Page 58 - 1898-04

P agina 2. GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 83-1898

u
cişătorului „New-York din faţa Havannei, într’o situaţie de inferioritate faţă cu Sta­ lor bisericescl, nici introducerea sistemului ţiunea cuprinsă în § 18, după care minis­
14
monitorul „Puritan , încrucişătorul „Cin- tele-Unite care ar dispune de tote resursele frances, ca adecă preoţii să devină funcţio­
trul are să se înţelâgă mai întâiă cu bise­
u
u
cinnati“ canonierele „Machios , „Nashwille , Americei de nord în ce privesce combus­ nari ai statului. Se bucură, că idea secula- ricile şi pe basa înţelegerei stabilesce aju­
w
„Castine şi „New-Port“, precum şi torpe- tibilul, nutrimentul şi muniţiile, pe când risărei a fost combătută de tote părţile şi torul : acâsta din punct de vedere legisla­
u
dele „Frote şi „Vinslo\v“, au plecat în 25 Spania ar trebui să le transporte cu mari din partea celor mai mulţi dintre oratori. torii*, este necorect, âr pentru cohfesiunl e
Aprilie diminâţa ca să blocheze Matanzas, cheltuell şi mari pericole pănă la Antile. (Mişcare. Aprobări în stângă). Se provocă umilitor. De-asemenea e umilitor pentru
Măriei şi Cardenas. Spania va căuta der să transporte tea­ la lucrările congresului catolic din 1871, confesiuni, ca ministrul să-şi aroge dreptul
Cealaltă, parte a flotei a plecat ceva trul operaţiilor în afară de apele sale teri­ ai căruia bărbaţi conducători au fost con­ de-a judeca şi în cestiunx de delicte mo­
înainte şi îndată a descoperit o corabiă de toriale. Părţile vulnerabile ale Statelor- duşi de cugetul, că averile bisericesc! ca­ rale. "Wlassics a imputat vorbitorului, că
răsboih, care după părerea oficerilor ame­ Unite sunt costele lor şi comerţul lor ma­ tolice, la cari esclusiv biserica catolică are prin proiectul său de resoluţiune vrâ să
ricani, avea se fiă Byskaia seu Oquendo. ritim ; oceanul antlantic separă cele două drept, nicl-odată nu vor permite să fiă con­ slăbescă puterea statului. Gine-icausa? Ore
Corăbiile americane au urmărit’o. Era mare metropole, Statele-Unite nu posedă nici o fiscate. De aceeaşi părere suntem şi noi. nu sistemul de acjl, după care puterea de
agitaţiă între marinarii americani. Corabia insulă pe acest parcurs care are o lungime Au dorit însă şi dorim şi noi, ca acele averi stat nu servesce ţâra în mod obiectiv şi
de răsboiă „New-York“ a întreptat tunu­ de 3,400 mile dela Ne-w-York la Cadix; să fiă regulate astfel, ca ajutorarea scopu­ imparţial, ci în cea mai mare parte stă în
rile sale asupra unei corăbii străine. Au ori ce vas american care ar cerca să rilor bisericescl şi culturale să se întâmple serviciul scopurilor de partid? Cei ce nu
văcjut apoi, că purta pavilionul italian. In atingă litoralul spaniol va trebui să aibă în măsură egală. ţin cu puterea simt în fiă-care di, că în
fine corabia arbora pavilionul american şi cărbuni pentru 7 000 mile, cel puţin, dus Polemisâză apoi cu .Tuliu Werner şi depositarii puterei statului, cu escepţiunea
saluta escadra. Acum numai vădură Ame­ şi întors. Spania, din contra, are posesiuni cu ministrul Wlassics. Apărătorii proiectu­ judecătoriilor, nu găsesc omul, care să le
ricanii, că corabia străină este încrucişă­ insulare şi între insulele Canare şi Porto- lui dic, că marea deosebire ce se face în­ facă lor dreptate, ci în acâstă ţâră cu pu­
w
torul italian „Giovanni Bausan . L’au lăsat Rico nu sunt decât 2.800 mile; dâcă tre congrua preoţilor cualificaţl şi necuali- ţine escepţiunl fiă-care om din oposiţiă e
