Page 44 - 1898-04

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 80—i 898.

gatul olelor cu sîrmă, chiar emigrând în numai ai naţionalităţilor, au fost făcuţi face săptămâna viitore. Se aştâptă sosirea ţiune militară, cari sunt secrete de stat.
America nordică şi întrebat fiind acolo, că imposibili să isbutâscă la alegeri. Am ră­ aci la 26 curent a Principelui şi a Princi­ Parunoff a fost condamnat la muncă silnică
mas liniştiţi, când am vădut că se ia în
de ce naţionalitate se ţine, nu c^ice, că e pesei de România“. — Tot din Abbazia pe viaţă. Ceilalţi ofiţeri au fost condam­
bătaiă de joc acâstă lege electorală cu
Slovac, ci că e Ungur. i-se telegrafeză „Agenţiei Române“: Cu
scopul, ca să fiă trântit câte-un candidat de naţi la morte. Se aştâptă confirmarea sen­
Apoi d-1 deputat Iuliu Werner cuteză deputat de-ai naţionalităţilor. Insă modul prilegiul serbării nascerei Regelui Ca- tinţei din partea Ţarului.
să dică, că legea de naţionalitate este ese- acesta de călcare a legilor s’a prefăcut în rol al României în 8 (20) Aprilie Abbazia
cutată! Apoi, d-le deputat, îţi spun sincer, obiceih faţă cu orl-ce candidat oposiţional şi Volosco au fost împodobite cu stâguri Tipografiă nouă în Sinaia. D-1 Nicolae
şi tânguirea nostră a fost prea târcjiă. Am
— să nu te superi, nu vorbesc din dispreţ, şi ghirlande. Regele a primit forte multe Jugânaru, unul din cei mai buni şi harnici
închis ochii când am vă4ut, că câte-un
nici ca să te batjocuresc, — un bărbat felicitări printre cari acele ale împăraţilor meseriaşi ai noştri din Braşov, care timp
fişpan torturâză poporaţiunea din Solnoc-
mai mare nu numai ca d-ta, ci mai mare Dobâoa şi Caraş-Severin şi am dis aşa le Francisc Iosif şi Wilhelm. de 13 ani a lucrat ca tipograf şi paginator
,
ca mulţi alţii, un bărbat, care între nu- trebue! Der când asemenea lucru s’a în­ al 4Î8' 'ului nostru, şi-a deschis în Sinaia un
măroşii săi soţi s’a ridicat mult de-asupra tâmplat şi în comitatele (locuite de Ma­ Escursiune de Rosalii la Constantinopol. atelier propriu de tipografiă. După cum
ghiari) Oiongrad, ori Somogy, zadarnică In 28 Maiîî a. c. va pleca dela B.-Peşta
şi care arp un trecut parlamentar forte ni-se comunică, d-lui Jugănaru chiar de
a fost protestarea nostră. Corteşului,. sol- un tren accelerat special peste Arad-Bra-
vechiii, afară de aceea face din partida pe acuma i-se dă o frumosă încuragiare
găbirăului i-a fost iertat totul îndată ce şw-Bucurescî-Constanţa la Constantinopol.
d-vostră (adecă din partida guvernamen­ era vorba de regularisirea Valahilor, der La acest tren se pot alătura şi participanţii din partea publicului şi e speranţă, că va
tală) : mi-a mărturisit, dic, cu ocasiunea nu ne-am gândit, că mai târdiu prea marea fi şi mai mult încuragiat în viitor, mai ales
din Braşov (precum şi din alte staţiuni ale
unei conversaţiunl private, că deu legea putere, ce i-am dat’o în mână, o va folosi fiind-că atelierul d-sale este în felul său
acesta (de naţionalitate) nu este dusă în în contra tuturor. Pe încetul am ajuns Transilvaniei). Pentru acest tren special se singurul atelier românesc prin comunele
acolo, că astădl guvernul este atotputernic. vor da bilete tour şi retour împreunate
deplinire, — lucru, despre care şi d-1 de­ din jurul acela.
