Page 45 - 1898-04
P. 45
Nr. 80—1889. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5
tueză şi cu rembursă. De ore ce căutarea lui V. Dumitraş a cetit o disertaţiune des 5) Decisiune în privinţa con- ULTIME SOIRI.
este mare se recomanda a nu întârzia cu pre „ Viedecile învăţământului nostru*, pe care stituirei institutului de credit şi eco
comandele. adunarea a ascultat’o cu mare atenţiune. nomii „Bihoreana" societate pe acţii. Viena, 22 Aprilie Majoritatea
camerei are de gând se declare, că
S’au arătat în ea ca piedecl ale învăţământu 6) Decisiune în privinţa absol-
NECROLOG. In 17 Aprilie n. c. a lui; a) nesciinţa şi indiferentismul poporu vării fundatorilor de sub responsa proiectele pactului nu pot fi primite
şi se provâce guvernul de-a începe
răposat în Sâmbăta inferiâră Susana Albani lui nostru; b) dotaţiunea slabă a învăţă bilitate. nouă tractărî cu Ungaria.
născ. Andrassy, învăţătâre de stat, în anul torilor şi modul neeorăspuncjător timpului 7) Staverirea statutelor.
al 40-lea al vieţei, al 19 al căsătoriei şi de adl de a încassa şi solvi salarul; c) pro 8) Raportul fundatorilor despre New-Jork, 22 Aprilie. S’a lăţit
al 20-lea al activităţii sale ca învăţătâre. cederca necorectă a senatelor nâstre şco denumirea primei direcţiunei pe basa faima, că America viâ să îucheiă o
Înmormântarea ei, după cum ni-se scrie, lare întru scusarea dela şcâlă a unor elevi dreptului susţinut în punctul al 6-lea alianţă cu Eoglitera.
s’a făcut prin d 1 vicar gr. cat. al Făgă şi urmările din ea; şi d) lipsa mare de în din prospect. (Legea comercială §
raşului, însoţit de 5 preoţi, âr cântările văţători oualificaţl.
183.) C ă r ţ i d e c e t i t .
■le-a esecutat corul seminaria! din Sibiiu. O S’au decis, la propunerea părintelui
9) Alegerea membrilor din co
jălesce întristatul soţ Nicolau Albani cu Deac din Recea Cristur, să se procure pen Dela Tipografia A. Mureşianu din
mitetul de revisiune conform sta
«rei fii şi trei fiice ale sale, cum şi mai tru biblioteca despărţământului „Enciclope Braşov se pot procura următorele
tutelor.
multe rudenii. — Fiâ-i ţărîna uşâră! dia Română* şi Istoria R. de Bariţiu. S’a cărţi. Pentru uşurarea cheltuelilor
Dat în Oradea-mare la 10 Aprilie
primit propunerea membrului Vasiliu Du mai bine este a se procura de odu tă
1898.
mitraş, ca fiă-care învăţător să ţină în de cu reînoirea abonamentelor la „Ga
Adunare de învăţători. cursul anului şcolar viitor mai multe pre In numele fundatorilor: zeta Transilvaniei", orî a procura
legeri poporale în comuna sa, în cari să I. Roman, Dr. Coriolan Pop, mai multe cărţi de odată:
Protopopiatul Dergei, April 1898.
combată superstiţiunile şi beţia din popor, president. notarii! Trandafiri si viorele se numesce o
Adunarea despărţământului Dergei al să îndemne poporul a îmbrăţişa mese NB. Acţion vii subscrişî în pros frumâsă şi elegantă carte de poesii popo
Reuniunei învăţătorilor români din Archi- riile etc. pectele institutului pot fi representaţî la rale, culese şi ordinate de Ion Pop Retega-
'dieeesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş Adunarea proximă a despărţău ântului adunarea generală constituantă şi prin nul. E o carte de vre-o 200 pag., în care
•s’a ţinut în comuna Fizeş la 7 April n. c. se va ţine în Ciachi Gârbău, cu care oca- plenipoten'ţiaţî, pe lângă presentarea con- găsim o mulţime de cântece bătrânesci,
de-odată cu sinodul preoţilor din trae- siuue va diserta înveţătorul din Chichişa vocâtorului şi depunerea adeverinţei despre
voinicescl, ostăşesc!, de bucuria, de dra
tul Dârgea. St. Varga, âr prelegere practică cu elevii plătirea alor 10°/ din capitalul social. goste, jale, dor, urît, măniă, năcaz, cântece
După celebrarea liturgii de cătră P. acelei şcâle va ţinâ învăţătorul local. 1-3. 0 glumeţe, dela nunţi şi altele. Ediţiunea II.
O. D. protopop tractual asistat de mai
Incheiându se apoi şedinţa, s’au măr Preţul 60 cr. (cu posta 65 cr.)
mulţi preoţi şi după-ce un număr mare de
turisit atât preoţii, cât şi învăţătorii. Preo „Logodnica cont8lui Stnart“, povestire
popor s’a împărtăşit cu s. taină a Cum'ne- Dulgherul şi fierarul.
