Page 54 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 82—1898

u
Desbaterile din dietă . factor inteligent, cultural şi care îşi ţine Ou acâsta s’a terminat desbaterea ge­ ca se respingă acest ajutor al „Transilvaniei
cuvântul. Dâr a adaus, că inteligenţa şi nerală. Au mai urmat vorbirile de înche- şi. se se adreseze lui şi el îi va da, în con­
asupra proiectului de lege despre între­ conducătorii seduc] poporul. Acusaţiunea iare şi apoi s’a trecut la desbaterea pe pa­ tul budgetului său, ajutond din cestmne .
a
girea venitelor preoţilor necatolici. i acâsta pote că se refere la noi, la deputa­ ragraf!.
Avansările din Maid în armata comună.
ţii saşi. Fiă-mi permis a mă provoca însă
Şedinţa dela 22 Aprilie. Foia oficială militară „Armee-Verordnugs-
la apariţiunea din trecutul apropiat, când
44
(Urmare). SOIRILE DILEI. blatt publică avansările, ce se vor face cu
partida liberală în marea ei crisă a fost i
Nicolae Lakatos: Scopul proiectului mântuită numai de deputaţii saşi prin aceea, 1 Maiă n. c. Intre cei avansaţi se află şi
— 14 (26) Aprilie. următorii: La rangul de locot.-colonel în
este să lege preoţilor mânile în timpul că s’au ţinut de cuvânt. Adevărat, că eu
Societatea D6mnelor române din Bu­ statul major-general din Yiena Paul Mohore,
alegerilor, deore-ce Banffy îşi închipuesce, n’am făcut parte dintre ei, deore-ce numai
covina îşi va ţinâ adunarea generală Du­ căpitani cl. 1 la in/anteriâ: Nicolau Bâilla,
că pe calea acesta îl vor costa mai puţin în timpul din urmă am fost împărtăşit
mineca viitore. După cum arată raportul Iacob Sebastean, Paul lacubeţ, Iosif Musteţiu
alegerile. Acest proiect este un bacşiş pen­ ârăşl de onorea, de-a fi membru al acestei
anual, acâstă societate, înfiinţată abia de şi Anton Mazuran. Căpitani cl. 11: Iosif
tru cei ce au sprijinit reformele politice- camere. Dâr pentru aceea totu-şî mie, —
şepte ani, desvoltă pe terenul culturei na­ Mesaroş, Mihail Cioban, Traian Băcilă şi
bisericesci. El e un bulz de miere, de care ca unuia care cu decenii înainte am stat
ţionale o activitate în adevăr esemplară. George Domaşnian. Locotenenţi: Miron Şerb,
însă este acăţată unghiţa, dâr acâsta o vor la piciorele lui Franciso Deak şi am luat
In Cernăuţi ea susţine un Internat, în care Spiridon Boita, Constantin Popovicl, Nestor
sci preoţii numai când va sosi timpul ale­ parte la marele opere, ce le-a- sciut face
se cresc actualmente gratuit 33 de copile Chitician, Anton Necida, Silvius Patiţa,
gerilor. Când Tisza batjocuresce pe Zichy atunci acâstă legislaţiune — îmi veţi per­
române ; cu începutul anului şcolar curent Victor Bus, Cornel Frenţiu, Lud. Urban şi
din causă, că acesta apără autonomia pro­ mite observarea, ca să privim acâstă partidă
Societatea a deschis în Cernăuţi şi un Pen­ Iul. Vodac. — Artileriă, căpitan cl. II:
testantă, vorbitorului ’i se revocă în me­ („liberală ) într’o anumită măsură ca ur­
44
sionat, în care se află 18 copile (cu plată). Victor Paul. Medic de ştab cl. 1: Dr. George
moria timpul, când bărbaţi catolici au gră­ maşă a partidei lui Deak. Provocându-mă
Apoi a susţinut un Curs gratuit de limba Filip, comandantul spit. garn. din Lemberg.
bit să sară în apărarea bisericei protestante. la asta, cred că ar fi de prisos să mai răs­
română, care e cercetat de 115 fetiţe. A Medic de regiment cl. I: Dr. Demetriu Das­
Dâcă guvernul va ataca autonomia cato­ pund celor ce au imputat soţului meu de­
mai deschis cu începutul anului şcolar cu­ căl şi Dr. Andreifi Bogdan cl. II. La ma­
lică, vorbitorul încă va lupta alături cu putat Meltzl, că: âtă cu trei luni înainte
rent şi un Curs pentru cusut şi speră a pute nutanţă, căpitan cl. II Ioan Cibidca şi Bu­
44
„partida poporală . Nu primesce proiectul. eraţi încă membri ai partidei („liberale ),
44
deschide încurend şi un curs pentru croit. cur Boleta sub-locotenent. — La honvecţime:
âr astădl o atacaţi atât de aspru....