Nu mai e nici lege, nici drept, nici au­ cu deplina apromsionare şi locuinţă. Insciin-
putat Werner şi oii cine se pote, dâcă va toritate, nici instituţiă, nici putere, care să
ţărl pentru ps -ticiparea la acâstă escursiune Noi generali români. Pe 4iua de erl,
lua înainte acea lege de naţionalitate şi o fiă în stare a ne ocroti în contra lui“.
se pot face >ănă la 15 Maiu a. c. la bi­ 8 Aprilie, sunt înaintaţi la gradul de ge­
va cerceta din paragraf în paragraf, din După ce ceti aceste rânduri din
roul orăşenesc pentru bilete de drum de neral de brigadă colOnelii ale căror nume
punct în punct, cum eu am făcut. Acel „Egyetertes , Molnar îşi arăta temerea, că
tt
fier (H. Arousohn et. 0°) în Braşov, unde urmâză: A. S. R. Principele Ferdinand, co­
distins politic mi-a mai spus şi aceea, pen­ guvernul, pe cuvânt că vrâ să regularişeze
se dau programe şi informaţiunî. mandantul regimentului 4 roşiori, care este
tru ce nu crede el, că ar fi cu putinţă de-a pe preoţi români, îşi va deschide prin acest
numit comandant al brigă4ei de infanterie
duce în deplinire acea lege. Apoi, onorată proiect uşă liberă de a intra în tote bi­ Preşedintele Faure şi Principele Ro­
din Bucurescî. D. colonel Tâtârescu, secre­
dietă, când bre am chs noi, că acea lege sericile şi a se face stăpân asupra lor. mâniei. Asupra schimbului de visite dintre
tar general al ministerului de răsboifi, care
trebue dusă în deplinire? Noi n’am cţis’o Esaminâ apoi paragraf de paragraf proiec­ Principele Ferdinand al României şi d.
va rămâne tot în acest scop. D. colonel
asta, ci — în specie eu — am întrebat tul şi arăta, că nu este aprope nici un Felix Faure, preşedintele Republicei fran-
larca, comandantul i’egimentului 5 Vlaşca,
numai, că de6re-oe d-vostră întotdeuna ac­ punct în el, care să nu fiă vătămător pen­ cese la Nizza, 4iarele francese aduc urmă­
care este numit comandant al brigă4ei de
ce ,
centuaţi şi 4i t b tote legile esistente tru autonomia bisericelor şi care să nu torele amănunte: Visita a avut loc; în 4iua
infanterie din Oraiova. D. colonel Candiano,
trebue duse în deplinire, pentru ce atunci ţintâscă a subjuga bisericile şi preoţii atot de 4/16 Aprilie, la orele 4.50 p. m. D. Fe­
comandantul regimentului 7 din Ploescl,
nu duceţi în deplinire şi legea de naţiona­ puterniciei ministrului. Declară în fine, că lix Faure, care se reîntorsese la ora 2 dela
care este numit comandant al brigă4ei de
litate, ori dâcă credeţi, că e rea, pentru respinge proiectul. o revistă navală, a aşteptat la reşedinţa sa,
infanterie din Ploescl.
ce nu o îndreptaţi? Căci, on. dietă, într’un în Riviera-Palace, pe Principele Ferdinand
stat de drept o lege codificată nu s’a obici­ a căruia visită îi fusese anunţată. Moşte­ Evreii pământeni. In fiă-care an, în
nuit să rămână ne dusă în deplinire. Acesta SUIRILE DILEI. nitorul Tronului român a sosit însoţit de 4ilele de PascI, Evreii pământeni din Ro­
am cjis’o şi o dicem. 5 d. colonel Presan, adjutant princiar. Visita mânia ţineau câte un congres în Bucurescî
— 11 (23) Aprilie.
