch Sohalck. Rudolf Mosse. afară, şi la d-nii colectori.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Goldbor- Âdmmistrat iun ea, Piaţa mare,
ger, Ekstoin Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, otagiu
burg.- Marolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Po un an
şi 3t) or. timbru pentru o pu ele ±5) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. şău 20 bani. sunt a sc plăti înainte.
Nr. 80.—Anul X1L. Braşov, Duminecă 12 (24) Aprilie
Adunarea dela Dumineca Tomii străbătu tâte ţinuturile, ducând ves Nu a fost scopul conducătorilor decât ca să denunţe pe Români, că
tea despre adunarea Românilor dela acelei adunări de-a aţîţa poporul şi umblă în secret cu planuri duşmă-
1848. Dumineca Tomii. Era o mişcare şi de-a provoca conflicte sângerâse, ci nd3e statului. Pe Episcopii români
o însufleţire ne mai pomenită în si numai şi numai de a-1 face să-şî în uniţi, cari, de când au declarat ca
Cine nu-şî reamintesc© cu mân
nul Românilor. Acâstă mişcare a chege şirurile şi de al poveţui ce ţin cu credinţă la aşeijămintele şi
dria acele cţile memorabile, când,
înainte cu cinci-cjecî de ani, Româ causat mare îngrijire guvernului tran trebue să facă pentru ca să se pâtă la autonomia bisericei lor românesc!
silvan de atunci, aşa că pentru a bucura şi el de libertate şi do şi nu vor se între şi se se conto-
nii din tdte ţinuturile Transilvaniei împedeca ţinerea adunărei dela Du drepturile sale naţionale.
erau pe cale cătră Biaşiu, dorind cu pâscă în congresul catolicilor un
nespusă sete se ia parte la aduna mineca Tomii ei s’a decis să încu Dascălul naţionalităţii române, guri, sunt mai rău văcîuţî ca ori şi
viinţeze ţinerea unei alte adunări
rea eonchiămată de conducătorii lor Simeon Bărnuţiu, era în fruntea ce când de câta „patrioţilor^ şovinişti,
cu ajutorul tineri mei naţionaliste pe mai tânji u şi să însărcineze cu con- lor ce cuvântau cătră popor şi îi înfâţişâză acea soire ca pe nise©
chiămarea ei pe episcop!, cerând ca soboli, ce conspiră în ascuns în con
c|iua de Dumineca Tomii 1848? ei să înfcrunescă numai pe protopopi aeâsta este de-ajuns pentru a sci, ce
In timpul acela mişcat, cine era spirit a domnit în adunarea dela tra Maghiarilor.
se se îDgrijescă de sbrtea şi de vii şi pe câţî-va bmenî mai pricepuţi Dumineca Tomii. Nu a fost de si Ori d b i ă aducându şî aminte de
din diferitele protopopiate.
torul poporului de veacuri asuprit? gur spiritul umilinţei şi al lăpădărei marea mişcare naţională a Români
Cine ei'a se pdrte înaintea lui dra Scopul era vădit. Guvernul ţin de neam, ci a fost spiritul bărbăţiei lor din 1848 şoviniştii cei cu cou-
pelul libertăţii şi al drepturilor sale ? tea să împedece orî-ce adunare de şi ai demnităţii naţionale. sciinţa rea au avut o vedenia ce-i
popor simţind prea bine, că atunci,
Cine era se-1 afătuâscă şi se-1 deş Pile măreţe de însufleţire na neliniştesc© şi îi umple de temeri şi
tepte la nouă vieţă liberă şi vred când va fi întrunit poporul cu inte ţională, fiţi salutate! griji pentru viitor?
ligenţa sa, puterea naţională româ-
nică da omenime, decă nu fiii sei nâscă se va manifesta într’un mod, Nu cum-va îşi cjic aceşti şovi-
luminaţi şi pătrunşi de iubirea de
care nu putea să fiă plăcut celor, niştî pătimaşi, că deşi ei împreună
neam şi de ţâră? cari şi după proclamarea libertăţii cu aparatul întreg al regimului un
Adunarea dela Dumineca Tomii, Ce schimbare după 50 de anî! guresc de acjî au declarat naţionali
a căreia aniversare de o jumătate şi a egalităţii se nisuiau de-a o ţine tatea română, precum şi celelalte
sugrumată şi amorţită.