Carol Kalman („partida poporală:) Se Mult a lucrat însă Comitetul societăţii Căpitani cl. 1: Theofil Vetesan şi August
cjiee, că acest proiect e nou. Nu e nou. Ludovic Olay: îndată ce-ţl căpăta pentru sporirea cercetării scolelor prin Socol; locotenenţi: Ioan Viţa, Ştefan Boca,
întreg spiritul şi fiă-care rend din el e tot ceva, veţi fi aceiaşi, cari aţi mai fost! (Ila­ sprijinirea copiilor lipsiţi de mijloce, cari Gedeon Horvat, Iuliu Iacobei şi Silvius
atât de vechih, ca şi lupta vicleniei, min- ritate. Preşedintele sună clopoţelul şi ad- cercetâză scolele din Cernăuţi şi suburbii. Bordan.
ciunei şi blăstămăţiei în contra adevăratei moniâză pe Olay să nu întrerumpă). Numai pentru acest scop comitetul a spesat
religiosităţl. Prin acest proiect ârăşî se Cununia. Dumineca trecută, 12 Aprilie
Emil Trauschenfels: La mine nu se 1168 fl. pentru haine, 441 fl. pentru cărţi v., s’a celebrat în biserica Creţulescu din
pune o sarcină asupra omenilor săraci, căci prea văd semnele acelor multe căpătărl! şi rechisite şcolare, âr alte ajutore în bani
banii pentru întregirea salariilor se vor plăti Bucurescî cununia d-rei Anna A)ion, fiica
(Ilaritate). Pulszky se nu ameninţe pe de­ 288 fl. Cu acelaşi zel lucrâză societatea şi
din contribuţiile publice, pe când ar trebui pentru educaţiunea copilelor române dela d-nei Eugenia Arion, care de mai mulţi
putaţii saşi cu aceea, că vor perde majo­ ani petrece în oraşul nostru, cu d-1 Nicolae
să se plătâscă din darea pentru burse. Ter­ sate prin cele 27 filiale ale sale, contro­
ritatea politică dâcă guvernul le va denega Costantinescu din Bucurescî. — Căldurosele
mină strigând: Trăâscă Ungaria creştină
sprijinul său. Alegerile trecute dovedesc, lând învăţământul, aj'utorând pe copilele nostre felicitări tinerei părechî şi părin­
şi pâră tirănia liberală în anul al 31-lea al lipsite şi răspândind cărţi şi manuale ro­
că Saşii sciu să fiâ solidari. — Nu pri­ ţilor !
vieţei sale! mesce proiectul şi se alătură la proiectul mânesc! potrivite. Aceste constatări fac
Emil Trauschenfels (sas): August de resoluţiune al lui Meltzl. onore Domnelor române din Bucovina şi Un trner român universitar doresce
Pulszky, care a fost secretar de stat în * mai ales celor din fruntea societăţii, a că­ a afla aplicaţiă cu începutul lui Iunie n. c.
ministeriul de culte, nu cunosce bisericele rei presidentă e d-na Elena de Popovicl născ. ca ajutător în cancelaria vre-unui notar
Şedinţa dela 23 Aprilie. român. Pentru informaţiunl a se adresa la
şi împrejurările lor. In aceea, că Saşii se contesă Logotlietti.
Administraţia diarului nostru.]
consideră pe sine ca confesiune deosebită Francisc Buzath: Arată, că Coloman
t Ştefan Dragomir, învăţător în Să-
Pulszky gâsesce graudomaniă. Acâsta însă Tisza a pronunţat o sentinţă de rea cre­
cele, care abia cu un an înainte a fost
nu este aşa. Saşii nu se consideră ca con­ dinţă asupra vorbirei contelui Zichy. Ya pensionat, după lungi şi grele suferinţe a Dela curtea cu juraţi din Cluşiu.
fesiune deosebită, ci ca biserică deosebită. sosi un timp, când înşi-şl protestanţii vor
răposat Sâmbătă, în 11 (23) Aprilie c.
