Page 42 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 80—1898.

Ba consciinţa lor le spune, că culare mai sunt şi fbrte instructive Onorate în Christos frate! Nevoindu-ne regulare a dărilor de consum ()
da, Românii trebue se simtă acea şi importante pentru asemănarea vre­ a împlini făgăduinţa care în 6/18 a lunei recte) şi erăşî altele se ocupă de re­
dorinţă acjî mai mult, ca ori şi când murilor de atunci şi de acum. curgătâre supt Nr. 712 a. o. cătră Frăţiile forma valutei şi de înoirea privile­
şi deci sciind bine în ce stare asu­ Etă numitele scrisori-circulare Y. o am făcut, după ce cu Pr. O. fraţii giului băncei austro-ungare. Intre
prită se află ei astăcjî şi cum sunt după cum au apărut în „Gazeta canonici căutând la stările împrejur, şi aceste proiecte nu se află şi cel, care
împedeeaţî de a se mai întruni chiar Transilvaniei Nr. 31 şi 82 din 1848: după ce despre acâsta şi cu Pr. O. con- are se reguleze cestiunea principală
44
şi ca alegători pentru a-şî esercita sistoriu al scaunului Sibiiului am fi avut a cvotei, adecă a sumei, ce va ave
drepturile constituţionale cetăţenesc!, Scrisorea-cerculară a consistoriului din una înţelegere, statorniceşte am hotărît: 8*0 platbscă în viitor Ungaria şi Aus­
şoviniştii unguri îşî (ţie, că ceea ce Sibiiu. ca pre 3/15 a lunei lui Maiu să ţinem adu­ tria pentru acoperirea cheltuelilor
nu li-se concede se facă pe faţă cu Cerculariul consistoriului n. u. che- nare în Blaşiu, la care după sunetul de­ comune. (Armată, marină, ministe-
încuviinţarea guvernului, Românii cretului guvernial singur frăţiele vostre riile comune, d plomaţia etc.) Ces­
mătoriu la conflucsul naţional sună:
se vor strădui să pregătescă în se­ protopopii cu unii bărbaţi precepuţî, adecă: tiunea cvotei a lemaa ca, fiind cea
231. 1848. Bine ’ncuviinţate protopope!
cret şi se facă şi fără încuviinţarea După ce au înţeles în. i-eg. Q-uberniu, cum- caii au zel spre naţia sa şi cunoştinţa ţării mai gîea, se fiă deslegată la urmă.
guvernului. eă naţia românâscă din Ardeal s’ar fi ho­ şi a drepturilor omenesc! şi politicescl din E înt-e Ibrte îndoios astăcjî, d6c,ă în
Mersul gândirei şoviniste nici protopopiatul în carele s’ar afla, veţi ave genere va fi cu putinţă ori nu se se
tărît a se aduna pe viitorea Duminecă a
că este nefiresc, căci de când e lu­ a vă aduna. deslege în pace tote aceste întrebări
Tomii la Blaşifi, spre a se înţelege la olaltă
mea asupririle şi opririle pretutin­ despre întocmirea unei rugărl, care de ob­ Drept Frăţiele v. veţi îndrepta po- ale pactului. Austriacii sunt de tot
deni au produs acea reacţiune, de porele încredinţate, ca să nu trimită soli nemulţămiţî cu proiectele mai sus
şte s’au aflat de cea mai neocolită lipsă
9
care se tem şi ei. se da la dieta viitore pentru câştigarea precum cugetă unii, carii numai îndeşert amintite; ei ved într’ensele numai o
Der fiă pe pace, căci Românii cu împedecarea economiei ar face ostenâla; învingere a Ungariei asupra Austriei,
drepturilor, ce ar trebui să i-se dea; din
n’au lipsă să lucreze ca sobolii pe pi’ivinţa aceea, ca nu cum-va prin aduna­ că cei ce se vor aduna pentru drepturile pe când în ci cea din urmă nu are
sub ascuns. Ocupaţia acesta o lasă naţiei şi a aceiaşi reînviere, cu un cuget nici o sigut nţă, că măcar cvota Un­
rea mai multor mii de omeni, partea cea
acelora, cari vor se sape rădăcinile uniţi şi neuniţi se vor sfătui, şi cererea în gariei se va urca cu câteva procente,
mai mare neprocopsiţi, să se turbure pacea
de vieţă ale altor popore, severşind numele a totă naţia se va aşterne la dieta ca se nu fiă silită Austria se plă-
şi liniştea de obşte, s’au milostivit a po­
cea mai mare nedreptate din lume. runci acelaşi înălţat prin M. decret din 17 cât mai curând următore; care cei mai cu tbscă erăşî 70 la sută. Dbr este in­
