Page 43 - 1898-04

Nr. 80—1898. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

Numai aşa a scăpat se nu fiă spulberat ţinut în Corţesî (parlamentul spa­ Acâsta e causa, care pe mulţi din­ teristice în felul lor, lăsăm se ur­
de furia şovinistă. niol). Suntem decişi, t^ice, a ne apăra tre deputaţii unguri protestanţi i-a meze aci un reasumat al lor.
* drepturile, coste ori cât de multe îndemnet se se ridice în contra *
jertfe. Regina-regeută mai mulţă- proiectului.
In Austria s'a redeschis Marfa mesce Papei dela Roma şi marelor Alţii ar fi dorit, ca proiectul se Şedinţa dela 20 Aprilie.
trecută parlamentul din Viena. Cel puteri europene pentru intervenţiu- fiă astfel întocmit, încât se cores­
dintâiu lucru a fost, după câte-va Mezei Moricz (Jidan): pice, că Ji­
nea lor în favârea păcii. Se fac mari pundă articulului de lege XX din dovii au un merit grozav de mare în pri­
interpelaţii, punerea la ordinea cjilei pregătiri de resboiu în Spania, ca şi 1848, după care tdte oheltuelile şco­
a propunerilor pentru darea în ju­ vinţa maghiarisărei societăţii şi de aceea
în America de nord, şi se crede, că lare şi bisericesc! sunt a se acoperi guvernul a făcut un lucru bun şi drept,
decată a fostului ministeriu Badeni. mâne, Duminecă, când se va în­
din budgetul statului. Intre aceştia când pe Jidani i-au pus alături cu celelalte
Desbaterea asupra acestor propuneri cheia terminul pus pentru răspunsul se află mai ales Kossuthiştii şi Ji­
confesiuni. După ce mai laudă „patriotis­
nu s’au terminat şi se va continua american, se vor şi începe inimici­ danii, cărora li-ar veni bine se pdtă mul perciunaţilor, declară, că primesce cu
0
încă şi în săptămâna viitâre. Despre
ţiile. Guvernul spaniol e hotărît se arunca t6te cheltuelile cu susţinerea t6tă inima proiectul, dâr pretinde, ca gu­
impresiunea ce au făcut’o proiectele
pactului asupra deputaţilor austriacî, nu răspundă la ultimat şi se aştepte scolelor, sinagogelor şi şahterilor lor vernul să ducă întru tdte în deplinire §. 3
se atace mai întâiu America. Foile in spinarea budgetului comun al al articului de lege XX din 1848, adecă
am vorbit deja mai sus. Aprope“;t6te
din Paris sunt de părere, că res- statului. Alţii nu se pot împăca cu acea lege, după care tdte cheltuelile şco­
foile din Austria, fără deosebire de
0
boiul va dura multă vreme şi va fi aceea, ca şi preoţilor gr. or. „valahi lare şi bisericescl ale confesiunilor sunt a
pardit le condamnă ca păgubitâre
interesant. Fapte decisive nu se pot şi şerb! se li-se dea ajutor nici chiar se acoperi din budgetul statului. Cu alte
şi umilitore pentru Austria.
aştepta în timpul dintâiu. îu condiţiile cerute de guvern, de- cuvinte, jupânul ar dori să plătâscă statul
* ore-ce se tem, cum 4*° L că „Va- din banii contribuabililor creştini tdte chel­
e
w
lahii vor întrebuinţa ajutorul pen­
Lunia trecută o deputaţiă a ora­ Desbaterile din dietă tuelile şcolare şi bisericescl ale Jidanilor,
şului Praga, în frunte cu primarul tru scopuri contrare statului, fără se ca lor să le vină astfel tdte de-a gata,
Podlipny, a fost la împăratul în au­ asupra proiectului de lege despre între­ potă fi prinş! de guvern. In fine nicî căci ddră de aceea sunt ei cei mai mari
0
0
dienţă şi între altele s’a rugat de girea venitelor preoţilor necatolicî. catolicii nu sunt mulţam iţi cu proiec­ „patrioţi ai statului „maghiar .
