Page 49 - 1898-04
P. 49
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese ^ flecare iji,
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente peatrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ebso luni
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
! se re trimet. Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
MINISTRAŢIUHE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tite ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld &. Emerich Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalok. Rudolf Mosso. Abonamentul pontru Braşov
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. ■
InBndapesta: A. V. Goldber- A dmm ist raţiunea. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg.- Marolyl i. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
ria garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pontru o pu 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—TJn esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 81. Braşov, Lum-Marţî 14 (26) Aprilie
Urmările complicităţii. kossuthistă, a atacat libertatea maghiară, frău un Român şi nu vedeam, că mai Deschiderea Sinodului gr. or.
in temeliile ei. Am ridicat din ţîţînî le târ4iu va deveni faţă cu toţi des din Arad.
Orî de câte-orî ni-s’a dat oca- gile, am tolerat violenţe îndată ce s’a frânată acestă putere peste măsură,
44
siune, am pus în vedere celor din tractat de-a pune trâu agitatorilor ce li-am dat’o în mână . Prea Sânţia Sa, părintele Episcop al Ara
dului loan Kleţianu, a deschis Duminecă sesiunea
oposiţia maghiară, ce mare erâre, naţionalităţilor. Nu ne-am’gândit însă,
Şi âtă cum presentă numita ordinară a sinodului eparchial aradan din 1898,
ce mare păcat comit ei când se fac că puterea covârşitdre, ce am dat’o foiă omnipotenţa guvernului: „Nu cu următorea cuvântare:
complicii guvernului şi ai partidei guvernului spre acest scop, ar pută este lege, nu este drept, nu este in- Chrisţos a înviat!
lui în urmărirea cea mai pătimaşă se fiă întrebuinţată chiar şi contra nds- stituţiune, nu este putere, care ar Domnilor deputaţi!
a naţionalităţilor şi în călcarea le trâ; am lăsat să se facă spărturi în lege pute să apere pe cine-va în contra
gilor şi a libertăţilor constituţionale şi acum avem se tragem şi noi de acestei omnipotenţe . După un interval de un an, plin de
44
faţă cu aceste naţionalităţi. Veţi aici. Am lăsat frâu liber volniciei în con cercări şi greutăţi şi pentru clerul şi po
vedâ, le cjiceam noi Maghiarilor tra agitatorilor şi curând am avut Ei bine, acestă putere peste porul uostru, biserica nostră cea vie, mă
din oposiţiă, că va veni un timp, se suferim şi noi cele mai mari vio măsură de mare au pus’o în mâna bucur D-lor deputaţi, vâijendu-vă ârăşî în
când vă veţi căi amar de acestă lenţe . guvernului aceia, cari după cum în- truniţi în acest sinod eparchial, pentru a
44
complicitate, când ve veţi convinge, Mărturisirea acesta a păcătosu şi-şî mărturisesc, au cre4«t, că fiind consulta şi a conbina cele de lipsă la înain
că loviturile, ce se dau libertăţii lui n’are lipsă a mai fi comentată. nimicită libertatea Românului, fiind tarea trebilor nostre bisericesc!, şcolare şi
Nemaghiarilor cu consimţământul Ea este destul de elocuentă şi gră- încălcat dreptul lui în acâstă ţâră, fundaţionale; deci Vă salut din inimă şi
vostru, vor săpa grbpa propriei vâs- esce adevărul. pdte se dăinuâscă libertatea Ma la acestă ocasiune de bună venire.
tre libertăţi! Da, intoleranţa nebună a opo ghiarului. Pe cât este de frumosă şi de mărâţă
Şi âtă, că acest timp a sosit! siţiunei maghiare, care se întrecea Ce mare rătăcire! Cel ce scrie acestă chiămare a D-vostră D-lor deputaţi,
Târcţiu s’au trezit din ameţela, din cu guvernanţii în urmărirea nedrâptă în fdia oposiţională maghiară o re- — căci ce şi pote fi mai frumos şi mai
6rba înfumurare, din pătimaşa sures- a naţionalităţilor, a creat omnipo cundsce, dâr ne temem, că-i lipsesce măreţ, decât asemenea conlucrare a frun
citaţiune, în care i-a adus şovinis tenţa celor de soiul lui Tisza şi sinceritatea şi curagiul, de-a fi pe taşilor eparchiei, la înaintarea căuşelor co
0 or
mul hipnotisant al 4il l nostre. fîanffy. Dâr să vedem, ce păcate mai deplin convins, de-a crede însu-şî mune, — pe atât este şi de grea încă şi
Forte târcjiu li-se deschid ochii. Dâr mărturisesce fdia oposiţionistă. ceea ce scrie. în timpuri mai bune, dâr apoi cu atât mai
e em
ce c}i ' ? Pbte că şi acâsta este „ Leg ea electorală , cjic® „Egyetâr- grea, între grelele împrejurări, îu cari ne
44
Sărmanele naţionalităţi au ajuns aflăm.
