Page 51 - 1898-04

Nr. 81—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Apoi — continuând oratorul—dâcă s’au rea, că Spania prin procederea ei a nu va mai primi nici o comunicare mai noue contra-visită. Dr. Lueger a răspuns, că
scos legile din 1848 prin un sistem fals şi declarat de fapt resboiul. Etă cum dela guvernul american. Din aceeaşi causă n’are să dea sâmă nimănui pentru faptele
perfid din vigâre; decă, spiritul lor de liber­ s’au petrecut lucrurile: ambasadorul spaniol Bernabe a şi părăsit
tate, egalitate, frăţietate — e călcat în pi- lui personale. Dr. Podlipny a fost în Yiena
ciore prin însu-şl guvernul ţării; decă prim- ZJltimatul. deja Washingtonul. Escelenţa Vostră să (ca conducător al deputăţiei din Praga) şi
ministrul în locul acestor principii decre poftiţi a lua atitudinea, ce vi-s’a părea co- a făcut şi lui Lueger o visită, dâr nu l’a
teză esclusivismul unei rasse şi estirparea In depeşa cătră ambasadorul american respundătore. Semnat Gullon . aflat şi i-a lăsat o cartă. Lueger a răspuns
a
celor-lalte nesfiindu-se a se făli în dietă Woodford din Madrid semnată de ministrul la acestă curtoasiă şi a trimis carta sa lui
cu cuvintele: „Eu slujesc statul naţional,
de esterne al Statelor-Unite Sherman, prin Podlipny. „Eu nu cred , dise Lueger, „că
u
„care e într’un chip proprietatea fiă-cărui La placarea sa Woodford, ambasado­
„Maghiar, dâr numai a Maghiarului“, şi care depeşa s’a dat Spaniei ultimatul, se rul american, a cerut o audienţă la regina- este în interesul naţiunei germane de a
decă tot acest guvern se face aranger al elice: regentă ca să-şi ia adio, care însă i-s’a re- vătăma datoria bunei cuviinţe. (Tomanek:
serbătorirei legilor din 1848: atunci la po­ „In puterea resoluţiunii congresului fusat. Woodford s’a plâns asupra acâsta şi Der este de a răpi şi a jăfui!) Este dato­
runca puterii puteţi serba, ddr dm convin­ Statelor-Unite privitor la pacificarea insulei ria fiă-cărui om cum se cade să fiă cuviin­
gere sciu, că nu serbaţi, căci nedemni Cuba, te avisâză preşedintele de a comu­ a modului cum i-s’au predat scrisorile de
sunteţi şi nedemn e guvernul a serba acreditare, dicând, că n’a meritat acestă cios faţă cu amici şi inimici. E ridicul a
acele legi. nica neamânat guvernului spaniol acâstă tratare, deorece el a făcut tot pentru îm- cere dela mine, că dâcă vine la mine pri­
resoluţiă şi de a ridica tot-odată în numele
La 1848 s’a stors dela locoteninţă pedecarea răsboiului. marul Pragei să las să-l ducă afară servi­
libertatea pressei, s’au eliberat Taucsics cel guvernului Statelor-Unite pretensiunea, ca torul meu. Aşa ceva se pote aştepta dela
închis prin censură din temniţă; acjl face Spania cât mai în grabă să renunţe la dom- Blocada insulei Cuba. un Hotentot, der nu dela primarul Vienei“.
