Page 5 - 1898-04
P. 5
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese hote di.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl„ pe săso luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecii Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şese
INSERATE se primeso la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunclurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naelif. oiele poştale din întru şi din
Max Augenfeld 4. Emerich Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Schalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Goldher- Adminixtratiunca, Piaţa maro,
per, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, ctagiu
kurg.- Marolyi & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
riit garmond pe o coldnlt 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu .A. TT X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
namentele cât şi insorţiunile
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria 10 cr. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 73. Braşov, Joi 2 (14) Aprilie
nu vom ved6 fapte din parte-le, fapte pul cum înfăţişeză născocirile lor, statornic. Guvernul cere credit pentru aju
neîndoiose de un adevărat patriotism că e vorba eră-şî de-o manevră, ca torarea poporaţiunei sărace din Cuba.
N o u a b o n a m e n t şi de-o lealitate nefâţărită, cari se multe altele înainte de asta, spre a Mesagiul cjice mai departe, că aface
nu se manifeste în sus printr’o pur lăţi în afară părerea, că şi marea rea catastrofei vaporului „Mâine* preocupă
la,
tare Jinguşitore faţă cu monarchul, naassă a poporaţiunei nemaghiare a adenc pe preşedintele. Pustiirea corăbiei
Gazeta Transilvaniei âr în jos prin cea mai crassă intoler statului consimte cu ceea-ce fac „Maine în portul dela Havanna dovedesce,
u
ranţă şi cel mai respingător terorism Banffy şi soţi. că Spania nu este capabilă a da năilor Sta
Cu 1 Aprilie st. v. 1898 faţă cu poporaţiunea statului. In realitate însă nu s’a dovedit telor-Unite, precum şi ale celorlalte ţerî sigu
s’a deschis nou abonament, la care încât privesce însu-şl decursul păte nicl-odată mai mult ca acum, ranţa, cari sunt îndrept a o aştepta. Recu
învit'ăm pe toţi amicii şi sprijini serbării de alaltăerî, ea face netăgă cu ocasiunea aniversatei cjilei de 11 noscu însă mesagiul, că Spania — încât e
torii foiei nostre. duit im presiunea unei serbări făcute Aprilie, că popărele nemaghiare posibil şi fără de acţiunea separată a Cor-
la poruncă. Chiar numai din rapor tez-ilor — negă, că ar ave parte cât de
Preţul abonamentului: aprope fără de nici o deosebire nu neînsemnată în pustiirea „Mainei" şi şi-a
9
Pentru Austro-Ungaria: turile aduse de foile, ce ni-au sosit numai că nu se pot însufleţi pentru
ac|î din Peşta, se vede acesta lă stările de acjî, der sunt adenc ne esprimat regretele sale adânci, că nenoro
pe 1x33. a,XL ........................... 12 £L murit. mulţămite cu „drepturile şi libertă cirea s’a întâmplat într’un port de sub au
pe şese l-u.33.51 ........................... S £. toritate spaniolă.
pe txex l-u.33.51 ........................... 3 £L De unde ar şi pute lua imensa ţile", cu cari, cum se laudă atât de
poporaţiune a acestor ţerî imboldul mult guvernanţii unguri, au fost îm Preşedintele declară mai departe, că
Pentru România si străinătate:
5
pe -u.33. a,33. .................. -40 fra,33.ci de a-se însufleţi pentru reaultatele părtăşiţi în urma legilor din 1848. în Cuba trebuc se se pună capăt răsboiului
civil. Mesagiul se finesce ast-fel:
pe şese 1-u.33.5l........................... 20 ,, de afli ale epocei mişcate, inaugu , încă de aici încolo vor trebui
pe trei l-u.33.1 ............................ IO ,, rată acum cincî-cjecî de ani cu spe se se convingă cei ce c’o uşurinţă După redactarea mesagiului meu am