numai un succes momentan de su tes , „a fost astfel construită prin vi să fiă ele de vină la tote şi atunci,
44
rescitare, produsă de volnicia fără De aceea pote nici când n’a fost aşa
clenia nostrâ, ca se fiă eschişî ultraiştii când sunt nedreptăţite şi şi atunci mare trebuinţă de asemenea consultări şi
margini a guvernanţilor!
valahi din dietă. Şi acesta s’a res- când este nedreptăţită oposiţia ma conlucrări comune, ca şi acum în aceste
Vecjurăm, cum unul din şefiii bunat, căci dintr’o mare parte a ţă- ghiară. „Eg} etârte8“, — după ce mai timpuri critice, când multe şi felurite cu
:,
„partidei poporale * maghiare a cetit rei a fost isgonită orl-ce oposiţiune, enumeră minunatele victorii, ce le-a rente periculose, de decădinţă morală şi
4
o parte dintr’un articul apărut «fi nu numai aceea a naţionalităţilor. secerat absolutismul guvernanţilor materială, să răspândesc «Şilrxic şi printre
44
lele acestea în „Egyetertes , orga Am tăcut când s'a făcut abus chiar şi răsfăţaţi asupra libertăţii pressei şi credincioşii bisericii nostre.
nul de frunte al Kossuthiştilor, ca de acestă lege electorală pentru a trânti a libertăţii de întrunire, — ne mai Unele dintre acele nefericite curente
se dovedâscă, că prin proiectul de pe câte-un candidat al naţionalită spune, că şi in cestiunea de faţă a de decădinţă morală sunt şi indiferentis
lege despre întregirea veniturilor ţilor. Pagubă numai, că metoda, întregirei veniturilor preoţesc! pre mul religios, nazarenismul şi neconfesiona-
preoţesc! se calcă şi libertatea con
odată aflată de bună, a fost pusă textul este acelaşi, că naţionalităţile lismul; âr ceea ce causâză decădinţă ma
fesiunilor maghiare şi nu este nu în aplicare în oontra întregei opo- trebue ţinute in freu. terială, — între multe altele, — este şi
mai un mijloc spre a ţine în frâu siţiunî, — şi pentru tânguirile nds- lipsa greu simţită şi de poporul nostru,
pe Românii greco-orientall. tre era prea târcjiu. Am suferit, ca Prăşi naţionalităţile! Apoi să urmată din nerodirea pământului în anul
A cji 0 un mare cuvânt 4i aru l unul sâu altul dintre fişpanî să că- nu 4i°ă Maghiarii, că tdtă nenoro trecut.
„Egyetertâs“ şi ar trebui săpate în lărescă pe publicul din Dobâca şi cirea lor numai dela naţionalităţi Prin tote acestea şi poporul nostru,
petră ca admoniţiune pentru tbte Caraş-Severin şi am 4> s: a a vine? Orî că văd acuma în adevăr, a devenit espus multor ispite grele, de tot
? 1® tre-
timpurile rândurile următâre, cu cari bue! Dâr firesce, am protestat în că mai sunt şi ei de vină la neno felul; dâr cu bucurie putem constata D-lor
a caracterisat acestă fbiă urmările zadar, când în comitatele Ciongrad rocirile lor? Atunci ar trebui să fiă deputaţi, că pe lângă tote acele cercări
complicităţii oposiţiunei maghiare în şi Şomogy s’a întâmplat aceeaşi. de trei-orî dureros pentru ei, că s’au grele, bunul nostru popor, — cu neînsem
sugrumarea libertăţii naţionalităţilor. Corteşului, ca şi solgâbireului, îi era to trezit aşa de târ4iu. nate escepţiunî, — nu s’a molipsit de acele
lce
„Frica de naţionalităţi, 4 fdia tul ertat indată ce trebuia să se ţină în rele; ci credincios sfintei religiunl străbune,
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 nori peste nori au avut ca resultat Condiţiunile păcii dela Villa- tant al Regelui Victor Emanuel ; el
resbelul din 1866 ei 1870. franca şi Ziirich nu erau împlinite. spre a putâ participa la expediţia
i In acel timp, politica guvernu Domnia Papei în Bologna şi prinţii lui Garibaldi, trebuia se dimisioneze
Signatura temporis. lui imperial cesaro-crăiesc din Viena alungaţi din Toscana, Parma şi Mo- din armată pentru ca Italia oficiala
XX. faţă cu Românii din monarchia dena nu erau restabiliţi pe tronurile se nu fiă bănuită că ar aproba miş
Habsburgilor, era o politică de du lor! La sfârşitul anului 1859, minis carea. Napoleon III la început nu
Iubite Amice!