ţii au fost invitaţi la masa ospitală a D-lui din viâţ aRomânilor bihorenî, de d-na L.
căturei, P. 0. D-n Protopop într’o vorbire - Legendă din popor. —
preot local, âr învăţătorii la masa învăţă Ruăow-Sudu. Este o carte de 148 pag. 8°,
-scurtă a arătat, cum trebue să fiă mărtu
torului Zabarie Murăşan. Ne-am depărtat Pe vremea când Iudeii restig- tipar mărunt, dâr frumos şi curat. Preţul
risirea fiă-cărui creştin, ca să pâtă spera
cu dorul de-a ne vedâ sănătoşi în C.-Gâr- niau pe Christos, Maria, maică sa, numai 50 crucerî (cu porto 55 cr.),
în urma ei iertarea păoatelor dela Dumne
bău la adunarea de tâmnă. nu scia unde e fiiul ei şi-l căuta
zeu. A 4'S) că şi noi, preoţii şi învăţătorii, „Povestea despre prinţul Ahmed al
Vasiliu Dumitraş, prin ţeră.
am venit, ca pe lângă alte lucruri ce avem Kamel seu Pribeagul îndrăgostit, tradusă de
înv. în Sân-Mihaiul deşert. Şi s’a întelnit cu un dulgher şi
de isprăvit, să dăm pildă, mărturisindu-ne Dr. T. Este o istorisire interesantă şi bine
l’a întrebat de unde vine?
şi noi. scrisă. Preţul 30 cr. (Ou posta 33 cr.)
— Yiu din Ierusalim.
Atât sinodul, cât şi adunarea învăţă C O H U O C A R E . Vinuri din pome, scriere în limba
torilor s’a ţinut în biserică. Mai întâii! şi-au — Şi n’ai vec|ut pe fiul meu, poporală, de Griqorie Ealip, profesor la
finut şedinţa preoţii, er după aceea a ur Institutul de credit şi economii pe Christos? şcâla agronomică din Cernăuţi. Este o
mat şedinţa învăţătorâscă, la care au luat „Bihoreana" societate pe acţii, con — Ba l’am vecţut. Uite, eu cu carte de 96 pagine, în care se dau espli-
parte toţi învăţătorii şi preoţii tractului, form §-lui 154. din legea comercială, barda asta i-am cioplit crucea. Şi caţii şi învăţături amănunţite asupra mo
.afară de 2—3, cari şi-au scusat absenţa. îşi va ţine adunarea generală consti n’am netecjit lemnul, ca se 1 d6ră dului, cum este a-se face tot feliul de vin
In decursul acestei adunări s’a con tuantă în 12 IVlaiu st. n. 1898 dimi- mai tare spatele când îl vor întinde şi must din felurite pâme; cari pâme sunt
statat, că „Fondul tractual", înfiinţat îna neţa la 9 6re, în Oradea-mare în pe lemn... mai bune pentru facerea vinului şi cum
inte de aoâsta cu câţl-va ani, s’a ridicat sala mică a hotelului „Arborele Şi a început Maria se plângă este a-se manipula vinul pentru a avâ
la frumâsă sumă de peste 800 fi. însemn, verde" (Zâldfa szâloda) la care adu şi-a blăstemat pe dulgher, se mun- gust bun etc. Preţul 20 cr. (prin poştă
-că acest fond a fost înfiinţat de cătră în nare generală constituantă sunt in căscă anul întreg şi se n'aibă spor 23 cr.)
văţătorii şi preoţii tractului cu menirea, vitaţi toţi acţionarii, cari au semnat la lucru, se se trudăscă tot anul Nopţ. de iârnă, novele pentru popor
de a provedâ şcolarii şi şcâlele mai lipsite acţii la Bihoreana. pănă se câştige banul. de George Simu. Conţine vre-o 7 novele cu
-din tract cu cărţi şi alte rechisite de în Obiectele puse la ordinea t^ilei Şi mergând mai departe s’a în tendinţe morale. Mărimea 250 pag. Preţul
văţământ. sunt următbrele: tâlnit cu un fierar. Şi l’a întrebat 60 cr. (cu posta 65 cr.)
Cassarul despărţământului, Yasiliu Du- 1) Raportul fundatorilor despre şi pe el, dâcă n’a vecţut pe Christos.
■mitraş, înv. în Sân-Mihaiul deşert, a rapor numărul acţionarilor presentaţî la — Ba î’am vecţut. Uite eu, cu Dracul, novelă de V. R. Buticescu.
tat, că în despărţământ s’au înscris ca mem adunarea generală constituantă. mâna mea, i-am făcut cuiele de prin E scrisă forte poporal cu tendinţa de-a
bri toţi învăţătorii, solvind fiă-care taxa de mâni şi de prin piciâre. Şi din ce mi-au combate credinţa deşârtă. Preţul 10 cr.
2) Alegerea presidentului, no (prin poştă 12 cr.)
