Page 55 - 1898-04

Nr. 82—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

dojenit chiar pe Saşi din causă, că, se fo­ vor, decât egalitatea de drept. De ni se va da der aşa cred, că între multele sale produc- inimile poporului român, adecă la Alexandri,
losesc de numele „Sachsenland“. Afirmările acesta, va fi deodată linişte. Transilvania e ţiunî poetice pănă acum cea mai perfectă Bolintinean şi Bălcescu, cari „născuţi şi
articulului încriminat n’au deci temeiă. percursă de trei rîurî, Mureşul, Someşul şi este „Povestea tristă**. crescuţi toţi trei pe acelaşi pământ, mar­
Parte dintre Saşi s’au purtat totdâuna Oltul, tâte trei fac ţâra fructiferă; tote curg Etă povestea: Poetul iubesce o tînără tori ai stărilor, cari dăinuiau în ţările ro­
cu neîncredere faţă cu Nemaghiarii; ei au în mare. Precum fiă-care din aceste rîurî fată; îi cere amorul, dâr inima ei deja este mâne în primele decenii ale vâcului al
umblat totdeuna pe furiş să-şi câştige ve­ aduce ţării binecuvântare, aşa şi fiă-care dată altuia; el însă „s’a dus şi-a uitat’o**. XlX-lea, de-o potrivă au contribuit prin
chile privilegii şi astădl când împăratul dintre cele trei naţionalităţi ale ei e che­ Ea acum desperată zace pe patul morţii. lucrările lor literare şi politice la deştep­
german a dat cel mai frumos atestat Ma­ mată a conlucra la binele ţării. Saşii sunt Poetul vine la ea şi îi cere de nou amo­ tarea simţului naţional şi a patriei iu-
ghiarilor, „Bistritzer Z.“ aţîţă la ură contra cei slabi, Maghiarii sunt cei tari. Dâcă rul, dâr ea şi acum iubesce pe cel ce a bire“.
lor. Nu cunosce articulul din „Hazânk“, Sasul nu este atacat, el este liniştit. Ca lăsat’o. „Scump poet ţi-am spus odată, că Ou multă dibăcie alese din vastul
•dâr nu crede, că a vătămat pe Sasce. Acâsta braşovân, ce e, cunosce şi pe Român; şi inima mea e dată altuia, pentru vecie eu câmp al poesiei lui Alexandri aceea ce mai
•se contrazice şi cu caracterul cavaleresc al crede, că şi acesta ar rămână liniştit, dăcă mă simţ de el legată *. Ea more, âr poetul mult ne-a plăcut la toţi: poesia patriotică,
1
maţiunei maghiare. l’ar lăsa în pace. (Reprobări din partea pu „visător şi plin de jale** merge la mormân­ ideile regeneratore de^o nouă naţiune cu
blicului maghiar.) Dăcă vor fi achitaţi acu
A aflat, că articulul l’a scris o dom- tul iubitei sale şi-şî deplânge fericirea. un nou ideal. La Bolintinean s’a oprit mai
saţii, acăstă procedere drăptă va deştepta
tnişoră, care s’a depărtat. Nu va face acu- Simplă e povestea, dâr e plină cu mult la baladele istorice ale acestuia şi la
încredere la Saşi. Pinesce făcând alusie la Bălcescu a arătat focul, cu care acesta s’a
:saţiune în contra ei, care atitudine i-o ga- sentimente şi aceste sentimente d-şora Sil­
casa regelui Matia şi dicând, că casa iu-
rantâză galanteria. O maghiarisare forţată via Moldovan le sciu interpreta şi preda cu luptat pentru marele ideal al nostru.
birei de dreptate ar trebui zidită în Un­
nu esistă, âr marea majoritate a Saşilor atâta foc, şi cu atâta iubire şi durere, în­ Pentru disertaţia scrisă cu multă eru-
garia pentru toţi locuitorii ei atunci se va
lucră mână în mână cu Maghiarii pentru cât nu cred să fi rămas inimă simţitore, pe diţiune cei presenţl toţi grăbiră din tote
pută Zice, că „Ungaria n’a fost, ci va fi .
u
consolidarea statului maghiar. Dâcă însă care să n’o fi mişcat artistica predare. In­ părţile să feliciteze pe disertant.
După o replică a procurorului, care
se abstrage dela acusarea autorei, nu pot teligenţa din Blaşiu a aplaudat’o pe d-sa Publicul s’a depărtat prea deplin mul­
repetă din nou, că statul nu maghiarisâză
rămânea nepedepsiţi aceia, cari au luat în „Regina Ostrogoţilor*', a admirat’o în ţumit cu tote punctele programei.