Erdâlyi ordinaţiunî de censură şi curţile nirea şi la guvernarea sa pe insula Cuba şi ua
cu juraţi osândesc pe toţi Nemaghiarii se-şî retragă trupele sale pe uscat şi pe mare In ch de 22 Aprilie s’a publicat o lubileul regelui Saxoniei. In calele de
pentru că nu vreau să şi plece capul înaintea u proclamaţiune a preşedintelui Mac Kinley, 22 şi 23 Aprilie s’a serbat cu mare pompă
şovinismului maghiar, pe care d-l JBanffy a din Cuba şi din apele cubane . prin care se anunţă blocada litoralului nor­ în Drezda aniversarea de 70 de ani al re­
avut obrazul a-1 declara în public şi ne­ Depeşa spune apoi, că Rtatele-Unite dic al Cubei între Cardenes şi Bachia-Hunda gelui Albei-t al Saxoniei. In sâra de 22 a
pedepsit ca idolul său dicend : Da, „eu de n’au nici înclinarea, nici intenţiunea de a şi a portului Cienfuegos la litoralul sudic. fost representaţiă de gală în teatrul curţii,
„25 de ani hm fac politica în direcţiune şo- eserc-ita asupra numitei insule, o suverani­
„vinistă. Şi în ace^tă politică am resultate tate, jurisdicţiune seu supraveghiere, — Se cjLe, că flota atlantică americană după care i-s’a făcut părechei regale con­
„frumose. După acestea mă va judeca ţâra . a primit ordinul a procede la blocarea Cu­ duct cu torţe şi o serenadă. Patru-decî de
u
— Judecat esc! D le ministru-preşedinte de afară de scopul pacificării — şi asigură, bei. Se mai anunţă, că Statele-Unite au mii de purtători de torţe şi lampione, tote
toţi adevăraţii patrioţi adăpaţi de legile că îndată ce se Ya săvârşi pacificarea Sta- secvestrat cablul dela Havannah. reuniunile şi ţehurile au participat la acest
din 1848 şi de spiritul acelora! tele-Unite vor lăsa puterea şi supraveghia-
Preşedintele Mac Kinley a mai dat o conduct. Două mii de cântăreţi au esecutat
Şi decă am voi să serbăm, nu avem rea insulei în mâna poporaţiunei ei. In fine o cântare festivă şi primarul capitalei a
■ce, şi decă am ave ce nu avem cu cine. Ori dice depeşa, că decă pănă Sâmbătă, în proclamaţia, după care li-se concede coră­
doră nu vedeţi d-vostră, cum stă în viâţa 23 Aprilie, la amâcli guvernul spaniol nu biilor neutrale un termin de 30 de dile, în ţinut discursul festiv. La aceste festivităţi
socială confrăţietatea — noi îngenunchiaţl care aceste corăbii pot să părăsescă portu­ înafară de prinţii germani, de ducele de
ca jertfe şi noi cu cuţitul junghiării! — Şi va fi dat un răspuns mulţămitor la preten­ rile blocate. Genua, de marele duce Paul Alexandrowitsch
.asta să fiă frăţietatea după 50 de ani dela siunea Statelor-Unite, preşedintele fără altă şi de prinţul regal al Suediei, au asistat şi
1848! Imbătaţi-vă ârăşi cu o sinamăgire arătare va face întrebuinţare de puterile şi împăraţii Francisc Iosif şi Wilhclm. In 23
cu ochii aţintiţi la libertatea ce sângereză împuternicirea ce i-s’a dat în măsura de SCIRILE DILEI.
din mai multe răni grave, la egalitatea lipsă cerută pentru ducerea în deplinire a > Aprilie a fost mare paradă, la care au luat
esilată şi la frăţietatea ruptă. Cu astfel de — 13 (25) Aprilie. parte cu totul la vre-o 40 persone prin­
morburi grele de morte în casă nu putem acelei resoluţiunl. ciare. Spre sâră a fost mare prând, la care
jubila, nici serba. De aceea declarăm — Depeşa, prin care a răspuns 'Woodford Distincţiunea unei scrieri românesc!. au fost invitaţi cancelarul german şi mi­
încheia d-l Brediceanu, — că nu vom lua ministrului de esterne Sherman e de urmă­ D-l Dr. 1. G. Sbiera, profesor universitar nistrul de esterne Goluchowski. După acâsta
parte la serbarea proiectată pe 11 Aprilie torul cuprins: în Cernăuţi, după cum aflăm din „Patria“,
'1898. a fost soarea la ministrul de stat Metsch,
Madrid, 21 Aprilie. încă în Novembre a. tr. a înaintat o adresă la care s’au făcut vre-o 700 de invitări.
Hcdvig Bbsz: recunosce multe rele şi
grele din cele spuse de d-l Coriolan Bre­ Lui Sherman Majestăţii Sale împăratului Prancisc Iosif, Cununie. D-l Atanasiu Roşian, practi­
diceanu, dâr ar fi timpul să le uităm şi să in Washington. prin care oferi un esemplar din opul său cant not. din Băgău, şi d-şora Victoria
serbăm. „AstădI, Joi diminâţa, imediat după „Mişcări culturale şi literale la Români între Crişan, fiica d-lui notar Grişan din Geomal,
u
Dr. Grigorie Dobrin: Susţine părerea primirea telegramei d-vostră deschise şi 1504 şi 1714 pentru biblioteca familiară se vor cununa în 15 Maih n. c. în biserica
d-lui 0. Brediceanu şi o motiveză cu nouă înainte de ce a i-o fi comunicat guvernului a Majestăţii Sale. Guvernul Bucovinei a gr. or. din Geomal. — Felicitările nostre !
