Page 53 - 1898-04

BEDACŢIUNEA, „gazeta^ ie e jn floare iii,
S
Administraţiunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., po s6so luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE Sn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunclurl: Se prenumoră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oielo poştale din întru şi din
Max Augonfold & Emorloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Administratiunea, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bornat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il urg.- Marolyl 4. Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colonii 6 cr. Ou dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ JL 2îT TT 3L 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Ir. 82. Braşov, Mercur! 15 (27) Aprilie

Urmările complicităţii. numai situaţia sărmanului preot, pe dona, de Luni, s’au acordat concedii pen­ Spania nu este în acestă situaţiune
care fişpanul îl admoniază de a în­ tru întrega sesiune deputaţilor M. Cirlea favorabilă. Forţele militare şi maritime
II.
ceta se facă oposiţiă şi de a spri­ (Abrud), S. Paşca (Sălciva) şi Dr. N. Maier spaniole, ce vor fi mobilisate în lupta pen­
Nu putem se trecem cu vederea jini candidatul guvernului. Câţi vor (Sălişte), âr pentru 5 dile deputat. Dr. E. tru Cuba au o liniă de operaţiune de 8000
nici partea a doua a mărturisirilor resista 6ie acestei admoniari? Căci Draia (Abrud'. kilometri de lungă, dela Cadix şi Ferrol
orgauului de frunte al stângei es- fişpanul va fi tot-odată acusator, Se (jice, că în cestiunea proiectului pănă la Havannali, forte nesigură, influin-
treme maghiare, ce am indicat’o in judecător şi esecutor în una şi de lege pentru întregirea venitelor preo- ţată de vreme şi tempestaţl şi espusă tu­
revista de er!, căci sunt prea inte­ aceeaşi persdnă! Şi nu numai unul ţescl, Consistoriul a înaintat o represen- turor atacurilor duşmane. Bine, că Spaniolii
resante. Din punctul de privire, din dintre preoţii calvin! neaoş! Ma­ taţiune camerei deputaţilor, şi se crede, că în insula Cuba, ce are bogate isvoră, posed
caro au fost tăcute, aceste mărturi­ ghiar! va av6 în curend so esperieze, acestă cestiune se va discuta şi în sinod. un fel de razim în colţul de Mexico, de
siri iluatrăză mai nimerit şi mai ade­ că paragraful, ce sună despre agita­ unde răsboiul se pote nutri cât-va timp.
vărat strîmt.orea, în care a ajuns opo- ţia duşmană statului, nu a fost in­ Dâr nu trebue să uităm, că în insula Cuba
siţiunea maghiară, decât tote discur­ ventat numai pentru popii valah!. Rgsboiul ispano-american. domnesce rebeliunea. Ce vaiore pote să
surile, ce s’au ţinut timp de 10 c|ile Totdeuna am fost de părere, că ti­ aibă şi cea mai tare fortărâţă, în care s’a
în cameră cu ocasia desbaterei ge­ rania de partidă este mai respin- Aşa dâră nu s’a putut încungiura răs- încuibat deja inimicul?
nerale asupra proiectului relativ la getdre, mai nesuferită şi mai asu- boiul între Spania, ţâra lui Oristofor Co-
41
întregirea veniturilor preoţescî. pritore chiar decât absolutismul ... lumb, şi puternicile State-Unite ale nouei Numai într’o privinţă Spania este în
După ce arată cum, de frica na- Idea fundamentală a acestor es- lumi descoperită de el. Răsboiîi, ce se în­ avantagiu. Ea posede o organisaţiă perma­
!
ţiona)ităţi or şi acum în urmă şi de punerî ale f6iei oposiţionale maghiare cinge pentru insula Cuba, acest scump nentă militară, o flotă de răsboifi probată,
pe când America nu dispune aprope de
frica socialiştilor, a fost atacată pe este aşa-deră, că sistemul de prigo­ mărgăritar din corona Spaniei, care ase­ loc de armată pe uscat. Uniunea are co­
t6tă linia şi libertatea Maghiarilor, nire şi de asuprire practicat de 30 menea a fost descoperită de Columb şi răbii de resboiîi moderne, escelente, cei
şi după ce mai afirmă, că cu t6te de an! faţă cu Românii şi cu cele­ cucerită pentru Spania de Diego Ve- mai harnici oficerl de marină şi forte buni
violările de lege, volniciile şi restrîn- lalte naţionalităţi nemaghiare şi sus­ lasquez. mateloţl, der n’are marinari cu esperienţă
gerile libertăţii pressei şi de întru­ ţinut de fapt, mai pe faţă, mai în Spania a primit lupta pentru a-şl
nire, nu s’a ajuns scopul dorit, „na­ tăcere, de cătră oposiţiă maghiară, a apăra integritatea sa, dâr s’a vădut din în răsboiii. Marina americană are de pildă
mare lipsă de artileriştl de marină bine
ţionalităţile fiind mai ostile Maghia­ compromis şi ameninţă acum în mo­ totă atitudinea ei. că numai constrînsă
rilor decât înainte cu 80 de anî“ — dul cel mai grav şi libertatea aces­ prin purtarea provocătore a Statelor-Unite pregătiţi. Acestă deosebire, în calitatea mij-
şi socialiştii continuând lucrarea lor teia. a primit’o. Ceea ce pretind dela ea Ame­ locelor de putere, se va simţi pote la în­
de subminare, „Egyetârt6s“ esclamă: Dăca aşa este, atunci de ce nu ricanii, ca să renunţe la insula sa cea mai ceputul luptei în defavorul Statelor-Unite.