şi că aiol naţionalităţile o au mai bine ca I. E.
1
■răspunderea şi s’au identificat cu autorea. „Dama cu camelii * ca pe cea mai bună
ori şi unde se termină pertractarea şi juraţii
Urma apoi discursul apărătorului Dr. declamatore din Blaşiu ; şi d-sa în debutul
se retrag ca să dea verdictul. Acesta, pre­
Carol Lurtz, care înainte de tote arată, că de ieri a captivat de nou inteligenţa Bla- ULTIME SCIlR.
cum şi sentinţa tribunalului le am împăr­
nu pote vorbi atât de fluent unguresce ca şiului, dând şi de astă-dată necontestabile
tăşit deja. Londra, 25 Aprilie. Consulul
în limba sa maternă. Regretă, că juraţii doveZî despre adevăratul său talent decla­ britanic din Havanna a primit soi­
sunt Maghiari şi deci nu vor pută judeca matorie, în care cu atâta farmec şi esce- rea, că Havanna va fi bombardată.
atât de obiectiv, cum ar judeca.... (preşe­ Seraţi literară în Blaşiu. lare împreună sentimentul cu arta, plăcând Cuba este blocată; Cablul ce o legă
dintele întrerupe pe apărător, dicend, că mult chiar şi atunci, când e®l® două gro­
Blaşîu, 25 Aprilie n. 1898. cu America a fost tăiat, rămâne nu­
aici nu sunt Saşi şi Maghiari, ci numai ce­ piţe îşi luară rolul lor. Viile aplause şi
tăţeni maghiari). Mai departe regretă vor­ On. D-le Redactor! Ieri în 24 Aprilie multele felicitări din partea tuturora sunt mai cablul Jamaica.
bitorul, că pertractarea se ţine în Cluşiu, n. Oasina Română din Blaşiu a ţinut în cele mai puternice mărturii despre escelen- Colonia, 25 Aprilie. Mareşalul
unde două foi maghiare au agitat înainte spaţiosa sală de gimnastică a 2-a serată tul debut al d-sale. Blanco, precum se anunţă din Ma­
-cu câte-va flile contra Saşilor. Afirmă apoi literară a sa, în presenţa unui ales public, Firul roşiu însă a fost în serata de drid „Gazetei de Colonia**, a tele-
u
că articulul din „Bistritzer Ztg. a fost în­ in care s’au văflut persone din cele mai ieri la tot caşul nimerita şi măiâstra diser­ grafat erî, că escadra americană a
dreptat numai în contra lui „Hazânk“. Ce- fruntaşe şi florile cele mai drăgălaşe ale taţie despre „G-eneraţia literară dela 1848“ plecat spre America de Nord. Mai
tesce apoi acest articul, în care se află şi inteligenţei române din Blaşiu. Timpul urît a d-lui Prof. Gavrilă Preciip, ce atât de târcjiu au sosit alte 8 corăbii, cart
pasagiul, unde se vorbesce despre emanci­ şi ploios nu împiedeca mulţimea să alerge mult a plăcut tuturor celor presenţl; d-sa au plecat în aceeaşi direcţiune. Dis-
parea fetelor săsescl etc. şi esclamă: Nu cu obolul său în folosul Reuniunei Femeilor ceti disertaţia urmărit de cel mai viu in­ pariţiunea escadrei americane de di­
este o vătămare pentru patriotismul Saşi­ şi al Oasinei Române, şi să se desfăteze în teres. naintea Havannei se comentăză viu
lor ceea ce se scrie acolo? Vorbitorul e programul seratei, destul de bogat şi fru­ „T6tă Europa — Zi® d-sa — ®ste în Madrid.
6
cu tot respectul faţă cu cavalerismul ma­ mos. Serata acâsta, ca tote seratele din acest dulce iubileu : nâmurile serbâză aniversarea Madrid, 25 Aprilie. Vaporul
ghiar, der articulul foiei „Hazânk“ atacă ciclu ale Reuniunei şi cea dintâiîî a Oasinei, anului memorabil 1848. Acest an a reîn­ „Buenaveutura**, care a fost prins
onorea femeilor săsesc!. Dâcă ar merita încă a avut un succes frumos atât mate­ viat popârele, a rupt lanţurile iobăgiei şi de o corabia de resboiu americană,
cine-va pedâpsă, ar trebui să pedepsescă rial, cât şi moral. a deschis căi largi libertăţii, egalităţii şi aparţine companiei engleso-spaniole
acâstă foie. Se vorbesce de aţîţarea urei, Programul s’a început cu „Hexentanz" frăţietăţii: trei mari principii, la cari tind din Liverpool. Ministrul preşedinte
dâr acesta cu nimic nu este dovedit. D-l de Paganini şi s’a sfirşit cu „Rapsodie Ro- tote poporele civilisate. — Curentele aces­ Sagasta declară confiscarea vaporu­
procuror a cfl > că nu se maghiarisâză cu mână“ de Sequens, esecutate la pian cu tui an a străbătut inimele poporului român lui, ca un act de pirateriă, fiind-că
s
forţa. Aici amintesce sila ce se face func­ mult gust şi cu multă pricepere de artă din orientul Europei, provocând epoca de s’a făcut înainte de declararea de
ţionarilor, ca'să-şl maghiariseze numele etc. musicală de cătră d-şora Elena Muntean. renascere naţională. Poporul român, care resboiu. Se crede, că şi Anglia va
Arată că nu se esecută legea de na­ Tot d-sa a acompaniat la pian „Sărutatul“ pănă atunci era legat de glie, de-odată se protesta în contra confiscării.