.argumente. fost însărcinat în urma acesta a comunica
spaniol, ministrul de esterne spaniol mi-a Banii cei noi. Intre proiectele pactului
Yice-şpanul Licselc şi fişpanul Ialcabffy d-lui Dr. Sbiera, că Majestatea Sa prin presentate Camerei deputaţilor se află şi
făcut de scire, că raporturile diplomatiee în­
întortocheză unele din vorbirile Românilor preaînalta Sa resoluţiune din 9 Pebr. 1898 disposiţiunile asupra banilor celor noi.
şi spun lucruri, cari nici ei nu le cred. tre cele două state au fost rupte, şi că ori-ce
a binevoit a învrednici esemplarul oferit, ca Dela 1 Ianuarie 1899 valuta corânelor va
Pun apoi la vot propunerea d-lui H. Bosz, comunicare oficială între representanţii lor, a deveni obligătore, aşa că tote socotelile
«are se primesce de majoritate. încetat. In urma acesta mi-am cerut hârtiile să fiă primit în biblioteca fideicomisară de stat, municipale etc. se pot purta nu­
Un membru. de acreditare pentru siguritate, am predat familiară şi a esprima tot-odată dăruitoru- mai în valută de corone. Notele de stat
ambasada plenipotenţiatului Britani ei şi lui prea înalta mulţămită. Asemenea dis- de 5 fi. şi de 50 fi. es din curs; în locul
plec astă-serâ la Paris, despre ce am în- tincţiune ’i s’a făcut şi din partea Majes­ lor vin bucăţile de 5 corone în argint şi
Spania şi America. tăţii Sale Regelui Car ol al României, care bancnote de câte 10 corone. Bucăţile de
sciinţat şi pe consulul Woodford“. 5 corone se bat c’un aliagiu de 9/10 ar­
Fără ca se se fi declarat încă * prin d-l general Ylădescu a transmis d-lui gint şi 1/10 aramă; o bucată va avâ o
iormal resboiul între Spania şi Sta­ Nota adresată de ministrul de esterne Sbiera „espresiunea înaltelor Sale mulţă- greutate de 24 grame. Se vor bate cu to­
tele - Unite s’au început inimiciţiile al Spaniei ambasadorului american Wood­ mirl pentru graţiosa atenţiune“, ce ’i s’a tul 19,200,000 monede de câte 5 corone.
•cu o g6na reciprocă între corăbiile ford înainte de plecarea acestuia este ur- făcut prin presentarea opului. Nouele bancnote de câte 10 corone vor
ambelor state, care s’a inaugurat de avâ forma şi caracterul bancnotelor băncii
mătorea: Primarul Vienei şi a! Pragei. In şe­ austro-ungare. Aceste bancnote vor fi aco­
cătră Americani prin secuestrarea
„După ce preşedintele Statelor-Unite dinţa dela 22 Aprilie al consiliului comu­ perite pe deplin prin aur. Acoperirea se
unui vapor spaniol. a aprobat deja resoluţiunile votate de am­ nal din Viena, germanul-naţional Gruber a face prin aceea, că cei doi miniştri de fi-
nance depun la centralele băncii monede
Se anunţă, cu tdte acestea, că bele camere, care presupun o imediată in­ interpelat pe primarul Vienei, Dr. Lueger,
astădî, Luni, preşedintele Mac Kin­ tervenţia armată în provincia spaniolă Cuba, cum de s’a putut ca el, ca căpetenia ora­ de aur ale valutei de corone în sumă de
160 milione corone, dintre cari pe Austria se
ley va cere dela congres, ca se tacă şi deorece acestă intervenţia cuprinde în şului celui mai mare al Austriei, nu numai vin 112 milione, pe Ungaria 48 milione
o declarare tormală de resboiu, şi sine o declarare de resboiu, raporturile între să primescâ visita primarului ceh din Praga corone. Solvirea notelor de stat celor nouă
«acestă cerere şi-o basâză pe afirma­ ambele ţării sunt întrerupte şi guvernul spaniol Dr. Podlipny, dâr să-i mai facă încă şi va avâ să o îndeplinâscă banca, care e
obligată a eda şi monedele de argint â 5
corone, conform principiului unificării în-
tregei circulaţiunî a banilor de credit în
a înlătura orî-ce continuitate, atât în prinţul Bismarck şi la mareşalul acelaşi pe care guvernul italian îl mâna institutului băncii privilegiate pe te­
literatură, cât şi în politică, vorba Moltke. primise la 1864, adecă cu doui an! ritoriul ambelor state.