Să nu considere camera ca grandomaniă, pretinde cu mai multă înverşunare revisui- întregim astădl raportul nostru privi­
El a servit cu devotament şi cu multă
că atunci, când poporul săsesc vede peri­ rea legilor politice-bisericesc!. Face apoi tor la procesul de pressă al lui „Bistritzer
conscienţiositate timp de 29 ani ca învă­ 44
clitată autonomia bisericei sale, nu pri- imputări ministrului de culte, că n’a arătat Zeitung , despre al căruia £resultat cetitorii
JUlOOOO CIJ UUV/lt J-' Iii i/LVUOU UUUOUU UL Cb i/OI uu iuda, uum o au stauiiii venneie parocineior. ţător în Săoele. âr fi ani în alte comune, uoşui u,u iust informaţi la timpul său, ară­
ajutor nicî din sutele de mii menite pentru 6re între venitele bisericei jidovescl pu- bucurându-se de stima şi iubirea colegilor tând cuprinsul discursului procurorului şi
şcolele medii. Da, biserica săsâscă este bi­ su-s’a şi venitul aşa numit „gabella ? Bise­ şi cunoscuţilor săi. înmormântarea s’a fă­ al apărătorului Dr. C. Lurtz.
J
cut erl cu o pompă deosebită şi, după cum
serică deosebită, este biserică autonomă rica jidovâscă are mari venite din tăiarea Procurorul Sami a arătat mai întâifi,
ni-se comunică, neobicinuită la mulţi alţi
încă din 1557, când s’a organisat prima- vitelor (coşer). Faţă cu vorbirea perciuna­ că este primul proces de pressă, ce se face
învăţători. Un raport special în privinţa
oră, âr nu numai district bisericesc, cum tului Mezei Moritz, vorbitorul dovedesce, ( unei foi săsesc! din Ardeal. Liniştea plă­
acesta ni-se promite pentru numărul din
afirmă Pulszky. Nu numai desvoltarea is­ că Jidanii nu sunt organisaţî bisericesce şi cută ce a domnit între Saşi a fost între­
torică, ci şi legea uniunei din 1848 a re­ că rabinerii jidani „făcători de minuni Dumineca viitore. ruptă acum. Arată apoi însemnătatea poe­
44
cunoscut autonomia bisericei săsesc!. Bi­ urmâză o politică internaţională. Rabinerul Guvernul unguresc şi stipendiile socie­ tului maghiar Petofi, care, dice, a fost ad­
44
sericile evangelice maghiare din Ardeal au din Muncaciu, aflânduse pe patul de morte, tăţii „Transilvania . „Tribuna" primesce ur- mirat şi de Germani.
fost dela început biserici integrante ale a conjurat pe epitropii bisericescl, ca să mî torul „comunicat oficios , ce dice, că Naţiunea maghiară de aceea i-a ridi­
14
bisericei evangelice aug. din Ardeal, dâr primâscă pe fiiul său ca urmaş al lui. El ’i-se confirmă şi din cercurile Asociaţiunei: cat un monument în Sighişora, fiind-că el
s’au despărţit de ea. Nu limba maghiară a a murit şi i-a urmat fiiul său, care nici nu „Guvernul reg. ung. a aflaţ, că Asociaiiunca a sângerat acolo pentru ideile sale. Mai
causat despărţirea, căci doră şi acum se scie unguresce. Ministrul de culte a pro­ transilvană împarte între învăţăceii de departe vrâ să dovedâscă cu date istorice,
află în sînul acelei biserici comune biseri­ testat contra acâsta, dâr de geaba. Guvernul măestrii mai multe stipendii, pe cari pănă că espresiunea „Sachsenlaud (ţâra Saşilor)
44
cesc! maghiare, ci agitaţiunea. Trebue să e puternic faţă cu toţi, numai faţă cu Ji­ I acum ’i-le-a pus la disposiţiă societatea nu e îndreptăţită, ci numirea de „fundus
44
primesc cu recunoscinţă lauda, ce Puszky dani nu. Se alătură la proiectul de resolu- „Transilvania din Bucurescî. Ministrul reg. regius , că între Saşi au locuit întot-dâuna
44
a adus’o poporului săsesc, cjicend, că e un ţiune al lui Zicby. ung. de comerciu a provocat Asociaţiunea, şi Maghiari şi Români, că Maria Teresia a
FOILETONUL „GAZ. TRANS. 44 însă-şl persona sa. Era de statură înaltă, un aspect împăienjenit şi turbure; sticloşi să-şi consacre totă esperienţa medicală es-
uscăţiv şi pe lângă acestea îşi ţinea tru­ şi tîmpiţl, încât imediat îţi reaminteau clusiv serviciului şi îngrijirii bolnavului.
