Page 50 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TR AN SL VAN IEI. Nr. 81—1898.

a respins dela sine, tote acele curente pe- zeu şi de-apropele; er aceste două mari la vorbirea lui Meltzl Zice, & păment' să­ Fetru Marjai: Proiectul e rău. Preoţilor
c
riculose. virtuţi creştine, ne îndreptăţesc şi la a sesc nu esistă, n’a putut să esiste nicl-odată cari fac servicii atât de mari, li-se dă nu­
In marea nostră, îngrijire, de care treia, adecă la speranţa într’o vieţă mai şi nici nu va esista. Acel păment nicl-odată mai o elemosină în schimbul venitelor Mo­
suntem cuprinşi, D-lor deputaţi, acesta ne bună aici şi la fericirea eternă de dincolo n’a fost păment săsesc, ci păment regiu, lare, ce li-s’au luat din partea statului. Nu
pote servi de mare mângăere; der tot-odată de morment. pământul regelui maghiar, pe care regele corăspunde proiectul nici principiului ega­
şi de o noua dovadă, că sfânta nostră re- Spre acest scop să stăruim, cu toţii maghiar a colonisat pe Saşi sub condiţiunl, lităţii, căci pe când pe catolici îi escliide,
ligiune străbună, este şi astădl acel scut ai noştri, să cerceteze cât mai regulat S-ta de cari ei s’au ţinut cu credinţă. Tot aşa pe atunci pe preoţii reformaţi, absolvenţi de
puternic, acel înger păzitor, şi apărător al biserică şi să se împărtăşesca cu sfintele este o grandomaniă pretensiunea lor, ca teologia şi cu multă cultură, îi pune pe
nostru, carele fii tot-deuna şi al fericiţilor taine; să ţină strămoşescile datini religiose guvernul să-i consulte pe ei, ca confesiune aceeaşi treptă cu rabinerii cei neculţî, imi­
noştri părinţi. De aceea şi ţine poporul şi să-şi crescă şi pe fiii şi ficele lor, în deosebită, înainte de presentarea acestui graţi din Galiţia. Aceştia însă nici nu sunt
nostru, ca şi noi, cu atâta tărie la sfinţe­ spirit religios. proiect de lege. Dâcă vor privi legea din aşa săraci, ca preoţii protestanţi. Chiar şi
nia ei. Se ne închinăm der umbrei ferici­ De asemenea să stăruim d-lor de­ 1895, se vor pute convinge, că ei nu sunt în bogatul district reformat de dincolo de
ţilor noştri străbuni, cari prin multe greu­ putaţi, ca tinerimea nostră să cerceteze şi nu pot fi confesiune deosebită, ci cons- Tisza se află forte multe comune, ai căror
tăţi şi sacrificii, ni-au lăsat de moştenire, cât mai regulat scolele nostre cenfesionale; titue episcopatul de rassă germană al con- preoţi nu primesc salar nici 200 fl. la an.
acel razim tare al credinţii şi esistinţii şi să îngrijim ca aceste scole să fiă la fesiunei maghiare ev. aug. Ei sunt evan- Vorbitorul, ca adevărat calvin, Zice despre
nostre. înălţimea chemării lor, nu numai pentru gelicl aug. maghiari de rassă germană, nu­ proiect: mănânce 1 cine l’a făcut, căci nici
Ce învăţături mari acestea, cum ne instruirea tinerimii în obiectele prescrise, mai cât pe basa unor motive istorice sunt trupului, nici sufletului lui nu-i trebue. Pro-
spun ele, că religiunea străbună, este în der şi pentru plantarea în sufletul tinerimii organisaţl într’un episcopat deosebit. Numai testezâ apoi contra celor ce pe Coloman
adevăr nu numai mângăitorea şi tăria nos­ a simţului religios şi alipirii de biserica indulgenţa statului maghiar a făcut, că s’a Tisza îl numesc Papă al calvinilor. Un
tră în valurile acestei vieţi, ci şi basa esis­ străbună, care a îndulcit şi nutrit pe feri­ tolerat rămânerea lor într’o astfel de confesiune Papă ca Coloman Tisza, care este creatorul
tinţii nostre şi a viitorului nostru aici, pe ciţii noştri părinţi cu laptele credinţii, al deosebită şi nu s’a pretins să facă şi ei servilismului şi care calvinilor liberi scie
acest păment, şi a fericirii nostre şi din­ cărui putere i-a întărit prin tote vitregi- parte din totalitatea evang. aug. Apoi d-nii numai să le poruncescă, nu-i trebue. Nici­
colo de morment. Cum ne spun ele, ce tăţile secolilor trecuţi. deputaţi uită, că nu-i corect şi nu-i legal odată Col. Tisza nu va duce la bine pe
păcat grozav ar comite toţi aceia dintre Din aceste invederând, că basa cea titlul, pe care s au obicinuit a-1 folosi în reformaţi. Cu totă critica, vorbitorul de­
noi, cari n’ar ţine cu totă tăria la sfinţe­ mai solidă şi cea mai sigură a esistenţii şi acte, căci ei nu sunt „Siebenbiirgische Lan- clară în fine, că primesce proiectul în spe­
u
nia ei, cum ar strica unii ca aceia, după a viitorului nostru sunt cele două aşedâ- deskirche , deorece se află în Ardeal şi alţi ranţă, că la desbaterea pe paragraf! se vor
disa s. Apostol, casa lui Dumnedeu, şi minte străbune : Biserica naţională şi Scola aug., cari nu sunt cuprinşi în acest orga­ îrtroduce în el anumite îmbunătăţiri.
