Page 57 - 1898-04
P. 57
REDACŢIUNEA, «GAZETA“ iese în flăcare iji.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sese luni
6 TI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld & Emorlch Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosso. Abonamentul pentrn Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik.
In Budapesta: A. V. Qoldber- Ainunistraţiunia. Piaţa maro,
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâso
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe troi luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 cr. timbru pontru o pu- Jb. TT H, 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a S-a o namentele căt şi inscrţiunilo
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 83. Braşov, Joi 16 (28) Aprilie
Resboiul şi pieţele europene. şi în America, şi împrejurarea, că acest resboiii să nu se trăgăneze sânt, sesiunea ordinară a sinodului nostru
păte de mult provisiunile de grâne mult. America pare a fi înclinată archidiecesan pentru 1898 o declar de
Din momentul, când s’a vecjut n’au fost aşa de puţine, ca tocmai pentru o trăgănare, crecjend, că ast deschisă.
în Europa, că conflictul dintre Spa acuma. Secerişul în cei doi ani din fel va aduce din punct de vedere fi
nia şi America nu mai p6te fi de- urmă a fost mult mai nefavorabil, nanciar la neputinţă pe Spanioli. Ou
lăturat pe cale pacînică, au început ca în trecut. Acâsta am esperiat’o atât mai bine ar fi deci pentru Spa R&sboiul ispano-american.
se se urce pretutindeni, nu numai şi la noi şi în România. Astăcji pre nia şi păte şi pentru interesele co Crisa ministerială în Amereia.
in Europa, ci putem cji î t6tă ţurile sunt bune, dâr proprietarii au merciale ale celorlalte state europene,
ce
n
lumea, preţurile grânelor şi tot-odată puţin grâu de vencjare şi şi cei ce dâcă ea s’ar grăbi a aduce o deci- Tocmai în momentul critic, când avea
în măsură mai mică s’au urcat şi au îl reţin crecjend, că se vor mai siune, atacând cu energiă pe Ame să se declare formal resboiul Spaniei, a
efectele de valdre pe t6te pieţele. urca preţurile. ricani, cari au provocat acest răs isbucnit o crisă în cabinetul din Washing
In ce privesce grânele, causa Dâr nu numai cerealele şi bum boiu. ton. In 25 Aprilie diminâţa s’a conchemat
ureărei preţului lor este prevederea, bacul; ci şi alte articole, mai ales o adunare a comisiunei Senatului pentru
că în urma resboiului americano- fierul, ba chiar şi articolele de in- Sinodul archidiecesan din afacerile esteriore spre a delibera asupra
spaniol importul transatlantic de dustriă, au o tendinţă de urcare în declarării de răsboiu. După aceea a fost con
grâne va ti împedecat. Astădî la statele europene, unde se crede, că Sibiiu. siliu de cabinet. In acest consiliu secretarul
bursele de cereale din Viena şi fiind delăturată prin forţa împregiu- Etă, discursul, prin care Escelenţa Sa Ar- de stat (pentru esterne) Sherman şl-a dat
Budapesta grâul de primăvară e no rărilor pe mai mult timp concurenţa chiepiscopul şi Metropolitul Miron Romanul a • dimisiunea imediată. Se mai vorbesce, că
tat cu 14 fl. 25 cr. maja metrică. In americană, va fi o căutare şi o ven- deschis sesiunea de faţă. a Sinodului: în urma politicei ce o urmăresce preşedin
tele Mac Kinley privitor la răsboifi, s’a
piaţa de cereale din Berlin preţul cjare mai mare, mai ales, că se spe- Prea stimaţi Domnii
produs o scisiune în cabinet, şi că minis
grânelor s’a urcat cu 10 mărci, er reză, că conflictul va rămână isolat Iubiţi fraţi, iubiţi fii sufietesci!
al secărei cu 6 mărci. Asemenea între Spania şi America de nord. lutre valurile dese, cărora este es- trul marinei şi ministrul de resboiii se vor
primim şi din România soirea, că In asemeni împregiurărî, cestiu- pusă naia bisericei nostre în calea nisuin- retrage în curând. Ministrul marinei Long,
grâul e fbrte căutat şi se cumpără nea cât va dura răsboiul americano- ţelor ei spre cultură şi moralitate, mare se Zice, a voit să atace energic Havanna
în condiţiunî fbrte avantagibse şi în spaniol este de cea mai mare im mângăere şi multă încuragiare ne dă tot- şi să se bombardeze înainte de ce va pute
porturile române. Grâul, calitatea portanţă şi pentru popotele din lu dâuna sinodalitatea nostră; când adecă re- ataca flota spaniolă, Mac Kinley însă, s’a
cea mai bună de 75 klgr., se vinde mea vechiă neutrală din două puncte presentanţii clerului şi ai poporului, adu opus. Organele ministrului de marină îl
c
nt
în Brăila cu 15 lei hectolitrul. In de privire. Cei ce ca mari proprie naţi împregiurul archiereilor săi, se con batjocoresc din causa acâsta, Zi ® h că
măsură mai mică s’au urcat, ca şi tari, capitalişti şi întreprincjetorî vor sultă asupra situaţiunei şi vin într’ajutor pare a voi să ducă un răsboiti de operetă.