Românii n’au lipsă de a lucra nici Api’ilie a. c. Nrul. 5245, ca numita adu­ inteleginţă de bună semă mai întocmit şi teresant, că şi oposiţia estremă ma­
în ascuns, nici cu denunţări, suspi- nare să nu se ţie în Dumineca Tomii, şi mai cu temeiu vor hotărî. Altmintrea ghiară strigă în contra proiectelor
ţionări şi calumniări. Scopul ce-1 ur­ încă protopopii despre amândouă părţile, pactului, cjicend, că ele însbmnă
tot insul numai decât să se oprâscă a merge
măresc ei, de a-şi apăra limba şi la Blaşifi pe diua sus pomenită; ci să se cu naţionalii carii vor veni, la mare nu­ învingerea Austriei şi nu a Unga­
naţionalitatea căştigându-i un scut măr vor sui. După care rămânem. riei. Cine are acuma dreptate ? Ade­
hotărască pentru adunarea acesta ori care
pentru viitor, este drept şi sfânt. Frăţiei tale, Blaşiu, 9/21 Apr. 1818 vărul este şi nimeni nu pbte nega,
altă di după Dumineca Tomii, care di să
Astăcji puterea brutală ascunsă sub se facă mai înainte cunoscută în. reg. gu- de binevoitoriu Vlădica loan. că îu nouele proiecte Ungaria a do­
haina falsului liberalism şi constitu­ berniu, şi pe atunci să se conchieme la bândit mai multe avantagii faţă cu
ţionalism, pbte se calce libertatea trecutul. Guvernamentalii din causa
numita adunare naţională toţi protopopii,
de întrunire a poporului, der un ast­ Revista politică. acesta nici nu fac gură mare. Aş­
şi din mii-enl cei mai pricepuţi.
fel de sistem de guvernare nu pbte Deci în urma sus lăudatului m. de­ teptă se vadă mai întâiu, ce va face
44
dăinui în timpul de acjî al progre­ cret gubernial se face bine’ncuviinţănii Nu numai în politica dinafară, „Reichsrath -ul din Viena.
sului accelerat. ci şi înlăîntrul monarchiei nostre a *
tale de cea mai sti’însă datorie, ca de mers c}il l acestea din gură în
0 0
Nu pbte dăinui un mod de gu­ cum-va vestea acesta despre ţinerea sus
vernare, care astăcţî după 50 de ani pomenitei adunări naţionale în următorea gură întrebarea: Pace ori resboiu? La Mult este agitată în dieta un-
este mai puţin liberal, decât au fost Dumineca Tomii ar fi străbătut şi în păr­ noi, în lăîntru, e vorba adecă de sortea gurăscă şi cestiunea întregirei veni­
guvernele dela 1848, cari au încu­ ţile, şi anumit în districtul bine ’ncuviin- viitore a dualismului şi de aceea, d6că turilor preoţesc!. Despre discuţia din
viinţat ca fruntaşii jobagilor români ţănii tale, numai decât să opresc! pe toţi se vor mai pute înţelege cele două camera ungară asupra acestei între­
se ţină o adunare naţională, se se subordinaţii preoţi şi printrânşii pe toţi state asupra unui nou pact pe alţi bări vorbim mai la vale. Aici amin­
sfătuescă „pentru câştigarea drep­ poporenii a-se aduna în despomenita Du­ cjece anî, seu nu? Cu alte cuvinte: tim numai, că chiar din partea ma­
turilor ce ar trebui să li-se dea , — mineca Tomii la Blaşiă; ci din potrivă, fi-va pace între Ungaria şi Austria, ghiară s’a deochiat scopul guvernului,
M
ori că se va încinge între ele un care cu legea proiectată nu vră, de­
„pentru drepturile naţiei şi a ace­ fiind-că s’au aflat cu cale din pai’tea aces­
4
leaşi reînvieri *. tui consistoriu, ca despomenita adunare na­ resboiu economic, care pbte avd ur­ cât a trage în mreja lui preoţimea,
mări fbrte seridse şi pote sgudui din mai ales pe cea nemaghiară. înşi şi
0 0
Ce mare deosebire între (ţii ! ţională în loc de Dumineca Tomii, să se temeliă dualismul? Cu drept cuvent deputaţii maghiari au arătat, ce mare
de ac}î şi cele dela 1848! ţină în viitorea 15/3. Maih a. c., care ter­ întrebă Bartha Miklos în organul pericul este pentru libertatea şi au­
-
min şi îix. x eg. guberniu s’a făcut cunoscut, seu: „Este între Uugaria şi Austria tonomia biserieelor, ca ministrul se
binecuviinţenia ta vei ave cea mai stx-însă o stare de resboiu? Decă e pace în­ se facă poliţaiul preoţimei, judecând
D i n î § 4 § .