cum ar slăbi prin acâsta nu numai basa confesională : ni-se împune tuturor ma­ nism. Şi în alte privinţe d-nii deputaţi au (Va urma.)
esistenţii nostre şi a viitorului neamului rea datorinţă, d-lor deputaţi, a aduce tote comis mari greşeli. Nu-i adevărat, că con­
nostru din acâstă lume, der şi a fericirii sacrificiile posibile, pentru a-le susţine şi fesiunea lor ar fi fost mai puţin ajutorată
nostre de dincolo de morment? ridica la înălţimea chemării lor. din parcea statului, căci nu se află în Un­ Din comitatul Caras-Severin.
De unde urmâză, d-lor deputaţi, să împlinirea acelei mari datorinţe ne garia nici o confesiune, pâte nici cea ro- >
ţinem tot mai mult şi mai tare, la aceea mai impune, d-lor deputaţi, şi o conlucrare mano-catolică, care să fi fost mai mult spri­ Car aş-Sever in, 22 Aprilie n. 1898.
sfântă moştenire părintescă, să-o plantăm armonică, inspirată de duhul înţelegerii, al jinită ca a lor, deorece nici o confesiune nu Despre decursul congregaţiunei extra­
la mai adenc în sufletul nostru, şi al po­ înţelepciunii şi al dragostii evangelice; căci a primit dijmă dela credincioşi de altă re­ ordinare a comitatului Caraş Severin ţinută
porului nostru, să cultivăm tot mai mult, numai aşa ne vom pute înplini cu bun ligia, cum au primit ei dela jobagii „va­ în 30 Martie 1898, despre care păn’ acum
în toţi ai noştri, legătura dragostii evan succes frumosa misiune, la care ne-am an­ lahi**. Nu a esistat confesiune, care să fi nu s’a scris nimic, ’ml iau voiă a vă ra­
porta următorele:
gelice şi a credinţii, ca să nu să perdă ni­ gajat, şi numai aşa vom pute justifica în­ cerut atâta şi să fi căpătat aşa de mult, înainte de deschiderea desbaterei asu­
meni dintre noi, căci orl-ce perdere slă- crederea pusă în noi de aceea, pe cari îi cât a căpătat confesiunea lor. încă din tim­ pra obiectelor puse la ordinea Zilei) mem­
besce puterea susţinerii organismului nos­ representăm. pul lui Bach ei au cerut şi au căpătat brul I)r. George Dobrin face interpelaţi un e
în causa nerespectărei cţHelor de Duminecă şi
tru bisericesc. La tote acestea mai implorând şi aici 6000 fl. şi afară de asta „statul maghiar** serbătotî, de cătră organele administrative,
Pentru a face acesta mai cu mult ajutorul şi binecuvântarea ceriului, de- li-a dat întotdeuna sume însemnate. Să cari ţin mereu pertractări, esecuţii, oculate
succes, trebue să ne apropiem d-lor tot chiar sesiunea sinodului nostru eparchial nu se plângă deputaţii saşi, căci ceea ce etc. mai mult m Zile de Dumineci şi săr­
mai mult de popor, să fim tot cu mai ordinar, pe anul 1898, de deschisă. alte confesiuni capătă acum, ei au căpătat bători. (Hirschl, fibirăul Balinţilor.) Arată,
multă atenţiune şi îngrijire de el, să fim de mult încă cu interese cu tot. Declară, că legea de repaus în Zilele de Dumineci
cu mai mare alipire cătră el, desvoltând o în fine, că primesce proiectul. nu pote să fiă respectată de un popor, ale
cărei autorităţi, nu o respeoteză.