Românului: morţii cu morţii, viii Alianţa între Prusia, si Tini ia mai ’nainte de resbelul din 1866,
•tu viii. era încheiată la 27 Aprilie 1866. descris pe larg într’un memoriu, în ULTIME S O I R I .
Aci, dragă prietine, multe ar fi adecă înainte de a fi sosit Bernhardi care se arăta nemulţămirea Sârbo- New York, 24 Aprilie. Americanii
■de cjis şi multe ar ti de scris în Ia locul ce-i era destinat. Represen- Croaţilor cu starea lucrurilor în Aus­ au mai prins doue corăbii spaniole.
acâstă privinţă, inse de! şi apoi însă tantul politic de atunci al curţii din tria şi în care se ^icea, că în ori ce In porturile amencane s’au aşecjat
*e mare d o m n ! Berlin pe lângă regele Victor Ema- moment sunt gata pentru o revolu­ torpede.
nuel era Usedom, despre care prin­ ţiune, decă Italia le va da bani şi
Reintorcându-me la cartea lui cipele Bismarck cjicea că e mai bun arme. Auctorul memoriului era Stra- Havannah, 24 Aprilie. Escadia
Bernhardi, şi lăsând aprecierile mele foiletonist decât diplomat. timirovicî, acel Stratimirovicî, care americană atlantică, având 12 co­
pentiu un alt timp, când voiu fi mai la 1848 se bătea vitejesce în contra răbii de resboiu, a sosit dinaintea
hine pregătit cu arma aciinţei isto­ La întâlnirea acestor doui băr­ portului şi au luat posiţiă în depăr­
riei contimporane, constat, că acâstă baţi în palatul ambasadei prusiane Ungurilor cu cari în urmă pe la anul tare de 10 milurî, aşa că glonţele
lucrare cuprinde documente diplo­ din Florenza, Usedom îi spunea lui 1860—4 făcea causă comună. tunurilor dm porturile spaniole nu
Bernhardi, că o revoluţiune în Un­
matice în texte germane, francese, Bernhardi se cam îndoia în ese- ajung pănă la ele.
eoglese şi icî şi colea şi câte unul garia ar fi de cea mai mare impor­ cutarea acestui plan, dicând, că ceea Madrid, 24 Aprilie. Aici se crede,
italian. tanţă pentru Prusia şi că în acelaşi ce s’ar fi putut face la 1864, ac|î n’ar că cea mai mare parte a insurgen­
timp ar fi cel mai nimerit mijloc de mai fi cu putinţă: naţionalităţile din ţilor cubanl se va alătura la tru­
La 23 Maiu 1866 guvernul din a asigura pănă la estremitate coope­ Ungaria ar tinde la o desvoltare cul­ pele spaniole.
(Berlin trimetea pe Theodor Bern­ rarea Italiei, ale cărei trupe, trecând turală a lor proprie causa naţională a Washington, 24 Aprilie. Foile de
hardi ca ataşat militar pe lângă peste Isonzo, vor avâ se provâce o acestor popore ar trebui privită ca inde­ aici asigură, că planul de cooperare
curtea regală italiană din Florenza. revoluţiune în confiniile sârbo-croate pendentă de causa maghiară. cu insurgenţii cubanl este gata şi
E curiosă acâBta misiune pe câtă şi d’aicî întincjând’o în Ungaria, ea că în săptămâna viitore li-se vor
vreme trimisul n’a fost nici măcar va trebui apoi se fie sprijinită şi ali­ La revedere! trimite insurgenţilor arme şi rnuni-
soldat, înse era un mare cunoscător mentată de ambele puteri aliate pănă Teofil Brânca. ţiune.
în ale strategiei şi în acelaşi timp la definitiva soluţiune malţâmitore a ces-
şi în ale diplomaţiei şi de aceea Hunei maghiare. Proprietar: Dr. Aurel Mureşlauiii <
.se bucura de ,o mare încredere la Planul strategic revoluţionar era Redactor responsabil: Gregoris» Maior.