2 fi. auual; âr dintre preoţi următorii: P. spus Ovreii se fac cuiele mai mari,
tarului şi alor 3 membri pentru ve
•O. D. protopop Ioan Hăţegan, ilie Şerban eu tot mai micî le-am făcut, ca se Părintele Nicolae schiţă din viâţa
rificarea procesului verbal.
not. tract. şi preot în Fizeş, Ioan Petran nu-1 doră tare pe Christos. preoţilor, de George Simu. Preţul 30 cr.
3) Raportul fundatorilor despre
din Ascileul mare; Ioan Deac din R. Cris- (cu posta 33 cr.)
subscrierile acţiilor şi despre plătirea Şi Maria a început se plângă
tur, ca membri ordinari, şi On. Ioan Pop „Sfupărlful", întocmit cu deosebire
ratei, prime, în înţelesul §-lui 151 şi mai tare, şi a bine-cuventat pe
din Cbechiş ca membru ajutător cu 1 fi. pentru popor, pentru începători şi pentru
din legea comercială. fierar, se-i fiă lucrul tot-deuna cu
anual. Numărul membrilor din despăr spor şi de-abia se dea odată cu cio toţi iubitorii de acest ram al eoonomie,
ţământ e 23, dela cari s’au încassat în de 4) Propunerea fundatorilor în canul şi se-i vie gata banul. de Constantin Dimian, preot în Breţcu. O
cursul anului curent 41 fi., cari toţi au fost privinţa ridicării capitalului social carte de 154 pag. format mare 8°. Preţul
îfcrimişî la locul destinat. dela 200,000 florenî în suma sub- („Albina".) George Coşbuc. 80 cr. (cu posta 85 cr.)
După aceea cassarul despărţământu bscrisă în prospectele institutului.
Fata Iubirei, care pănă în vremea Poesii poporale. Mă ’nveselesce Rămâi acum sănătâsă,
.acâsta se lăsase de furat, îi dădu oile îna Şi tot la mine gândesce. Cu codrii toţi înfrundiţl,
poi, âr el le dete ârăşl stăpânilor lui de Cântă puii cucului B u d u c e a s a , 1898. Şi de mine părăsiţi.
demult şi-apoi, fiind de faţă toţi omenii Pe cârnele plugului Gavril Popovid. Rămâi, soră, sănătâsă
din cele două sate, ei se cununară şi fă Şi-aşa cântă de cu jele * Ca şi flârea cea frumâsă,
cură o nuntă, de vestea căreia se vor- De-mi stau boii la tângele, Păsăruică păsărea Când o suflă vântu’n faţă
besce pănă în diua de adl. N’au lipsit dela Şi-aşa cântă de cu dor Du-te tu la sora mea, Umple casa de dulcâţă.
nuntă nici prietinii săi Norocul, Ouragiul, De-mi stau boii la pogor. Păsăruică spune aşa: Să merg şi eu sănătos
Pârele şi Vântul, ci veniră toţi, care de * Că-s în ţâră ’nstrăinat Ca şi un trandafir frumos
pe unde au fost. Şi trăeso tot cu bănet Cum-1 suflă vântu. ’n jos
Rămâi mamă, spală haine,
După nuntă, la sfatul prietinilor lui, Nu pot veni ’n al meu sat; Umple oasa de miros.
Eu mă duc între cătane
îşi luară rămas bun dela părinţi şi cunos * *
Şi le spală mamă bine
cuţi şi-apoi, ridicaţi de aripilo Vântului, pă
Şi le trimite la mine Nu văd âmenl cunoscuţi Vai, Neamţule, nu-ţl e jele
răsiră satele unde s’au născut şi de-atuneî
Pe d’aerul vântului Numai tot păduri şi munţi, De tinereţele mele
pănă în diua de acjl ei sbâră între cer şi
Pe uliţa târgului, Tot numai frunte şi spini Cum le petrec de ou jele.
intre pământ, chivernisind inimile drăgos-
Că tu, mamă, mi-i afla Şi numai âmenl străini, Vai, Neamţule, nu-ţl e grâţă
-toşilor, căci el e Dorul, âr ea e Iubirea.
Stând în puşcă răzimat Numai frunda şi îârba De-a mea tânără viâţă
Dulăii lui pănă în diua de adl umblă
Strâjuind după ’mpărat. Ce-i peste tâtă lumea. Cum o petrec de cu grâţă.
prin lume amuşinind pe urmele lor şi lă- *
trând după ei, de câte-orl e luna frumâsă * Vai, Neamţule, nu ţi e greu
;şi ceriul cu stele. Pasăre galbenă ’n vie Păsăruică păsărea D’un copil tînăr ca eu,
Sortea şi cu fiiul ei şi astădl le sunt Sbâră în căncelărie Spune tu la sora mea Să mă scoţi din satul meu
tot duşmani, dâr înzadar, căci două inimi, De vedl pe badea cum scrie; Să-mi trimită-o cărticea Să-mi dai puşcă şi ceacău.
cari se iubesc adevărat, se sciu păzi una El când scrie Ca să mă mângăiii ou ea. *
pe alta de cursele răuvoitorilor lor. Mă mângâie, * Colo ’n jos pe rîturele
A. Popp. Când cetesce Iubită ţâră frumâsă Se bat două taberele