la noi, şi preţurile celorlalte cereale avă frumose profite din efectele, ce ierarchiei întru întărirea aşezămintelor or Declararea resboiului.
române. Preţul porumbului (cucuru le va esercita acest resboiii asupra ganice şi peste tot întru salvarea interese Camera representanţilor din Washing
zului) de esemplu a crescut în mod pieţelor şi preţului mărfurilor, se în lor bisericii. ton a primit în 25 Aprilie, precum am
simţitor ; alaltăerl el s’a vendut în ţelege, că se vor bucura, dâcă res Ast-fel de ocasiune ni-se deschide şi anunţat deja — în urma unui mesagiu al
Brăila cu 7 lei 20 bani. boiul va dura mai mult timp. Majo astădî, când Domniile Vostre, iubiţi fraţi
Se înţelege, că urcarea preţu ritatea poporaţiunei din tâte statele şi fii sufietesci, conscii de gravitatea şi im preşedintelui — fără desbatere, şi unanim
o resoluţiă, în care se declară, că starea de
rilor cerealelor este de mare însem care va suferi cumplit mai ales portanţa însărcinării ce o a-ţl primit ca răsboiu între Statele-Unite şi Spania esistă
nătate pentru pieţele nbstre econo în urma scumpirei pânei, va dori representanţl ai clerului şi poporului, aţi şi că a esistat dela 21 Aprilie încoce, şi
mice. Este bine venită celor ce au însă să înceteze cât mai curând răs grăbit a vă presenta aici în sinodul nostru
grâne de vendut, însă este fatală boiul şi cu el şi scumpetea. archidiecesan în număr aşa de frumos şi că preşedintele este împuternicit de a dis
pentru micul proprietar şi pentru ţă Poporaţiunea dela noi fără deo a-ml da ocasiunea plăcută, ca să vă salut pune de tote forţele militare şi maritime ale
ţării. Senatul a primit aceeaşi resoluţiune.
ran!, car! n’au ce vinde, ci trebue sebire este una din cele mai puţin şi îmbrăţişez cu totă căldura inimei mele. In Washington s’a lăţit scirea, că
din contră se cumpere. de invidiat în ce privesce situaţiu- Nu mă îndoiesc, că Domniile Yostre
guvernul spaniol a răspuns formal la ulti-
Interesant e însă, că chiar şi în nea economică. N’avem, decât să şi la acâstă ocasiune ve-ţî căuta să şi fa
matul Statelor-Unite, dâr că răspunsul
New-York, unde din causa pedecilor privim la căuşele mişcărei socialiste ceţi misiunea nobilă ce o aveţi pentru con
de-ocamdată nu se va publica.
ce le va avă esportul ar fi trebuit în Ungaria şi la miseria, ce dom- solidarea nostră internă, şi în general pen
Blocadele.
să scadă preţurile cerealelor, ele s’au nesce în mare parte a Ardealului, tru apărarea şi promovarea intereselor sân
urcat. Nu numai grâul, dâr şi po ca se înţelegem importanţa, ce o au tei nostre biserici naţionale. Contând deci Se anunţă, că vaporului „Herrera",
rumbul s’a mai scumpit şi tot aşa pentru noi conturbările economice şi la ordinea bună în discuţiunile sinodale, care venia din Sagua, i-a succes să stră
şi bumbacul. comerciale în urma răsboiului is- carea să ne facă ca şi în trecut, numai bată blocada corăbiilor americane şi să în
Nu puţin a contribuit la urca pano-american. onore, după ritualele premerse sub sânta tre în portul dela Havanna.