După acestea deputatul Molnar întor- a durat 25 de minute şi a avut un carac­ şi în fiă-care oraş unde esistă o societate
cându-se la proiectul de lege pentru între­ Aniversarea dilei de 8 (20) Aprilie în ter cu desăvârşire oficial. Preşedintele Re­ de asemenea natură. Anul acesta însă Evreii
girea venitelor preoţesc!, flise, că după Bucurescî. Mercur! în 8 (20) Aprilie cu oca­ publicei a reîntors visita Principelui Româ­ n’au mai ţinut congrese de tema unor nouă
convingerea lui acest proiect nu este alt­ siunea aniversărei nascerei M. S. Regelui, niei la ora 6, la vila Fabron, reşedinţa pă­ turburărl. Din acestă causă comitetul aso­
ceva, decât o primejdiosă întindere a stă- şi a alegerii sale de Domn, un Te Deum rechei princiare române. D. Felix Faure ciaţiei generale a studenţilor universitari a
pânirei guvernului şi asupra bisericelor. s’a celebrat la Metropolie, în presenţa au­ era însoţit de colonelul Mânâtrez. renunţat la întrunirea antisemită pe care
S’a dis din partea unor deputaţi aici torităţilor civile şi militare. In curtea Me- era să o ţină, ca o protestare în contra
în dietă, că proiectul numai din punctul tropoliei, un detaşament de vânători, cu MeetingurT naţionale. Comitetele na­ congreselor evreescl.
de vedere al preoţilor greco-orientall şi drapel şi musică, a dat onorurile militare. ţionale studenţesc! împreună cu Liga cul­
mai ales din punctul de vedei’e al preo­ Serviciul divin s’a oficiat de Metropolitul turală au hotărît a se ţine câte-va meetin- Veniturile căilor ferate române în luna
ţilor greco-orientall români cuprinde anu­ Primat, înconjurat de înaltul cler. După gurl prin ţâră. Primul s’a ţinut a doua 4i Martie 1898 după arătarea oficială sunt:
mite puncte mai supărăciose. Dâcă aşa stă ceremonia religiosă, trupa a defilat înaintea de PascI la Văsluiîi. Delegaţii comitetului Călători 1.408.102 lei 28 bani, Bagage
trâba, daţi-ml voiă să cetesc din cfiarul d-lui general Berendeiă, ministru de răsboih. naţional şi ai Ligei din Iaşi au fost primiţi 29.960.— lei, Mărfuri mare iuţâlă 116.790
„Egyetârtâs", despre care de bună sâmă Oraşul a fost împodobit cu steaguri. Con­ cu entusiasm de Văsluenl. Primarul Iri- lei 13 bani, Mărfuri mică iuţâlă 2.683.441
nu veţi c|i ce c & este amic al naţionalităţi­ siliul de miniştrii a felicitat telegrafic pe miade i-a întâmpinat la gară cu un mare lei 18 bani. Total 4.238.293 lei 69 bani.
lor, următorele (cetesce): M. S. Regele la Abbazia. număr de fruntaşi ai ofaşului. Meetingul Dela 1 Ianuarie şi pănă la 31 Martie s’au
„Pe basa temerei de naţionalităţi s’a Regele şi Regina României la Abbazia. s’a ţinut sub preşedinţa d-lui Irimiade. Au încassat 10.532.888 lei 75 bani, contra
atacat libertatea maghiară. Am întors pe u vorbit d-nii C. Brăescu, S. Murăşian, Era- 8.547.512 lei 57 bani din perioda corespun-
dos legile şi am suferit volniciile îndată ce „Neue Ereie Presse din Viena, a primit clide, V. Brăescu şi Tărăbuţă şi au fost 4ătore a anului trecut adecă de 1.985.376
a fost vorba despre aceea, ca să punem dela corespondentul său din Abbazia urmă­ mult aplaudaţi. La sfîrşit s’a votat o mo­
freu agitatorilor naţionalităţilor. Dâr nu torele sciri: „Regina României a fost erl lei 18 bani.