de veac o serbăm mâne, va ii în Pilele aceste fbia ungurâscă cea
In urma cercularelor episco- cu minciunile, numită „Magyar Pr- naţionalităţi nemaghiare, de ne mai
veci o di de oxibre în vieţa popo esistente, de desfiinţate, tofcu şl nu-i
rului român transilvănean, fiindcă, pescî dela Biaşiu şi Sibiiu, cari la tesitb“, a publicat eră-şî una din cu putinţă ca acest popor atât de
ordinul guvernului declarau, ca adu
la acea adunare s’a manifestat în- acele scornituri răutăciose, de cari, înaintat în simţul şi în cultura sa
narea dela Dumineca Tomii este mai ales de câte-va luni încoce sunt
tâia-şî dată, după o lungă uâpte în- naţională se se fi lăpedat pentru
tunecbsă de sclăviă, spiritul naţional oprită şi că este încuviinţată numai pline colonele foilor şoviniste, scor tâte timpurile de dorinţa şi de drep
românesc, s’a manifestat în tbtă cu ţinerea unei adunări la 3 (15) Maiu, nituri îndreptate în contra nostră, a tul de a trăi ea popor deoseb’t şi
răţenia lui, ueinfluinţat şi neaternat, apoi în urma faimelor lăţite de că- Românilor. de a se sfătui ca popor asupra in
ca cel mai scump taiisman ai popo tră organele stăpânire! şi slujitorii Duşmanii românismului vor cu
lor cu scop de-a desmânta poporul tereselor sale de viâţă, asupra ne
rului nostru. să nu mergă la Biaşiu în Dumineca tot adinsul să înfăţişeze lucrul aşa, cazurilor, trebuinţelor şi cerinţelor
Spiritul curat naţional, ce a con ca şi când în sînul poporului român lui neapărate.
dus acea mărâţă adunare dela Du Tomii, acesta era adus în mare în din Ardeal ar fi o mişcare ascunsă
curcătură.
0
mineca Tomii, mai este tot-odata revoluţionară, care, după un plan Nu cum-va şi-au cji acei gaze
şi un viu şi vecinie protest în po Cu tote acestea mai multe mii secret, ar avâ se isbucnâscă la 8 (15) tari unguri, că dâcă la 1848, când
triva clevetirilor duşmane, că popo de ţărani români s’au adunat în Du Maiu viitor, pe când, se cjice, ar fi jobăgia era încă în flore, Românii
mineca aceea la Biaşiu, aşteptând
rul român n'a luptat la 1848 pentru cu dor să vadă, ce le vor spune proiectată o mare adunare de popor. au avut o dorinţă atât de fierbinte
libertatea şi drepturile sale, ci a fost conducătorii, cum îi vor îmbărbăta Bată ce scrie între altele nu şi puternică de a se aduna şi de a
numai o uneită în mâna reaeţiunei. mita foia şi după ea celelalte foi se înţelege asupra sorţii şi a viito
Vecjend că este momentul su şi ce îndrumări le vor da despre ungurescl: rului lor, acum după 50 de anî, când
prem, ca şi poporul român să facă ceea ce trebue să facă pentru ca „T6te pregătirile adunării delaBlaşiii numele Român este cunoscut în tbtă
să răsune vocea lui şi se şl formu să-şî croâscă altă sârte mai bună. (pe diua de 3 (15) Maiă) sunt deja făcute. lumea, când cultura română s’a ri
Nu vom descrie aici amănun
leze dorinţele şi postulatele în faţa Episcopii greco-catolici au dat instrucţiuni se dicat 1a o treptă înaltă şi când vi
celor ce se petreceau în ţâră şi îna- tele acelei mari adunări. Ele sunt crete preoţilor valahi, învăţătorilor şi notarilor, tejia ostaşului român a ajuns să fiă
prea bine cunoscute tuturor celor,
farâ de ea, conducătorii români na cari au învăţat carte românesoă. ca să scie cum se procâdă. Tot-odată li-a pusă ca pildă chiar şi popârelor mai
ţionalişti, ne mai putând lăsa la voia Voim numai să arătăm, cât de demnă impus să ţină secret pregătirile adunării mari ale Europei, nu se pbte ea
întempiărei causa naţiunei lor, s’au şi să nu comunice acest lucru maghia- aceşti Români, oarî şi la număr au
decis a conchiăma poporul la acea şi leală a fost purtarea conducăto ronilor". crescut de atunci în mod însemnat,
adunare şi a-o ţinâ, în mănia tuturor rilor români ia acea adunare şi cum se nu mai nutrâscă acjl în pepturile
pedecilor, ce li-se vor pune in cale. acesta purtare a desarmat chiar şi Care este scopul acestei scor lor acâstă fireacă dorinţa şi drâptă
şi pe inimici.