ţionalitate, Saşii, Românii, Serbii etc. de Oavadio, cântat cu o rară şi fermecă- vede stăpân pe moşia sa. Limba românâscă Madrid, 25 Aprilie. Erî săra a
mu se pot folosi de limba lor înaintea ju­ tore voce de cătră D-şora Neţii Vancea, îşi recâştigă drepturile sale naţionali şi to­ fost mare întrunire aici a tuturor
decătoriei. Ouin ar putea să câştige der ambele fiind viu aplaudate. tul dă semn de o nouă viâţă. — Acâstă admiralilor spanioli. Se păstrăză tă­
aceste naţionalităţi simpatiă pentru Ma­ „Nu mă uita“ din ghirlanda progra­ viâţă o datorim unei pleiade de bărbaţi cere mare despre ea. In Mexico şi
u
ghiari, mai ales, când însuşi br. Banfîy se mului a fost o „Poveste tristă . Nu sciu desinteresaţl: bărbaţi providenţiali, cari cu în Portugalia se tac demonstraţium
laudă în dietă, că este un şovinist. Vor­ ce ne-a frapat şi pus în uimire mai mult: puterea închipuirii au desvălit viitorul po­ de simpatiă pentru Spania. Plecarea
1
besce apoi ârăşl de maghiarisarea numelor „Povestea * d-lui Emiliu Sabo, seu decla- porului român şi au tras brazdele pentru trupelor a dat prilegiu ia fbrte în­
{Preşedintele îl întrerupe şi-l opresce.) Vrea marea d-rei Silvia Moldovan; emoţiunea însă, contimpurani, presimţind ce este în aer şi sufleţite manifestaţiunî. La plecarea
să arate, că foia săsâscă n’a atacat pe poe­ ce s’a putut ceti pe feţele tuturor, îmi mergând ca nisce ciasornice cu câte-va mi­ lor la gară era de faţă întreg par­
tul Petofi. Decă d 1 procuror se plânge de spune, că şi una şi alta. Noi toţi cunoscem nute mai ’nainte. Aceşti bărbaţi formâză lamentul. Dame din cea mai bună
stilul dur (durva stilus) poftâscă şi cetâscă, frumosa şi gingaşa liră a d-lui Sabo; poe- generaţia dela 1848; generaţiă, care plină societate sărutară pe soldaţii de
num scriu foile maghiare. Tonul iritat îl siile sale uşore şi rotunde sunt destul de de entusiasm şi iubire faţă de nâm şi pa­ rend.
ar
învăţăm, dice, dela Maghiari. Saşii, c\iceDr. bine cunoscute din t6te Zi ®l® şi revistele trie, a creat periâda cea mai strălucită în Paris, 25 Aprilie. Fostul amba­
Lurtz, nu vor privilegiu, ei din contră nu nostre românesc! de dincoce de OarpaţI, literatura română, perioda, care se estinde
sador frances în Madrid Chaudordy
dela 1840—1860.