Maiestatea Sa, în numele capitalei In 15 Aprilie st. n. s’a început tul, dedre ce e nedrept lucru, 4>c ei, A luat după el cuvântul conducărorul
0
şi a poporaţiunei boeme, ca Maies­ în dieta din Pesta desbaterea fai­ ca alte confesiuni se fiă ajutorate „partidei poporale a catoliticilor maghiari,
tatea Sa să binevoescă a petrece mosului proiect de lege despre în­ din partea statului, er catolicii nu. Ioan Molnar, care Zise între altele:
din când în când şi în palatul re­ tregirea venitelor preoţilor necato­ Acestor vederi li-s’a dat espre- loan Molnâr: D-l deputat Iuliu Werner
gal din Praga şi se permită, ca un lici. Am arătat la timpul seu, cât siune aprdpe din partea tuturor de­ de atâte-orl ne-a învinovăţit pe noi, cei din
0
membru al casei domităre să lo- de vătămător este acest proiect mai putaţilor oposiţionalî, car! au vorbit „partida poporală , că ţinem parte naţio-
cuescă neîntrerupt în Praga. Maies­ ales pentru biserica română greco- in contra proiectului. Mai mult însă nalităţilor nemaghiare. Să nu gândâscă
tatea Sa a răspuns în limba cehă, că orientală şi ce curse periculăse li-se a supărat pe guvern faptul, că chiar însă, că de acâstă învinuire noi ne înspăi­
vede în rugarea de mai sus uu semn întind prin el preoţilor noştri. Dăr fruntaşii din tabăra lui, cum este mântăm aşa grozav. Vorbe de acestea am
al simţemintelor dinastice ale ca­ păte tocmai pentru-că faţă de bise­ contele Andreiu Bethlen, fost mi­ mai auZit destule, ddr noi nu numai că nu
pitalei Praga. Acesta îi face bucuriă rica română gr. or. proiectul este nistru de agricultură, s’a ridicat în negăm, dâr acum declar cu hotărîre, că da,
şi de aceea va lua bucuros în con­ atât de vătămător, guvernul speră, contra proiectului şi l’a combătut cu noi suntem amici ai naţionalităţilor, numai
siderare rugarea deputaţiunei. Acăstă că va pută face fărte uşor se fiă multă asprime. cât nu în înţelesul acela, cum aţi vrd
audienţă se pâte privi ca un semn votat proiectul din partea dietei şi Dintre deputaţii saşi, cari nu­ d-vostră să ne înfăţişaţi. Noi suntem amici
favorabil pentru Cehi. că cel mult în trei cjile desbaterea mai de curând au eşit din partida ai naţionalităţilor, ddr ore d-vdstră sunteţi
$ va fi terminată. guvernului, încă au vorbit pănă inimicii lor? Dâcă d-vdstră ne luaţi în
acum contra proiectului doi inşî, nume de rău, că suntem amicii naţionali­
Se pote, că pe când cetitorii De astă-dată însă guvernul s’a anume Heinrich ŞchwicJcer şi Oskar tăţilor, urmâză de aici, că d-vdstră sunteţi
noştri vor ceti aceste rânduri, să fi înşelat amar. îndată ce proiectul a Meltzl. Amândoi au combătut proiec­ duşmanii lor. Noi, ce-i drept, suntem amici
căcjut deja sorţii resboiului între Spa­ fost pus în discuţia, corifeii tuturor tul cu argumente puternice, arătând, ai naţionalităţilor, der nu şi ai agitatorilor
nia şi Statele-Unite americane. Amba­ partidelor unguresc! din oposiţiă au cât de nedrept şi vătămător este el de naţionalitate; suntem amici ai naţiona­
sadorii acestor state din Madrid şi sărit ca şi nisce lup! asupra lui ata- pentru autdnomia bisericelor mai lităţilor, deore-ce apărăm dreptul ori şi cui,
Washington au şi plecat dela pos­ cându-1 care din o parte, care din ales prin aceea, că guvernul îşî re- căci ddră este un punct al programului
turile lor. Ultimatul american, care alta şi astfel s’a încins o discuţiă servâ prin el dreptul nu numai de-a nostru, ca să apărăm dreptul fiă-căruia,
cuprinde resoluţiunile congresului din politicâ-bisericescă, care dureză acum pretinde, ca autorităţile superidre prin urmare şi al naţionalităţilor, căci şi