datoriă a te afla pe acum însemnata di
tre noi, de ce ne temem aşa de el asupra purtărei lor morale şi po­
Conchiemarea adunării naţionale 15/3. Maifi la Blaşiii, luând cu sine din tot mult unul do altul; decă e resboiu; litice, dbcâ sunt său nu duşmani ai
dela 3/15 Mo iii 1818, înainte de protopopiatul şi din partea mirenâscă pe de ce legăm alianţă pe viâtă, pe statului. Cu ocasia desbaterei amin­
Dumineca Toniii. cei mai pricepuţi şi mai deştepţi. m6rte?“ întrebările acestea le face tite s’a mai dovedit din nou, cât de
Din şedinţa consistorială ţinută în
In ajunul aniversării memora­ în faţa împrejnrărei, că Mercurea mare putere au şoviniştii în dietă.
bilei adunări naţionale ţinută în 19/7. Aprilie la Sibiiu. 1848. Al bine’ncu- trecută guvernul din Pesta şi cel din Pe aci era se fiă afurisit din partea
viinţenii Tale de binevoitoriu, în nefiinţa
Blaşiu la Dumineca Tomii 1848, aflăm Viena au presentat înaintea camere­ mamelucilor lui Banffy abatele Mol-
Marii Sale Domnului episcop de faţă. Con­
de bine a reaminti cetitorilor noştri lor proiectele de lege asupra pactu­ nar, unul din conducătorii „partidei
sistorial episcopal.
11
istoricele scrisori-circulare, prin cari * lui economic, cari au fost statorite poporale , fiind-că ar fi cerut să se
archiereii români din Ardeal au con- între amendoue guvernele în înţe­ esecute legea de naţionalitate. Ce
legere.
chemat adunarea naţională dela 3/15 Scrisorea-cerculară a episcopiei din Blaşiu. cutezanţă dela un Ungur, să vră se
Maiu 1848, care a fost încuviinţată Pentru confluxul iraţional românesc Aceste proiecte de lege, 18 la se esecute legea de naţionalitate!
de guvernul transilvan numai cu scop lătindu-se faima ca şi cum unii omeni ai numer, sunt de diferit cuprins. Unele Abatele Molnar a trebuit să declare
de a paralisa adunarea de popor con- cârmuirii ar voi al opi-i din nou, nu lipsim reguleză convenţiunea vamală şi co­ sus şi tare, că el n’a cerut nici-odată
chemată de naţionaliştii români pe a împăx-tăşi aci şi cerculariul episcopiei mercială, şi schimbarea tarifului va­ să se esecute legea, ci a întrebat
Dumineca Tomii. Aceste scrisori-cer- Blaşiului, care sună cătx-ă protopopi aşa: mal autonom; altele privesc noua numai pentru ce nu se esecută?

gazdele îui îşi puneau t6tă încrederea în frumosă, căci luna lumina de se vedea mai spus şi aceea, că pănă când va ajunge bumb de argint cjicându-i, că dâcă va
el, căci toţi diceau, câ decât Dorul un cio­ ca şi diua, dădu semn de plecare celor la noroc şi fericire, va avâ să sufere multe ajunge vre-odată la vre o lipsă, să-l frece
ban mai de trâbâ nici n’a fost şi nici n’a fi. doi dulăi credincioşi ai lui, cu numele Ru- dela maşteha sorte, care în tot pasul umblă cu degetul cel mic dela mâoa stângă şi
Pe cât de vrednic l’au ţinut însă la pel şi Mâncăi, cari cunoscând şi ei năca­ să i facă rău. de ce va avâ lipsă va căpăta, căci vedl —
început, pe atât mai râu şi mai de nimic zul şi durerea stăpânului lor, blând! şi tă­ Trezindu se din somn, să uita la sore sfîrşx copilul — eu sunt norocul tău.