Abonarea se pote face mai uşor ranţe atât de mari şi frumăse? aşa de mare tracteză cestiunea cea primit ieri informaţia oficiosă, că regina
prin mandate poştale. Decă ar fi se facem un fel de grava a naţionalităţilor, luând’o en regentă a Spaniei a îndrumat pe genera
Administraţiunea clasificare, am cjice, că contingentul bagatelle şi făcend aşa cjieeud un sport lul Blanco, ca pentru a promova pacea să
c
„ţSasetes T&*aBîs5SwaKseS ®. celor, cari s’au plimbat cu stegurile şi din condamnabilul şi periculosul obi- i publice armistiţiu, cuprinsul şi amănuntele
e
cu torţele în procesiunile c|R i de ceiu de a-o ignora şi despreţui, că căruia nu s’au comunicat încă. Faptul
/«"fYYYYY’YyvVY'V^ alaltăerî, ee împarte între cei-ce din tăte păcatele ce le-au comis în acesta — sunt convins — va fi împăr
stau la sacul cu grăunţele şi trăesc jumătatea de văc trecută politicianii tăşit de atenţiunea d-vostră înţeleptă. Decă
După serbare. din favorurile ce le trag dela ocâr- I şi bărbaţii de stat unguri, cel mai acestă măsură corespunde scopului său,
muire şi între cei, cari stând în ser mare şi care odiuioră se va răsbuna atunci se vor realisa aspiraţiunile nostre,
Totă pressa ungurescă se ocupă viciul direct al acesteia vrend ne- mai mult, este păcatul de a fi aspiraţiunl ale unui popor creştin şi iubi
a<jî cu serbarea dela 11 Aprilie. vrend trebue se urmeze porunci sfruntat şi negligeat cu desăvârşire şi tor de pace. Din contră, acesta va fi o
Acdeta este lucru firesc. Guvernul, lor ei. cele mai primitive îndatoriri ale na- nouă justificare a acelei acţiuni, cu care ne
care a pregătit’o şi a arangiat’o de- Dâr nu voim — cum am fjis — ţiunei unguresc! cătră naţiunile con- ocupăm.
cretând’o — cu ajutorul majorităţii se intrăm în ast fel de amănunte, locuitore. Mesagiul a fost trimis comisiunei
salo,—de „serbătbre naţională", se în deşi ne-ar da destulă materiă de re- pentru esterne. Senatul şi-a amânat şe
ţelege, că caută acum se se laude flexiune împrejurarea, că între cei dinţele.
cu succesul ei. Cei din stânga es- mai zeloşi şi activi participanţi ai Conflictul ispano-american. *
trernă, adecă partida independenţei, festivităţilor dela 11 Aprilie veijurăm Spania, după cum s’a vădut şi din
cari n’au luat parte la serbare, ab de astă-dată pe Jidovii „patriotici" In sfîrşit mesagiul preşedintelui Uniu- telegramele de ieri, a dat de fapt Cubei
sentând în mod demonstrativ, declară cari, judecând mai afund, numai sin nei Americane Mac Kinley a fost cetit armistiţiul şi a notificat despre acâsta pe
la rendul lor serbarea de Lurh de guri au astăcjî causă de a-se însu alaltăieri, Luni, în şedinţa, estra-ordinar bine guvernul din Washington. La notificare a
un fiasco naţional-guvernamental. fleţi de succesele neaşteptate, ce cercetată, a Congresului din Washington. mai adaus, că Spania va garanta Cubei
Pe noi Românii puţin ne atinge le-au dobendit dela sistemul falsului £tă-l în liniamente generale: reforme liberale şi repetă propunerea, ca
acâsta divergenţă. Certe-se adversarii liberalism unguresc la încheierea ul Mesagiul respinge hotărît recunoscerea afacerea catastrofei „Mainei" să fiă predată
noştri cât vor voi asupra întrebăiii, timului period de cincî-4®cî de ani. resculaţilor Cubanî ca putere beligerantă, unei anchete speciale. Cabinetul din Was
car! dintre ei sunt mai cumpliţi na Foile guvernamentale îşî dau deore-ce pentru moment acesta ar fi inoportun, hington s’a ocupat cu acestă notă, care
ţionalişti unguri, cei ce se închină tătă silinţa a face să reiese din ra însă află corectă intervenirea cu putere ar însă — cum s’a esprimat un membru
la 15 Martie, ori cei ce prâmăresc porturile lor, că şi poporaţiunea ne mată a Statelor-llnite, îndată-ce preşedin al lui — nu schimbă nimic în mesagiu]
pe 11 Aprilie, pe noi nu ne vor maghiară a luat parte la veselia şi tele va afla necesar acesta, pentru-ca se preşedintelui, nici în situaţia gen'erală.