Washington, s’a predat alaltăerî gu­ de vre-o cjece 4ile şi cine scie încă bisericesc! se pornâscă cercetare dis­ după vorbele d-lui ministru-preşedinte, ele
vernului spaniol. In aceste resolu- când se va isprăvi. ciplinară în contra unor preoţî cu au în privinţa limbei drepturi garantate în
0
ţiuuî se cere, ca Spania să-şî retragă Vecjî bine, nu doră îngrijirea purtare „contrară statului , ci încă lege. Noi încă dorim, ca naţionalităţile se
trupele din Cuba şi poporaţiunea faţă de biserica română şi de au­ de-a şi controla şi nimici sentinţa fiă Maghiari şi să scie unguresce. In acesta
acestei insule să fiă liberă şi inde­ tonomia ei a îndemnat pe şoviniştii adusă de ele, înlocuindu-o cu altă ne unim cu d-vdstră; der ne deosebim prin
pendentă; cu alte cuvinte, Spania din dietă să-şî ridice vocea în con­ sentinţă adusă de ministrul însu-şî. aceea, că d-vdstră voiţi să maghiarisaţî cu
să renunţe la insula ei cea mai bo tra proiectului, ci ceea ce-i dore Prin asta preoţii sunt reduşî la sta­ puterea, pe când noi. pe cale prietenâscă,
gată. Multe păcate au Spanioli, cari este însu-ş! sortea bisericelor lor rea unor simpli funcţionar! ai sta­ prin iubire, pe încetul şi astfel nu într’un
s’au purtat fără sămă rău cu Cu- proprii. Cu deosebire protestanţii tului. Amândoi deputaţii saşî au mod grozav, cum faceţi d-vdstră, de temă,
banii, dăr Spania are pe partea ei maghiari, car! în urma aducerii le­ cerut se se ia proiectul dela ordinea ca să nu le facem şi mai îndîrjite, ci noi
dreptul de suveranitate. Nu puţine gilor politice bisericesc! au ajuns 4ilei şi guvernul se lucreze un nou ne silim, ca pe naţionalităţi să le câştigăm
sunt şi păcatele Americei de Nord, într’o situaţiune fărte grea, luându- proiect în înţelegere cu autorităţile pentru idea de stat maghiar. Noi nicl-odată
căci de trei ani de cjile cu mijldcele li-se preoţilor aprăpe tot venitul din tuturor confesiunilor, prin care şi nimănui nu-i permitem, nu-1 lăsăm să
ei se aţîţă şi se susţine revoluţia cu- mână, au aşteptat cu mult dor acest proiect se nu se vaterne autonomia atingă, să atace, să nege, ori măcar să
banâ. Cu totul în nedrept sunt însă proiect, care li-s’a promis încă de-a- bisericelor. vorbâscă în contra ideei de stat maghiar.
Statele-Unite când vor să isgonescă tuncî. Cu atât mai mare le este însă In spiritul acesta au decurs des­ Dela fiă-care naţionalitate, numescă-se ea
pe Spanioli din Cuba, proprietatea desamăgirea văcjend acum, că îm­ baterile în şedinţele de pănă acum. orl-cum, dorim şi pretindem, înainte de-a
lor. Asupra acestei nedreptăţi se bunătăţirile promise li-se fac în nisce In şedinţa mai nouă, dela 20 Apri­ sta de vorbă cu ea, ca să se mărturisâscă
plânge mai vîrtos regina regentă a condiţiun! ameninţătăre şi pentru lie, a vorbit un Jidan şi un catolic. pe sine ca cetăţân maghiar, tocmai aşa,
Spaniei în discursul tronului, ce l’a libertatea şi autonomia bisericei lor. Fiind vorbirile amândurora carac- cum acel biet Slovac, care trăesce din le-

a lui DumneZeu şi a omenilor. Veniţi cu Ne-având de gând să călătorescă în Trudit şi ostenit forte de drumul, clipita în care le băgă la noi în ocol, n’am
mine la gustare! acea nopte mai departe întră înlăuntru ce-1 făcu, întră înlăuntru, şi văZend, că şi mai putut sta acasă, îmi părea, că tot pe
Se aşezară la mâncare şi mâncară', şi-şi ceru de cină şi de beut. Când să se aici e tot birtaşiţa, care a fost în celelalte şerpi calo; se pdte că peddpsa lui Dum­