îl ţinură în urmă, cu t6te că, el precum cuţi şedeau la piciorele lui. ca să vadă în ce vreme pote fi şi fiind-că După-ce îi dete bumbul, îi dise să se
veţi vede, n’a fost de vină. Şi s’a dus bietul de el, după cum era încă mult pănă la însărat porni spre culce, căci era şi ostenit sărmanul, âr co­
Intr’o dirninâţă din anul al treilea de dice din horă: răsărit, adecă în partea în care l’a sfătuit pilul cel cu lăuta, adecă norocul, se dusă
când era cioban la munte, fu atacat de-o „ţ)ile, nopţi nenumărate ângerul din vis. Şi s’a tot dus pănă ce a în trâba lui:
câtă de hoţi, cari, fiind-că el se împotrivi Tot prin locuri neumblate înoptat, âr când a înoptat, a dat de un Diminâţa, după ce se sculă, mulţămi
44
de-a le da de voiâ bună turma, îl bătură Nebeut şi nemâncat, bix-t, care se numia „Norocul călătorului . birtăşiţei de sălaş şi-apoi o luâ ârăşl la
Nedormit şi ne ’nschimbat
bine, pân’ ce 1 lăsară mai mort, ş’apoi îl Intrând el în birt, se aşecjâ la o drum, s’a tot dus pănă la mâdă-di, când,
14
Şi ’n suflet nemângăiat .
legară de-un stejar, ca să nu potă da de masă şi ceru un pahar de vin. Birtaşul, ajungând ostenit la un isvor, se aşedâ să
soire nimărui de furtul, ce ’i s’a întâmplat. pănă a ajuns la ţărmul unei ape mari, care nu era bărbat, ci o fată tînără şi fru­ odihnâsoă şi şl scose merindea din straiţâ,
Sărmanul Dor o di şi o nopte a stat tot unde la umbra unui finie pe-o iârbă fru­ mosă, îi aduse vinul şi apoi, după-ce îi ca să mănânce ceva.
legat şi norocul pe el când era mai să mosă verde îşi aşternu sumanul şi apoi plăti preţul, tocmai când să şl aştârnă su­ Când voia să şl frigă slănina, vădu,
moră, o biâtă femeo dădu de el şi-l des- se culca cu gândul, că după-ce va dux-mi manul pe o laviţă ca să se culce, întră în că se apropie de el trei inşi: un om bătrân,
legâ. El de frică, oa nu cum va gazdele un somnuţ bunişor, să se ia ârăşl prin lume. birt un copilaşi ca de vre-o şâpte ani cu o muere şi un fecior.
să 1 dâe pe mâna varmejeşilor, cari pe vre­ Până a durmit el, cânii lui xl străjuiau o lăută subsuoră. Copilul îl întrebă, decă El, temându-se nu cum-va să fiă
murile acelea chinuiau grozav pe orl-cine unul la cap, celalalt la piciore; ostenit nu poftesce să-i cânte vre-o horă. omeni răi; ca cei ce i-au furat oile, se
le cădea în mâni, fie fost acela de vină fiind, a durmit aşa de greu, încât de l’aţl Cântă, dise Dorul, că şi aşa sunt nă- sculâ în piciore şi răzimându-se pe bâtă,
ori nu, se gândi să plece în larga lume, de fi văcjut, aţi vut crede, că e mort. căjitul lumei. Copilul cânta aşa de cu jale îi aştepta pănă ajunseră lângă el.
unde să nu se întorne pănă nu va câştiga In somnul acela a visat, că un ânger de plângea şi inima în el. Bătrânul îi dete bineţe şi-apoi îl rugă,
aţâţa bani, cu câţi să potă plăti gazdelor l’ar fi atins cu aripile şi i-ar fi c|is, ca să In urmă Dorul vru să-i plătâscă, dâr să le dea şi lor, ca la nisce drumarî să­
lui turma îngrijită de el. mârgă tot spre răsăx-it, că acolo îl aşteptă copilaşul nu primi dela el nici un creiţar, raci, din merindea ce o avea la sine.
Cam pe la mecjul nopţii, pe-o vreme norocul şi fericirea, dâr tot ângerul i-a ci în semn de prietiniă încă el îi dete un Bucuros, clise Dorul, că mâncarea e