Şi s’au ţinut de cuvent. Tinerimea nituri tendenţiose? Ce alta pbte fi aspiraţiune pentru orî-ce neam?
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI . Visând palate aurite... în veci purtat de-acelaş val! Dorul şi Iubirea.
11
A alergat o viaţă ’ntregă cuprins de dorul fericirii.... Un bărbat şi o muere au avut un co
Şi-acum cu pletele cărunte se vede prada amăgirii pil, care atât a fost de frumos, încât sâmăn
I R O N I E . Şi nu ’i vine să credă .. lui nu se afla în lume. Ei, adecă părinţii
Singur pe mal stă trist şi desperat
M o t t o : Decă ’n cartea vieţii omul ar sci se citescă copilului, cu tote că erau forte săraci, erau
Se ’şl afle fiecare grozavul viitor O mare de pustiu e lumea la care atâta a visat!! fârte îndestuliţl şi fericiţi cu sdrtea, ce o
Cine-ar mai vrea stăpâne aice să trăiască aveau. Şi cum nu, când Dorul lor, oăol
Când lumea e de chinuri nedeşertat isvor. In faţa lui se ’nalţă-o cruce, podoba recelui mormânt
Acolo dorme fericirea, acel cuvent atât de sfânt, aşa-1 chiăma pe oopil, precum cresoea
Gr. A lexundrescu.
Ce l’a făcut o viaţă ’ntregă s’alerge vecinie doritor; trupesce, aşa îi cresceau şi însuşirile cele
Pe ’ntinsul mării spumegânde în veci purtat de-acelaşî val bune ale sufletului. El cresoea iute ca prin
Zadarnic stai să iâsă luna când ceriul tot e plin de nori!
Alergă tremurând luntraşul cu gândul dornic cătră mal minune, căci doră pe acele vremuri anii
Şi farul luminos, credinţa, ce l’a făcut se lupte ’n veci
Furtuna nici că ’l înspăimântă ... încă veneau şi treceau mai iute ca în vre
A fost o cucuvea sburlită, ce sta pe vârful crucei reci!!
Un glas necunoscut îi spune: murile de astădl, şi precum cresoea el, aşa
„De vrâi să scapi de griji, de chinuri, de vrei s’ai vecinie Ha! ha! Ce tristă răsplătire... şi cât de crud te-a înşelat cresceau şi nădejdile părinţilor lui, cari ve
[dile bune Speranţa, care ’n tâtă viaţa spre amăgire te-a ’ndreptat, deau în copilul lor cel mai bun, cel mai
Alergă!... uite... stâua mândră cum strălucesce ’n infinit Ce... nu’nţelegî? dâr, ia te uită cum îţi surîde patru scânduri, puternic razem al bătrâneţelor lor.
Acolo ’i lumea fericirii, limanul sfânt şi mult dorit!....“ Tovarăşe pentru vecie... Hoşnege, ce mai stai pe gânduri? Gând ajunse la versta de 15 ani, bo
Zadarnic plângi şi te cutremuri, când noptea ’n jurul tău tot gaţii satului îl băgară păcurar la oile lor,
Ca fermecat luntraşul tînăr, cu ochii ţintă înainte [cresce. cu cari avea de-a petrece trei părţi ale
Despică apa cu putere... şi-apoi de-odat’, ca ’n rugăminte anului pe cele mai înalte vârfuri de munţr.
Vădend, că vine-un val gigantic ’şi ’nalţă ochii plânşi în sus Un val de-ar fi înalt cât ceriul, el tot în mare se sdrobesce!! Să fi tot umblat şi n’ai fi aflat un cioban
Şi-ar vre şi vâslele s’arunce..., dâr iată valul s’a distrus Sân-Petreanul. mai frumos şi tot-odată şi mai de trâbă
Şi cu puteri re ’ntinerite alârgă âr zimbind spre mal | ca pe el, ceea ce se vedea şi de acolo, că