ne-am gândit la aceea, că puterea peste la serviciul divin evangelic; Maiestatea Sa ţiune. La Huşi meetingul s’a ţinut a treia
măsură mare, ce am dat’o guvernului pen­ s’a însărcinat cu acompaniamentul la Orgă. 4i de PascI. Au vorbit aceiaşi oratori şi Trenuri de plăcere. Direcţiunea căilor
tru scopul acesta, pote s’o folosescă şi în au dobândit acelaşi succes ca şi la Văsluiîi. ferate ungurescl a decis ca să organiseze
contra nostră; am suferit să se calce legea Regina, care este o escelentă pianistă, face la vară escursiunl cu preţuri reduse la Si­
şi la urmă şi noi am avut năcaz dintr’asta; în fiă-care diminâţă în timp de o oră mu­ Secrete de stat trădate. Din Peters- naia, Bucurescî, Constanţa şi Constanti­
am suferit volnicia faţă cu agitatorii şi sică; pe când Regele îşi espediază curierul burg vine scirea sensaţională, că consiliul nopol.
guvernul a început să comită volnicii şi său şi primesce raportele. Eri, Majestăţile de răsboiil de acolo a făcut o cercetare se­
faţă cu noi. Banca comercială din Budapesta vinde
Lor s’au preumblat pe şoseaua „Regele cretă în contra consilierului de stat Michail
„ Cu viclenia unei vulpe am făurit legea Carol“, construită cu spesele părechei re­ Parunoff, contra fiicei lui, Sofia, şi contra losurî a loteriei de clasa ung. cu preţuri
electorală astfel, ca cât mai puţini ultraişti originale. Cele mai multe câştiguri le-au
valahi să potă întră în dietă. Der şi acesta gale române, şi aprope terminată. Acâstă mai multor ofiţeri şi funcţionari dela mi- făcut losurile vândute de zarafia băncei.
s’a răsbunat, căci într’o maie parte a ţărei cale este una din cele mai frumose pro­ nisteriul de răsboiă, aeusaţl, că ar fi vândut Banca plătesce numai câştigurile după lo­
toţi candidaţii de deputaţi oposiţionall, nu menade din Abbazia. Inaugurarea ei se va guvernului austriac planurile de disloca- surile cumpărate dela ea. Trimiteri se efec-

cerut o cârciumă, în care în totă 4iua mă merei (gelosiei) şi asta numai după ce luâ acum cu mult mai amărît, de cum a ple­ — Cum să pot merge 6re la ea? în­
mut dintr’un loc în altul, năcăjită ca vai sâmă, că iubita lui în totă noptea la 12 cat din munte. Şi a pribegit şâpte ani fără trebă el pe Noroc.
de mine, căci deşi mi-e numele Iubire, eu ore se duce de-aoasă şi nu se îutorce pănă ca să-i afle măcar urma. Urîndu-i se de a — Cum? aşa, prea bine, caută florea,
tot nu pot fi a aceluia, pe care îl iubesc. la 1 6ră după me4ul nopţii şi atunci totă umbla încă pe atâta lume, pe câtă a um­ ce o căpătaşî dela vânt.
Dorul, au4ind acestea, se apropia de asudată, ca şi când ar fi fost scosă din apă. blat, seose bumbul cel de argint şi îl freca El o căuta şi îndată vântul îl apucâ
ea, îl strînsă mânile în ale lui şi apoi în­ El tăcu şi astă4î şi mâne, dâr dela o cu degetul cel mic dela mâna stângă şi pe sub piciore şi-l duse pănă îl băgâ în
cepu a-şl spune şi el povestea vieţii lui de vreme, vă4ând că ea nu-şl mai lasă năra­ cum făcu asta, îndată şi veni la el Noro­ casă la feciorul Sorţii.