plicitate, de şovăiri si de esperimente terul Rechberg din Viena, sâu mai consimţea şi numai după ce Cavour
u
Cu seria întâi a scrisorilor mele mânând^apa pe mbra Ungurilor. bine 4is Archiducesa Sofia, încheia l’a convins de pericolul ce l ame
începute cu titlul: „Preumblări în Pentru ca tinerimea de a4î să între Austria, Papa şi Neapole un ninţa a împuternicit guvernul italian
44
Bucurescî ajunsesem pănă la Nr. înţelâgă pănă la un punct 6re-care tractat reacţionar de restaurare. Gene ca se între pe faţă în acţiune şi ast
XIV şi cu a doua seriă „Amintiri situaţiuuea de-atuncl, voiţi resuma ralul frances orleanist Lamorciere fel s’a întâmplat ciocnirea dela Cas
44
din Ardeal , subscrisă Mugur-mu- cât se pâte mai pe scurt din „Me întră în serviciul Papei spre a co tel Fidardo.
gurel, m’am oprit la Nr. V, pe care moriile iui Bernhardi tot ce pri- manda armata de sud, âr Austria Uu căderea tronului Bourboni-
44
acum adunări du-le într’o singură se veece scumpa nâstră patriă şi în avea se năvălescă în Italia de sus. lor la Neapole s’a sfărîmat şi proiec
rie, vciu continua cu Nr. XX. special stăruinţele şi conspir aţiunile E sciut, că în acest plan intra şi tul Austriei.
Epoca dintre 18G0—1867 era Ungurilor. răsturnarea lui Napoleon III şi în Neapărat, că Cavour şi mai pe
destinată pentru mari schimbări în Spre a deschide acestea triste locuirea lui pe tronul Franciei cu urmă Ricasoli urmau înainte cu ideia
viâţa poporelor. In Austria giste- pagine ale istoriei contimporane, un Orleanist. de a uni Mantua şi Veneţia cu Ita
mele de guvernameht Reveneau^ din voi atinge aci în mod retrospectiv Cavour însă prin4end firul aces lia, însă pe ajutorul Franciei du
ce în ce mai Tncurcătel Prusia tin- mişcările Italienilor, cari erau în tor ţăsătuiî a paralisat planul alia puteau calcula; o alianţă cu Prusia
r
dea la tormâ7^ă"Tîir?vf pisari unite ţilor, deschi4end drumul iui Gari- era afară din combinaţiunî; âr fără
strînsă legătură cu ale Ungurilor şi
germane în centrul Europei ca pie- de cari Bernhardi în cartea sa ) ni- baldi spre Neapole. Turr, un "aven- aliaţi Italia nu putea alipi acestea
1
deeă â desvbTfareimtelectuale şi ma- le înfăţişeză după cum urmâză: turier maghiar, aşa îl numesce Bern ţinuturi: _tâtă speranţa lor se înte
teriale -a Slavismului? A spi raţiuni le hardi, pe atunci era general in ac meia pe o revoluţiune în tJDgaria, cu
Italienilor, spre a ave o patrjă unită, tivitate în armata italiană şi adju- al cărei ajutor credeau, că vor~putâ
’) „Der Krieg 1868 gegen Oesterreich und
44
erau în mare parte influinţate de face „Italia unita Ţunirea Italiei).
seine unmittelbaren Folgen. Tagebuch-blatter aus mul VII editat în Noembre 1897 de Friedrieh von
politica napoleonidilor frarmeal^si a In acest scop guvernele Italiei
den Iahren 1866 und 1867 von Theodor von Bern Bernhardi, colonel şi şeful statului major al cor
Englesilor. Tote acestea grămădind hardi. Leipzig, Verlag von S. Hirzel 1897“. Volu- pului 16 de armată, în Metz. pururea intreţineau legături cu Un-