apoi să trâcă mai departe, intrând în por­ Spania are cărbuni în aceste pesesiunl, stă ficaţî va îndemna pe confesiuni, ca să aplice silit să privâscă în fiă-care organ al statu­
tul dela Havanna. Corăbiile de răsboih mai bine decât adversarul ei în acâstă numai preoţi cualificaţl. Der se află fârte lui un adversar natural al său. (Vii şi în­
americane au prins 2 vase mici spaniole, privinţă. mulţi între preoţi, faţă cu cari e aprope de delungate aprobări în stânga şi stânga es-
dintre care unul era încărcat cu cărbuni şi Cu tote astea şi Statele-Unite ar putea rîs a vorbi despre vre-o cultură literară, tremă). Aceste stări de lucruri sunt causa,
lemne, celalalt eu rom şi zahar. Amândouă ataca Filipenele ca să facă o diversiune. ori teologică. Urcarea salarului unui ase­ că oposiţiă privesce cu îngrijiri proiectatul
corăbiile au fost remorchate la Key-West. Comerţul maritim al Statelor-Unite menea preot la 400 fi. e relativ mai mare amestec în autonomia bisericilor. Recomandă
Legătură de cablu europână cu Cuba numără 4.000 de 'bastimente cu două mi- ajutor, decât 800 fi. pentru un preot deplin spre primire proiectul său de resoluţiune.
este încă deschisă. Havanna este neîntre­ lione tone; o asemenea navigaţie nu pote cualificat. S’ar putâ da, în fine, un ajutor luliu Wlassics, ministru de culte şi
rupt alarmată prin bubuitul tunurilor dela fi uşor apărată şi tocmai de aceea Statele- anumit şi preoţilor necualifieaţî, der a face
instrucţiune publică: Crede că s’a dovedit
forturi. La fiă-care alarm alergă locuitorii Unite cer acum să se suprime răsboiul in­ acesta fără nici o privire la cualificaţiune îndeajuns, că prin nici un alt proiect nu
din casele lor iritaţi spre cheul mării, pi­ dustrial, la înlăturarea căruia n’a aderat la însemnă a duce direct la stricarea vieţei se pote veni mai iute în ajutorul preoţilor
lele sunt senine; pe orisont se văd într’o 1856. Spania nu are decât o treime din morale şi intelectuale.
şi nu se pote esercia un control mai liber
depărtare mare silguetele corăbiilor de răs- acest numer de Yase cu un cuart de to-
Cel mai mare contrast însă între pro­ din partea statului, ca prin proiectul pre­
boih americane, cari par a sta nemişcate nagiu. Aci este punctul slab al Statelor-
iectul guvernului şi între proiectul presentat sentat de el. Privitor la Molnar dice, că
de bătaia tunurilor. Noptea se luminâză dela Unite şi de aceea ele cer acum suprimarea
de vorbitor constă în statorirea chiăii, după el nicl-odată n’a fost aderent al unei des­
forturi marea cu rachete electrice, atunci se corsarilor.
care se face întregirea salariilor. Unele bi­ părţiri totale a statului de biserică, ci nu­
zăresc corăbiile de răsboih americane miş-
serici au pus mari sarcini asupra credincio­ mai al despărţirei cercului de activitate
cându-se neliniştit şi temându-se de tor- şilor pentru a-şî pute remunera mai bine obiectivă. Pănă acum statul a dat preoţilor
pede. Desbaterile din dietă preotul. Pe ce basă va da acum guvernul catolici ajutor anual de 75,000 fi., de care
Se mai anunţă, că s’au luat măsuri
asupra proiectului de lege despre între­ ajutorul pentru întregirea salariilor? Vorbi­ se ’nţelege s’au folosit aprope numai greco-
din partea americană pentru a bloca şi
girea venitelor preoţilor necatolicî. torul doresce se se stabilescă mai întâih catolicii. Acâsta va rămânâ tot aşa pănă
San-Juan de Puertorico.)
venitele singuraticilor preoţi şi să se con­ nu se va isprăvi cu regularea congruei ca­
Vorbirile de încheiare.