rea preţului grânelor în Europa, ca De aceea trebue să dorim, ca liturgie de astădî cu chemarea duchului După o depeşă de pe bordul încru-
FOILETONUL .GAZ. TRANS.“ încât nu era imposibil, ca să fiu eu pri nuanţele. Ocupat cu ast-fel de gânduri îmi trecu în fugă pe lângă mine c’un strigăt
mul — în adevăr primul şi singurul călă continuai călătoria câte-va ore. Intr’aceea, înfiorător un om de colore închisă, pe ju
tor, care a pătruns vr’odată în ascunZăto- negura deveni tot mai dâsă şi mă înveli mătate gol. Intr’o mână purta un instru
0 istorisire din „Ragged Montains“ rea acâsta. Impresiile produse prin lucru atât de mult, încât mă văZui silit să-mi ment, constând dintr’o mulţime de inele
rile dimprejurul meu erau adâncite mai continuez calea pipăind şi cercetând în de oţel, pe care în fugă le scutura. Abia
de Edgar Allan Poe.
mult de negura cea dâsă şi caracteristică, tote părţile. O nelinişte neesplicabilă-ml dispăru în negura cea nâgră, când urlând
(Urmare). sâu mai bine Zis de fumul, prin care să cuprinse sufletul — un fel de nedecisie ner- cu gura căscată şi cu ochii de foc o bes
„Y’adueeţî aminte, începu el, era pe distinge vara indică şi care învălise tote. vosă, încât de frică să nu mă prăbuşesc în tie puternică se repeZi în urma lui. Nu
la nouă ore, când pornii din „villa Char- Acâstă plăcută negură era atât de dâsă, vre-o prăpastie, nu mai cutezam să pui pi m’am înşelat; a fost o hienă.
lotta . Mă îndreptai spre munţi şi pe la încât pe poteca mea nu putâm vedâ mai ciorul pe pământ. îmi reamintii apoi bas „Accidentul acesta în loc să mărâscă,
u
Zece ore întrai într’o prăpastie cu totul departe de doi-spre-Zece coţi. Acâstă po mele, ce se povestesc despre „Ragged mici spaima mea, — căci acum era lim
necunoscută. Mergeam cu mult interes pe tecă să cotea adesea şi fiind-că raZele so- Montains , despre pădurile şi vârfurile pede înaintea ochilor mei, că visez; mă
u
cotiturile potecilor, ce se estindeau în tote relui nu pătrundeau pănă la ochii mei, munţilor locuite de suflete aspre şi furiose. chinuiam deci a reveni la cunoscinţă, la
direcţiile — deşi abia pote să ridice pre n’aveam nici o orientare despre direcţiă, Mii de vedenii neclare năvăliră asupra mea, starea de veghere. Păşi deci gânditor şi
tenţia de a fi numită impunătore, era în Care înaintez. care mă nelinişteau şi erau atât de înfri- viguros mai departe. îmi frecai ochii, stri
de un aspect posomorit, un pustiu înfioră „Intr’aceea morfina îşi făcea efectul coşătore tocmai prin neclaritatea lor. gai tare şi-mi pişcai membrele. Zării înain
tor, — tocmai fapte, care pentru mine erau său obicinuit — să pregătâscă întrâga lume „De-odată atenţiunea mea fu atrasă tea mea un isvor, mă plecai spre el să-mi
minunate. Singurătatea era atât de com esterioră cu impulsurile cele mai puternice de nişte bătăi respicate de tobă. spăl cu apa lui limpede mânile, capul şi
pletă, încât părea a nu fi fost turburată pentru simţul meu intern. Tremurătura „Rămăsei îmărmurit. O tobă în mun câfa — fapt, ce stinse agitaţia chinuitore.
dela crearea lumii. ’Ml era greu să mă uşoră a unei foi, — culorea unui firicel ţii aceştia! lucru în adevăr de neaşteptat. Când mă ridicai eram ca nou născut şi
obicînuesc cu gândul, că gliile cele verdl de ârbă, — forma unui trifoi — zîzăitul Psalmii arhangelilor nu m’ar mai fi putut pornii înainte pe drumul misterios sigur şi
şi stâncile cele cenuşii de sub piciorele unei albine, — sclipitul unei picături de impresiona. De-odată mai curând de ce cu voie bună.
mele n’au fost călcate de altă fiinţă ome- rouă, bătaia vântului, mirosul cel fin, care m’aşl fi putut reculege apăru iară-şî ceva „In sfârşit după ce prin o bore ră-
nâscă. Intrarea în prăpastie era atâta de adie din spre pădure, tote acestea ascun nou şi curios, ce mă încurcă definitiv. Era corosă fui pe deplin recreat, poposii sub
ascunsă, încât dâcă n’ar fi conlucrat un şir deau o lume de vedenii şi apariţii — o un sgomot zurăitor, ca produs de o legă un arbore; o licăfâlă uşoră de sere apăru
de întâmplări ar fi fost de nepătruns. Aşa, armată de idei vioe, sgomotose şi de tote tură mare de chei şi în acelaşi moment şi pe pătura de iarbă se desenară siluetele