da mâncară până nu mai lăsară nimic în culce, un fecioraş ca de 14 ani cu un cla­ două birturi unde mase în nopţile "trecute, neZeu m’a ajuns pe mine pentru răutăţila
straiţă. După-ce gătară de mâncat, bătrâ­ rinet in mână întră în birt şi-i dise de ceru o uiagă de vin şi apoi cu napul plecat tatii, deorece dorul de-a vedea pe acela,
nul îl întreba, dâcă nu-i pare rău, pentru-că vrea, ori nu, să-i cânte o horă? pe mâni se dădu cugetelor. dela care el a furat oile şi despre -care
nu-i lăsară nimic în straiţă? El îl răspunse, că îl ascultă bucuros, — Ce gânduri te bat, de eşti aşa de tata mi-a spus, că tînăr mai frumos în
— Nu, dise Dorul, că e bun Dumne­ âr când să-i plătâscă, fecioraşul îl ţinu de trist şi năcăjit? îl întrebă birtăşiţa, pu- vidţa lui n’a văZut, atât mi-a apăsat
zeu mi-a mai de şi alta. mână şi-i dise: Eu sunt curagiul, care nu nându-i vinul pe masă. inima, încât în urmă luai lumea în cap şi
— Decă-i aşa, fiule, — începu bătrâ­ duo lipsă de bani, de aceea nu tu mie, ci De năcăjit nu-s năcăjit, răspunse el după-ce ajunsei aici în ţâra asta, a cărei
nul — apoi să sci, că binele cu bine se eu ţie îţi datoresc. Ia săbiora acâsta, căci — ci mă gândesc, că ore unde te-am putut stăpânitore e Sortea, am dat de o peşteră.
răsplâtesce. Ia florea acâsta, pune-ţi-o în pote să o întrebuinţezi ore când ! vedea în viaţa mea de pân’ aci frumosă In gui’a pescerei am aflat un inel şi de
pălăriă şi când vei ave lipsă de mine, El luâ sabia, âr fecioraşul eşi pe uşă birtăşiţa ?! acest mei era legată o mică hărtiuţă, pe
căci eu sunt Sorele, te uită numai la ea ! afară dicendu-i să se culce şi să dormă li­ Unde m’ai vă4ut?! nu-ţî aduci aminte? care sta soris, să trag inelul pe deget, căci

ua
— Eu încă îţi dau una, dise femeia; niştit, căd în 4i următdre va avă lipsă Cum poţi fi atât de uituc, când şi eri şi afară de una, orl-ce voih dori în lume tdte
ea e florea nopţii, er eu sunt Luna, de vei de multă tăriă. alaltăerî te culcaşi la mine! De-altmintrelea le-oiu căpăta.
avă lipsă 6re-când de mine, te uită la ea! Dorul se culcă şi adurmi, er în Ziua aşa mi-i data mie, căci sunt pedepsită de Eu, nebuna de mine, am tras inelul
— Si eu îţi dau una — dise feciorul, următdre plecă mai departe. Dăr de astă- sorte ca nimeni altul în lume. pe deget şi-mi poftii să văd pe-acela
— căci pote că şi de mine vei ave lipsă, dată începu a rătăci prin nisce locuri săl­ Cum aşa ? o întrebă el. pentru care am pribegit în lume. Şi ce să
deorece eu sunt vântul? batice şi greu de străbătut, întâlnind mai — Vrâi să sci ? Ascultă dăr: Eu sunt veZl! In locul lui mă pomenii cu o femee
Dorul îşi însemna bine, care flore dela la fiă-care pas flâte-un şerpe, câte-un lup, Iubirea, fata împăratului codrilor. Tatăl bătrână şi uriciosă, care cu o voce răguşită
cine e şi apoi îşi luâ rămas bun dela ei şi urs şi alte selbatăciunl, printre cari însă meu e hoţul cel mai puternic şi mai în­ îmi Zise că tocmai astă dorinţă nu-mi pdte
pleca mai departe. cu ajutorul săbiei după multe greutăţi şi spăimântător din lume. Dâcă trăesce şi împlini inelul, ce l’am aflat; de mâniosă
Când se înoptâ, ajunse erăşî la un năcasurl îşi făcu loc şi aşa în siîrşit pe la astă4l ori nu, asta nu o sciu, destul că ce era pentru-că nu am poftit alt ceva,
birt. Acesta purta numele: „Curagiul călă­ sfinţit de sore ajunse la un birt, care purta odată răpise oile unui ciobănel, pe care îmi Zise să merg în lume să mă lupt cu
torului ' : numele: „Fericirea călătorului *: însă eu nicl-odată nu l’am văZut şi din dorul, ca altul cu sărăcia. Eu atunci mi-am
1
1