activitate tot mai intensivă şi mai rodi- Desbaterile din dietă
* Vice-şpanul Litsek recunosce îndrep­
tore, nu numai pe terenul religios-moral; asupra proiectului de lege despre între­ tăţirea interpelaţiunei şi declară, că nu a
der şi pe acela al deşteptării, luminării şi Şedinţa dela 22 Aprilie. aprobat nici în trecut asemenea abateri şi
girea venitelor preoţilor necatolm.
cultivării poporului, interesându-ne tot mai va îngriji, ca să nu se mai repeteze în
Silviu Pader („partida poporală**): viitor.
mult de sortea lui, de care e strîns legată Şedinţa dela 21 Aprilie. Apostolii religiei, cari au vorbit în de­ La primul obiect din ordinea de Zi:
şi sortea bisericii nostre naţionale şi prin 1
Ştefan Rakovszky („partida poporală *): cursul desbaterei acestui proiect, forte pu­ Se se ţină o congregaţiune festivă pentru adu­
acesta şi sortea nostră a tuturor. cerea aminte a sancţionării legilor din 184.8,
Citeză din vorbirea lui Coloman Tisza ur­ ţină cunoscinţă au despre religiositate, atât
Trebue să facem acesta fără întâr­ mătorul pasagiu: „Credeţi-mî, priviţi puţin de puţină, încât numai graţia dumneZeescă se dă cetire propunerei făcute de preşe­
ziere, d-lor deputaţi, pentru că atinsele cu­ în istoriă şi vă veţi convinge, că noi (Cal­ îi mai pote mântui. Proiectul, Zice, este o dintele partidei „liberale**. Hedwig Bosz.
Membrul Coriolan Brediceanu: 8ă nu
rente periculose, să tot sporesc, luând di­ vinii) şi Israeliţii vom sci să ne apărăm botniţă, al cărei autor e Coloman Tisza, se arangeze atâtea jubilee, ca şi cum ţâră
mensiuni tot mai mari şi pentru ca po­ interesele nostre, dâr nicl-odată nu le vom acel Tisza, care în vorbirea sa din Zilele şi poporul n’ar mai încăpâ în piele de în-
porul să potă preîntimpina tote acelea fără aduce în oposiţiă cu interesele statului**. trecute a dat doveZî de cel mai înalt grad belşugare şi îndestulire. Vorbitorul scie, că
e de tot altcum. Nemulţămirea e generală
pericol. Vorbitorul crilică cu asprime acest pasagiu de netoleranţă religionară. Catolicii îşi tem
Terenul cel mai mănos, pentru ase­ şi declară în fine, că nu primesce proiectul drepturile lor, e natural deci dâcă — pe la tote poporele din ţâră, starea agrară,
socială, legile financ iare - eclesiastice să­
menea lucrări, ni-le ofere, d-lor deputaţi, şi se alătură la proiectul de resoluţiune basa principiului: dă fiă-căruia ce este al răcia, sarcinele sunt tot atâtea glasuri de
cele două aşeclăminte străbune. Biserica presentat de Ioan Zichy. său — ei apără şi autonomia protestanţilor. durere şi sfăşiare, caii nu pot armonia cu
naţională şi scola confesională. August Pulszky: Deputaţii saşi, Zi ? Proiectul nu-1 primesce, deorece el este un o iubilare. Din legile din 1818 nici una nu
ce
e în vigore. Ministeriul independent nu i;
Prin biserică ne întărim în credinţa s’au gerat aici ca representanţî ai opiniunei | fel de secularisare: politica bisericescă e
responsabil nu-i; dietă pe basa representării
în Dumnedeu, ne învăţăm şi ne deprindem bisericei săsescl. Mi-se pare, că aceşti domni susţinută cu bani storşl de pe spinarea adevărate a poporului nu-i; libertate de
la dragostea evangelică, iubirea de Dumne­ sufer de o anumită grandomaniă. Privitor credincioşilor catolici. pressă nu-i; dreptul de liberă întrunire nu-i.