Ou cât mai mult va dura însă răsboiul, cu
„Ar ti fost cu mult mai cuminte se reculege odată oposiţiă maghiară, frumosă şi mai bogată, este o pretensiune atât mai mult va dispăre acâstă deosebire,
a lăsa ca Românii se între în ca­ de ce tace când vede, că fişpanii şi faţă cu care nu putea să cedeze. Acesta e şi dat fiind, că poporaţiunea americană va
mera deputaţilor. Acolo ar fi putut solgăbireii împedecă acum cu forţa clar. Tot aşa de adevărat este însă, că ra­ aduce tot feliul de jertfe în bani şi sâuge,
se-şî destăşure tranc dorinţele şi plân­ po Romo.n.^1 do c* ţiiao «n porturile de putere între statele beligerante
sunt mult diferite, Spania fiind mult mai
gerile lor. Şi acj! ar fi mult mai nări electorale? tt slabă, atât în ce privesce teritoriul, cât şi va dispăre, făcând loc unei hotărîte pre-
practic de a socialiştilor prin „Egvet6rtes susţine, că anume în ce pi'ivesce poporaţiunea, dâr mai vâr­ ponderanţe. Curând se va dovedi, că Ame­
introducerea votbhji universal posi­ s’a adus o lege electorală nedrăptă tos este disproporţiune între mijlocele ma­ rica are cea mai lungă şi cea mai tare
1
bilitatea ca se ia pârte la legislaţiă. şi intolerantă, şi că anume s’a abu- teriale ale lor. respirare. („N. Fr. Fr.' )
S’a făcut acesta şi în altă parte (vrea sat şi de acăstă lege chiar numai *
ca se nu p6tă întră nic! un singur Ast-fel regatul spaniol cu coloniile
se (jică în Austria) — şi totuşi pe- sale cu tot se întinde numai pe 504,552
riculul este mai mic, decât cel ce naţionalist român în dietă. Mame- kilom. pătraţi, pe când teritoriul Statelor- Spania şi Cubanii.
se conjură la noi“. lucul lui Banffy din dietă, Werner, Soirile cu privire la atitudinea insur­
a constatat, la rendul lui, că Ro­ Unite este 9,212,300 kilometri pătraţi. Spa­
In loc de a face acesta înse, mânii n’au nic! un representant în nia are cu totul numai 17,974,323 locui­ genţilor se contrazic mult, după cum vin
guvernul, cjice f6ia amintită, vrea tori, pre când Statele-Unite au 71,263,000 din Madrid seu din Washington. Ni-se pare
dietă.
prin proiectul de lege al congruei Ei bine, dâcă fdiei kossuthiste locuitori. Datoria de stat a Uniunii, fără însă a fi mai mult ca sigur, ca dâcă şi o
se câştige putere şi mai mare tot i-se pare că reul cel mai mic ar fi de aceea a statelor diferite este numai de parte a insurgenţilor va face pace cu tru­
sub preteest, că naţionalităţile tre- se intre câţî-va ultraiştî valah! în 966,017,821 dolari şi deficitul de 25 mi­ pele generalului Blanco, comandantul mi­
bue ţinute îr. freu. Pănă acum bi­ dietă, de ce cei din stânga estremă lione dolari. Datoria de stat a Spaniei însă litar al Cubei, totuşi pote cea mai mare
serica a fost un loc sfânt, care era nu protesteză în contra acelei pro- face B,941,469,300 pesete şi deficitul anual parte va face causă comună cu Americanii,
scutit de ingerinţele guvernului. După ceder! a guvernului, care confiscă 2B milione pesete (o pesetă face 80 bani cum au făcut şi pănă acuma în ascuns.