a
convinge nici unii, nici alţii despre bucuria celor din tabăra lor. Der, se pună capăt ostilităţilor de pe insula „Imparcial din Madrid elice, că Spania
sinceritatea şi lealitatea lor, pană ce ca de obiceiîi, se vede deja din chi Cuba şi să se asigureze acolo un regim învoindu-se a da armistiţiul, a urmat pro-
FOILETONDL „GAZ. TRANS." Comandantul fortăreţei, colonelul Ba apoi fu publicată şi locuitorilor din oraşul din Borgo-Tiha, — unul dintre oficerii ba
ron Bibra, permise postilonului să între în Leopoldstadt-Freistadt, înaintea casei ma talionului năsăudean, cari au fost de faţă
fortăreţă şi lua în primire estafeta, care nu gistratului, prin sublocotenentul Rainer- la amintita consultare, ţinută la colonelul
Cum s’a distins conţinea nici mai mult, nici mai puţin, de Buscoi, având acesta cu sine ca asistenţă Bibra, — scrisese înainte cu doi ani secre
cât proclamaţiunea revoluţionară dată de un despărţământ al batalionului. tarului fondurilor năsăudene, D-lui JDr.
batalionul I grănifăresc năseudean
Ludovic Kossutli, care în calitate de „pre Totodată pe turnul bisericei din for Nestor Şimon, o scrisore mai lungă, în care,
în anii <848/49 ?
şedinte" şi „în numele regelui şi a popo tăreţă se arbora tricolorul maghiar, la a privitor la cele întâmplate în consultarea
De
rului" poruncesce tuturor comandelor de cărui vedere toţi soldaţii fură adenc conster amintită mai sus, descopere următorele:
V'irgil Şotropa. cetăţi şi fortăreţe, ca în timp de şepte naţi şi începură a striga, că sunt tradaţî. „După aceea s’a ţinut Kriegsrath, că ce ar
(Urmare.) dile dela publicarea acelei proci amaţiunî în Imediat după publicarea proclama fi de făcut, şi au hotărît să lase a-se ar
II. Efectul Manifestului împărătesc şi al foia oficială Kuzlăny , să se arboreze pre ţiunei teroristice, oficerii de tote armele bora flamurile ungurescl; aşa fâcându-şl
u
n
proclamaţiunei lui Kossuth în Leopoldstadt. tutindeni stindardele tricolore maghiare; merseră la comandantul fortăreţei, Baron toţi oficerii Quittirungs-Revers, der obser
Planuri de plecare spre Moravia. apoi trupele să jure credinţă Ungariei ; să Bibra, şi, după-ce ţinură consultare, decla vând, că eu nu-s de faţă, fiind-că mă
In (filele, în cari se petrecură cele asculte de ordinele comitetului apărător de rară, că nicî-decum nu vor depune jurămân aflam ca Spital-Comandant, am fost poftit
spuse mai înainte, după cum amintirăm, ţeră, şi despre acesta să se facă raport în tul cerut. înainte şi eu; "şi întrebându-mă, că gătatu-
patru companii din batalionul nostru se scris tot acelui comitet; er aceia, cari s’ar George Bariţiu în „Istoria regim. II. mi-am şi eu atare document, — i-am în
a
aflau în Leopoldstadt, unde, când li-se pu opune de-a împlini acestă poruncă, să fiă rom. grăniţ. trans. dice, că cu ocasiunea trebat şi eu, că ce document poftesc
blica ostaşilor grăniţerî manifestul împă priviţi ca trădători de patriă şi, ca stătă acelei consultări oficerii dela artileria ce dela mine; — mi-au arătat tote ale lor la
rătesc privitor la disolvarea dietei, aceştia tori afară de lege, să fiă proscrişi, adecă tăţii declarară, că ei deja în luna lui Maiă masa lui Bibra, la care am răspuns: „Dom
erupseră în strigăte de bucuriă. să-i potă orl-cine prinde, puşca ori ştran apucaseră a depune jurământ pe constitu nilor şi cameradilor, decă a ajuns treaba
Bucuria sermanilor grăniţerî chinuiţi gula. ţia maghiară, şi astfel oficerii batalionului pănă acolo, eu unul nu o pot face acâsta,
însă nu dura mult. Proclamaţiunea, care-i veni batalio grăniţeresc, temendu-se de tradare, nu se să lăsăm noi copiii noştri, caii i-am adus
Intr’o dup’ amedă la 2 ore se audi nului prin comanda militară din Pojun, în ] opuseră la ridicarea flamurei maghiare, der dela părinţii lor, aici în ţâră străină şi în
sunând trîmbiţa unui postilon, care cerea loc de-a fi nimicită ori ascunsă de colo de-a depune jurământ pe constituţiunea tre pismaşii noştri, orfani; eu din acest
intrare în fortăreţă, pentru de-a preda o nelul Bibra, curând după’aceea i-se publică maghiară tot nu putură fi înduplecaţi. minut voiă lua comanda cetăţii şi a bata
estafetă. garnisonei cu ocasiunea unei parade, şi Răposatul sublocotenent Iacob Rinziş lionului în semă" ; — şi în acea clipită