sfătuesce pe Spanioli în cfarul „Gau*
Generaţia acâsta a deschis lupta pen­ lois** se evite resboiul din causa relei
flis un raport magnetic forte puternic. N’aşI îndată după dejun, să ia o dosă puternică tru idei, luptă, pe care au dus’o cu multă lor stări financiare. După-ce Statele-
pută susţine cu tote acestea, că raportul de morfină — seu mai bine, după ce lua abnegaţie. Totă viâţă şi-au pus’o în servi­ Unite, cu tbte că Spania a conces
să fi avut doră şi o altă putere, decât pu­ o cafea negră tare, căci înainte de prânfl ciul nâmului românesc, pe care voiau cu Cubanilor armistiţiul, tot nu s’au
terea de-a adormi, care cu tote acestea nu mânca nimic, apoi o pornea la preum­ orl-ce preţ sâ-1 deştepte şi sâ-1 aducă la retras dela resboiu, Spania se pre­
ajunse la un grad fârte înalt. Prima în­ blare singur seu însoţit de un câne prin posiţia, ce i-o reclamă trecutul şi aptitu­ dea Cuba în mânile puterilor mari
cercare de a sugestiona somnul magnetic şirul sălbatic şi pustiu de coline, ce se es- dinile sale etnice. Lor avem a mulţămi europene, se şi retragă cu cinste tru­
u
nu-i putu succede mesmeristului în nici un tind spre vest şi sud dela „villa Charlotta consciinţa redeşteptării nostre: redeşteptare, pele şi funcţionarii sei din insulă şi
chip. Abia după o trudă neîncetată la a şi sunt cunoscute sub misticul nume de care ne-a pus în contact cu apusul civili- se aştepte liniştită un viitor mai
cincea său a şâsa încercare primi unele re- „Ragged Montains“. sat şi a rupt vălul obscurantismului, ce puţin posomorit. Cuba ar deveni
sultate forte parţiale. învingerea definitivă vâcurl de-a rândul ne ţinură încătuşaţi. atunci independentă sub scutul Eu­
Era spre sfîrşitul lui Noemvre, o Zi
îi succese numai a două spre-flecea 6ră. Când ropei şi curend se va vedă, dăcă
caldă, dâr turbure şi negurosă — în de­ Din mijlocul acestei generaţiunî stră­
prima dată făcui cunoscinţa acestor doi cursul acelei staţiuni dintre anutimpurlj luciră câte-va talente originale. Astfel fură Americanii doresc sincer indepen­
domni, voinţa pacientului se supunea fără care în America e numită vara indică. — dincolo de OarpaţI: Costache Negruzzi, în- denţa ei.
nici o trudă aceleia a medicului, aşa încât
Mr. Bedloe porni ca de obiceiii în spre temeiătorul prosei în Moldova; Bolintiuean, Washington, 26 Aprilie. Congre­
ajungea ca magnetisatorul să voiască şi
munţi. ţ)iua trecu, fără ca el să revie- care se făcu cunoscut prin baladele sale sul a declarat formal starea de res­
somnul să intervie momentan chiar când
Cătră opt ore sâra, cuprinşi de o îngrijire istorice; Grigorie Alexandreseu, poet, filo­ boiu faţă cu Spania.
pacientul nu avea cunoscinţă de presenţa lui.
seriosă, tocmai când ne pregăteam să-l sof şi fabulist fecund; Nicolae Bălcescu,
Astădl numai, în anul 1845, când ase­ căutăm, apăru pe neaşteptate. Nu era în care celebra epoca lui Mihai Vitâzul şi,
menea minuni sunt la ordinea flilei, cutez stare mai deplorabilă, decât în alte caşuri, mai pe sus de toţi, Vasile Alexandri. — Banul domnesce. Calea uşoră şi sigură
să presint ca un fapt serios acâstă impo­ ba chiar părea mai voios. Ceea ce ne is­ La noi s’au distins Andrei Mureşianu, preo­ pentru a putâ domni este participarea la
ÎI loteriă de classâ reg. ung. priv. Colec­
sibilitate aparentă. torisi despre escursiunea sa şi despre di­ tul deşteptării nostre; Canonicul Timoteiă torii principali: Ludvig Fehâr & Comp. în
Bedloe avea un sistem nervos sim­ feritele întâmplări, în urma cărora fusese Oipariu, adânc scrutător al tainelor limbii Budapesta (Gizellaplatz Nr. 5). Vând losurl
ţitor la culme, uşor de aprins şi entusiast. împedecat de a se re’ntorce, era în adevăr românescl; Simion Bărnuţifi, vestitul ora­ norocose. Firma acâsta se bucură de un
Mai poseda o imaginaţiune şi fantasie forte forte straniu. tor dela 3/15 Maiă; Treboniu Laurian, bun renume şi se recomandă a-le trimite
comandele cât se pote mai curend, deore-
puternică, agitată şi mai mult prin nespusa (Va urma.) Papiu Ilarian şi alţii. ce losurile au căutare mare. Se atrage
consumare a morfinei, cu care se obiclnuise Disertantul s’a restrîns însă la 3 figuri atenţiunea asupra anunciului firmei Ludvig
într’atâta, încât fără ea cu greu ar mai fi imposante, a căror personalitate şi aotivitate Fehâr & Comp.
putut esista. Se obiclnuise, ca diminâţa, literară şi politică mai bine s’a adâncit în