noul proiect înse, guvernul câştigă simplu dreptul electoral al Româ­ seu filerl). Este mare deosebirea şi pe te­ Au trecut 3 ani do când durâză re­
influenţă asupra preotului, aşader şi nilor? renul industriei şi al comerciului. Din t6te beliunea de faţă, şi cu tote că Spania a
asupra amvonului. Numai acel preot Una din doue. Ori vor se apere aceste reese, că Spania este mult mai trimis contra rebelilor cele mai bune
va primi ajutorul de stat, care va basele libertăţii în Ungaria, ori nu- slabă ca factor de putere, decât Statele- trupe ale sale, n’a putut să-i pună capăt
sta în graţia guvernului. Decă da atunci facă-şî datoria pe Unite. pănă acuma. Der în mai multe rânduri
„Se (jice, că acesta nu p6te fi deplin; decă înse nu, atunci de ce Dâr şi situaţiunea maritimă strategică s’au răsculat locuitorii insulei în contrei
alt-fel. Popa valah nu va mai agita se mai tânguesc, când Banffy îi este în defavorul Spaniei. Posesiunile ei stăpânirei despotice spaniole. Deja la 1812
în contra statului ungar, d6că va strîng8 şi pe ei în curele? sunt împrăştiate pe ambele emisfere. Po­ a fost revoluţia cea dintâiii a Negrilor, că­
sci, că i se va retrage ajutorul: der sesiunile ei din Africa de nord, Fernando- reia i-au cădut victimă 10.000 de Negri.
totu-şî nu va fi aşa, 4 „Egyet. Po, la costa vestică a Africei, Filipinele De atunci se dateză marea inimiciţiă între
w
tce
Numai cei mai fricoşi se vor spăria. în Asia ostică, pe semiglobul ostie, apoi Creoli şi Spanioli. In multele răscole, ce
Sinodul archidiecesan din Sibiiu s’a
Aceştia vor deveni eorteşii partidei deschis alaltăerl, Duminecă, prin Escelenţa Antillele vest-indice: Cuba, Portorico, Isla au bântuit dela anul 1848 încoce în insula
guvernului ^i vor agita în contra Sa părintele Metropolit Miron Otomanul, de Pinos, Wicques şi altele pe semi-globul Cuba, totdâuna au fost amestecaţi şi Ameri­
orî-cărei mişcări oposiţionale. Partea care în discursul de deschidere a accentuat vestic. Aşa-dâră Spania, vrând să-şi apere canii, cari pe sub mână au ajutat pe răsvrătiţî,
cea mai mare înse, va aţîţa şi de importanţa sinodalităţii în faţa greutăţilor, posesiunile, trebue să-şi împartă puterile rămnind la frumâsa insulă. Cea din urmă
aici încolo în contra maghiarismu­ la cari e espusă biserica în nisuinţele ei sale terestre şi maritime, pe când America mare răscolă, care a durat 10 ani, dela
lui, numai că o va face în secret...“
spre cultură, virtute şi moralitate. A ur­ de Nord are un teritoriu uriaş, concentrat, 1868—1878, a costat pe Spanioli 70,000 de
Luând în aperare apoi pe preo­ mat apoi constituirea, fiind aleşi ca notari care merge din Ocean în Ocean. omeni şi 70 milione de dolari şi a fost po­
ţii protestanţi, pe cei maghiar! se d-nii Mateiti Voileanu şi Sergiu Medean din Deore-ce obiectul certei, insula Cuba, tolită de căpitanul-general de atunci Mar-
înţelege, cficeud, că ei vor primi un cler, er dintre mireni d-nii Dr. los. Blaga, zace în sînul dela Mexico, teatrul principal tinez Campos, astăcjl mareşal, prin aceea,
ajutor mai mic decât preoţii orien­ Dr. Ilie Cristea, Dr. Buzura şi I. Moţa. al răsboiului se află în imediata apropiere că a promis, că li-se vor face Cubanilor
tali, fiinu-că o mare parte a lor are S’au acordat concedii pentru întrega se­ de continentul american. Ori cum s’ar în­ însemnate concesiuni. Parlamentul (Cortesi)
deja, minimul venitului ce se cere, siune deputaţilor Valeriu Bologa, Yirgil cinge der lupta, pe mare seu pe uscat, din Madrid însă a refusat de a încuviinţa
continuă âst-fel: Oniţiu, Ioan Popea şi Baptist Boiu, er de­ pentru posesiunea Cubei, întot-dâuna pu­ aceste concesiuni şi astfel Spaniolii nu s’a
„ „Agitaţiune duşmană statului putatului Tr. Meţianu pe B dile. Se pre- terile militare şi navale ale Americei se vor putut împăca cu Cubanii pănă în cjiua de
este un concept forte larg. Guver­ sentă între alte exibite un raport privitor afla în imediata apropiere de isvorăle lor adl. Acum vor decide sorţii răsboiului, cari
nul e ptea aplecat întotdeuna, de a la locul unde are să se zidâscă catedrala, de sucurs pentru răsboifl, şi admiralilor anevoie vor fi favorabili pentru Spania.
vedea un agitator duşman statului alt raport privitor la zidirea noului semi­ unioniştl nu le va fi greu să-şi ducă în
în fiă-cine, cate agiteză în contra lui, nar, la înfiinţarea unui fond de asigurare porturile lor corăbiile, ce vor suferi hava-
adecă a guvernului. In chipuiţi-ve a zidirilor bisericesc! etc. — In şedinţa a rie sâu escadrele lor bătute.