pul încovoiat. Membrele sale erau forte ochii unui cadavru de mult îmormântat. In tinereţea sa doctorul Templeton a
lungi şi consumate, fruntea lată şi josă, Particularităţile acestea, pe cari şi-le trăit mai mult ca călător şi în Paris fu
0 istorisire din „Ragged Montains“ vecinie palid şi galben ca făclia de câră. cunoscea, păreau a-i umplâ sufletul de în­ unul dintre cei mai înfocaţi aderenţi ai
Gura lui cea mare era încungiurată de tră­ tristare , aşa că Mr. Bedloe, vecinie dând învăţăturilor lui Mesmer. ) Numai cu aju­
1
de Edgar Allan Poe.
sături forte mobile; dinţii îi erau sănătoşi, esplicărl sâu cercând să se scuze, făcea torul magnetismului îi succese să liniştâscă
In tomna anului 1827, pe când mă dâr erau atât de neregulaţi şi crescuţi atât alusii la ele. Când pentru prima-dată făcu durerile pacientului său. Natural, că Bedloe
44
aflam aprope de „Yilla Charlotte în Vir- de departe unul de altul, precum nu mai lucrul acesta în presenţa mea simţii un se umplu de încredere faţă de acele idei,
ginia, făcui din întâmplare cunoscinţă cu vădusem dinţi în gură omenâscă. După disgust dureros; nu mult după aceea mă cărora avea să le mulţămâscă alinarea su­
Mr. August Bedloe. Acest tînăr caracteris­ acestea puteai uşor presupune, că surîsul dedasem într’atâta, încât totă neplăcerea ferinţelor sale. Doctorul, ca toţi entusiâştii,
tic în tote privinţele îmi aţîţa nu numai lui produce impresie neplăcută; totuşi lu­ mi-a dispărut. Afară de aceea părea a îşi da tote silinţele să facă din bolnavul
interesul, dâr într’un grad mare şi curio- crul nu stătea aşa, căci vecinie el rămânea alusiona totdâuna fără să spuie faptul pe său un proselit devotat ideilor sale. Şi în
sitatea. T6te calităţile lui, atât morale, cât fără espresia. Era surîsul obosit al unei faţă: că n’a fost întotdâuna ca astăcll şi că adevăr ajunse atât de departe, încât putu
şi fisice, îl făceau ca să apară înaintea mea melancolii adânci, care totdeuna rămânea din frumos şi fercheş, ce era odinioră, în să-’şl câştige o mulţime de esperienţe cu
în totă puterea cuvântului drept o enigmă. adânc săpată în suflet. Ochii lui de-o mă­ urma stării nervose, ce durâză de ani, a ajutorul neurastenicului. Desele repeţirî a
Despre familia sa nu putui afla nicl-odată rime neobicinuită şi de-o rotundime bătă- fost adus într’o astfel de stare de compă­ acelor esperienţe avură de urmare un re-
date satisfăcătore. Chiar locul de unde ve­ tore la ochi sămănau cu ochii unei pisici. timit. sultat, care astădl ) a devenit atât de
2
i
nise râmase pentru mine necunoscut. Ba ce Şi, ca şi la acâstă specie de animale, pupila Mulţi ani de-a rândul fu însoţit de un obicinuit, încât nici nu mai desvol ă vre-o
f
e mai mult, deşi l’am numit tînâr, avea ochilor devenia mică de câte-orî o lumină medic cu numele Templeton, — un bă­ curiositate. In timpul acela însă, despre
ceva în persâna lui, ce mă încurca nespus puternică cerca să pătrundă în ochiţi şi se trân, pote şi de 70 de ani, pe care prima- care este aici vorba, în America era aprope
în privinţa etăţii sale. După înfăţişare era măreau, de câte-orî lumina multă lipsea. dată l’a întâlnit în Saratoga — şi îngri­ cu totul necunoscut. Yrâu să dio, că între
tînâr şi chiar îi producea plăcere vorbind In momente de agitaţiă ochii lui sclipeau jirea acestuia pe timpul şederii lui acolo doctorul Templeton şi Bedloe s’a desvoltat
de tinereţea sa. Ou tote acestea esistau mo­ de necrezut; păreau a răspândi lumină nu sâu a avut, sâu numai credea, c’a avut re- o legătură psichică pronunţată, sâu mai bine
mente, în cari fără nicî o şovăire l’aşl fi ca un corp, care primesce lumina, ci ca sultate forte frumose. In sfîrşit Bedloe, de
considerat drept un moşneag de o sută un corp, care însu-şl posede putere lumi- altfel bogat, încheiâ un contract cu me­ ') Mesmer, inventatorul teoriei magnetismului
de ani. nătore, întocmai ca sorele seu ca o lumină dicul, în urma căruia Templeton s’a în­ animal.
N’avea nimic mai interesant decât aprinsă. Şi totuşi în stare normală aveau voit ca pe lângă o frumosă recompensă, 2 ) In timpul, când Poe îşi scrie novela.