gurii şi încă cu ambele partide, cu După o lună La Marmora în- acelui episcop, care era conducătorul de duplicitate? Ba da! Şi încă cu atât
aristocraţii ei cu democraţii lui Kos- cheiând alianţa cu Prusia nu mai aristocraţilor conspiratori în contra mai condamnabilă, cu cât stăpânirea
suîh. Ambele acestea partide aveau voia se scie şi se audă de cestiunea imperiului şi a dinastiei Habsburgi- ţării, sâu puterea reală, cum s’ar tjice
"agenţii lor îu cartierul general ita­ maghiară, aşa că, la formarea gu­ lor şi care la 1863 a fost suspendat în limba diplomatică, era dată de
lian şi legăturile între Unguri şi Ita­ vernului Ricasoli, La Marmora luând ca se ajungă la 1867 cardinal. cei din Viena în mâna Maghiarilor,
lieni se intreţineau prin mijlocirea conducerea operaţiunilor militare, a In acea casă negră chema gu­ ca şi !a isbucniiea revoluţiunei din
secretarului de stat, Cerrutti. revocat pe garibaldiştî din Bari şi vernul cesaro-crăesc pe marii noştri 1848, în care an Viena le sancţio­
Prima espediţiune a lui Gari- Brindisi şi i-a îndreptat spre munţii metropoliţî Andrei baron de Şaguna nase legile aduse de ei la Pojon şi
baldi avea se pornâscă în anul 1862 tirolezi, unde au operat ţâră succes şi A lexandru Stercă Sulutiu împreună Cluşiu, legi cari îi puneau în pose­
din Dalmaţia în Ungaria. Anglia se şi fără ca Ungurii, după cum făgă­ cu alţi demnitari ai Ardealului ca siunea puterei militare, financiare şi
opunea categoric pentru motive ca duiau, se fi făcut vre-o mişcare în se delibereze asupra sârtei terii şi a civile a ţării şi apoi bate-te Române
se nu se pună în mişcare şi cestiu* Ungaria. popârelor ei. cu braţele gâle pentru tron şi îm­
nea orientală. Garibaldi inse, retu­ In faţa acestor legături dintre Tot atunci, acel guvern cu po­ părat !
şând a-şî concedia insurgenţii, a por­ Unguri şi Italieni, am c)is că guver­ litica sa de duplicitate, pe de-o parte Mult m’am ocupat cu literatura
u
nit cu ei spre Roma şi s’a oprit nul cesaro-crăiesc din Viena avea curăţia ţâra de „Bezirkerî er pe de revoluţionară maghiară scrisă dela
bătut la Aspromonte. o politică de duplicitate; pe de-o parte alta o da în administrarea grofului 1848—49 încoce şi de loc n’am putut
Venind La Marmora la guvern, se părea că ar avâ la inimă egala Miko şi baronului Kemâny. afla cheia politicei de duplicitate pe care
a rupt cu Maghiarii malcontenţl re- îndreptăţire a popârelor, autonomia Fişpanii, Fibiraele şi Solgăbi- o avea guvernul cesaro-ciăeso faţă
laţiunile, pe care însă le-a reluat cu ţârilor şi altele, er pe de alta, dădea raele unguresc!, sub ochii cărora se cu aspiraţiunile nostre naţionale pe
mai multă energie la începutul lunei Ungaria, Bănatul şi Ardealul pe mâna recrutau la lumina cţilei cârduri-car duri deplin legitime şi justificate.
lui Martie 1866, propunând prin mi­ conspiratorilor maghiari. de perde-veră pentru tabăra lui Gari­ încep acum a mă lumina şi de
nistrul reşedinţe al Prusiei în Flo- Vestita conferenţă regnicolară baldi, erau instalaţi de guvernul ce­ aceea vin a-ţl comunica lucruri prea
renza, celor din Berlin, ca se facă şi din 1860/1 caie avea se inaugureze saro-crăesc ca să facă alegeri pentru frumose, de care va trebui să ţină
Prusia causă comună cu Ungurii. Tot aulonomia ţf^iiTHÎslre: unde era con­ „Dieta“ ţării Ardealului chemată în sâmă istoricul ca şi politicianul: po­
atunci La Marmora a dispus ca ga- vocată de guvernul central impgxial anul 1863 la Sibiiu. litică fără cundscerea istoriei nu plă-
ribaldiştii se se concentreze la Bari şi în casa cui se ţmeaT”" Ce alegeri mai erau şi acelea? tesce o cepă degerată şi tocmai acesta
şi Brindisi, de unde sub ocrotirea In casa episcopului catolic Hay- Vai de lume! cunâscere ne lipsesce nouă, cari cu
liotei italiene se trecă în Dalmaţia. nald din cetatea Belgradului, în casa | Apoi nu era acâsta o politică multă uşurinţă (superficialitate) ne place