pân’ atunci. Iubirea îl asoultâ, âr când vul, încetinel într’o n6pte se luâ după ea, cul, ca să-l întrebe, că de ce ar avâ lipsă ? Pe iubita lui, fiind-că acâsta nu se
au4i, că şi el are să se lupte cu sortea, ca să vadă unde se duce. — Spune-mi, unde e iubita mea Iu­ învoise să fiă soţia feciorului Sorţii, o aflâ
începu să plângă cu amar, căci ea, sermana, birea şi cu cine a fugit? legată cu lanţuri de fier şi de brânci şi de
Ea adecă se ducea pe un câmp, ce
bine scia, ce luptă grozavă era aceea. In A răpit’o — începu el — fiiul sorţii, piciore, plângând cu amar.
era afară în dosul cârciumei, şi-acolo în
urmă el o linisci, căci îl spuse, că Norocul oare este contrarul celor îndrăgostiţi şi fe­ El, cum o vă4u, de loc luâ florea So-
totă nâptea un ceas de vreme juca cu un
şi Curagiul întot-dâauna îi stau în ajutor. riciţi, dâr nu te teme, căci erăşl o vei că­ relui, şi atunci Sorele la rugarea lui începu
fecior pe ascuns şi fără scirea viitorului ei
se
Şi apoi, după ce din cele 4‘ până păta, însă să faci precum ţi-oih spune. a încăl4i aşa de puternic, încât lanţurile
bărbat.
aci bine sciţi, că ei amândoi umblau unul Când vei da faţă cu el, scâte sabia şi-i 4> se topiră şi că4ură de pe ea, âr vântul, ca
El când o vă4u, vru să se arunce cu
după altul, în urmă se sfătuiră să se cu­ că de se va putâ uita cu un ochiţi în vârful să nu o ar4ă, o suflă cu o bore lină şi
nune, der Iubirea îl spuse, oă numai aşa se sabia asupra lor ca se-i taie, der pănă a săbiei, i-o laşi soţiă, âr când el se va uita, dulce, încât nu simţea nici căldură, nici
va mărita, dâoă el va promite, că niol- nu scote sabia din tâcă, feciorul, oare avea tu-i împlântă ascuţişul în ochi şi-apoi la­ răcâlă.
■odată nu se va purta cu neîncredere faţă două aripi şi care nu era altul, decât toc­ să-], căci el de durerea cea mare nu va După acâsta se duse în odaia fecio­
t
de ea. mai copilul sorţii, o apucâ în braţe şi-apoi mai avâ voiă să te urmărâscă. Er acum te rului Sorţii şi-i scâse un oehifi, precum îl
începu a sbura cu ea pe sus şi-aşa se du­
El îi promise şi-apoi amândoi îşi ju­ uită la flârea, care ţi-a dat’o Luna, căci învăţă prietinul său, Norocul, âr după aceea
cea, încât nu era pasăre, care să-l întrâcă. aceea ţi a soi spune unde pot fi acum.
rară iubire veolnică, în urma căreia trăiră la rugarea lui, vântul îl apucâ şi pe el şi
multă vreme fericiţi, căci se iubeau unul Dorul năcăjit, cum era îşi făcu mâna El făcu aşa şi îndată se şi ivi Luna, pe mirâsa lui şi-i duse pe amândoi pănă în
cu altul tocmai ca doi porumbei. pumn şi ameninţa în urma lor, âr când care îi spuse, că ei sunt în marginea lu- satul Dorului, unde amândoi şi-au căpătat
Dela o vreme însă îu inima Dorului vă4u, că tote-s înzadar, îşi striga cei doi mei din spre mâ4â-nopte îutr’o casă sbu- binecuvântarea şi învoirea părinţilor, ca
se încuiba vermele mult răutăcios al te­ oânl şi-apoi plecă din nou prin lume, der rătore. să se cunune.