Mişcarea flotei. state, cu cât contribue credincioşii fiă-cărei tolicilor. Acâstă congruă se va acoperi din
Din St.-Vincent, pe insulele Capver- Tot în şedinţa dela 23 Aprilie urmară comune la susţinerea preotului lor şi câte averea catolică şi nu din a statului. Are
dice, se depeşâză cu data de 25 Aprilie: vorbirile de încheiare ale raportorului Tuba, percente representă aceste contribuirî din dreptate Apponyi, că din art. de lege XX
Apponyi şi Wlassics. Raportorul Tuba s’a darea directă, ce o plătesc ei. Pentru fiă- din 1848 nu se pote conchide la seculari-
Flota spaniolă este încă aici. Ea constă din
provocat la serbările câtor-va guvernamen­ care confesiune disproporţiile să se egali- sare, dâr şi aceea este adevărat, că unde
4 încrucişătore de prima clasă, 6 torpilore
şi 2 corăbii de transport. Corabia adrnira- tali dicând, că prin acele vorbiri crede, că seze şi apoi să se dea din partea statului statul îngrijesce de ajutorarea materială a
lului est'e „Infanta Maria Teresa“, corăbiile s’a dovedit corectitatea proiectului şi cere ajutorul, care în acest cas va fi just şi de-o confesiunilor, acolo averile bisericescl se
deci votarea lui. potrivă simţit de toţi. Aşa însă, cum se secularisâzâ. Guvernul însă doresce să măn-
de transport au adus flotei în dilele din
urmă o mare cantitate de căbunl. Flota, Conte Albert Apponyi: Discuţiunile de face prin proiectul de faţă, ajutorul e pe­ ţină bisericile istorice în statul quo. Dâcă
se dice, va pleca acjl. pănă acum au putut să delăture numai în­ riculos atât pentru stat, cât şi pentru bi­ se întâmplă abusurî, urmarea nu pote fi,
Din New-York se anunţă, că se fac grijirile acelora, cari nu au avut îngrijiri, serică. Pentru stat, căci se angajâză la su­ ca guvernului să nu ’i se dea putere pen,-
mari pregătiri de-alungul litoralului ame­ sâu cari dinainte au fost hotărîţl a-şl sub­ portarea unor sarcini, a căror mărime nu tru viitor, ci oposiţiă are să lupte contra
rican spre a întâmpina flota spaniolă. In ordona îngrijirile altor puncte de vedere, o pote sci dinainte, căci ce s’ar întâmpla, personelor dela guvern. Planul, de-a se lua
tote punctele ameninţate a litoralului se pe cari şi-le închipuesc a fi mai înalte. de esempiu, dâcă credincioşii vor împuţina ca cheiâ a contribuirilor numărul suflete­
aşâdă torpede submarine. Este adecă din partea lor o apariţiune, care contribuirile stolare, ori decă peste tot ar lor, i-ar înspăimânta pe protestanţi înşi-şi,
de mulţi ani formâză o bolă a parlamen­ refusa de-a mai suporta aceleaşi contribuirî deorece se află forte multe comunităţi bi­
Situaţia strategică. tului, datorită sistemului introdus de Co- bisericescl, ca pănă acum? Pentru biserică sericescl protestante, caii împlinesc „mari
w
In acest moment cele două state îşi loman Tisza şi care constă în aceea, că la e periculos, căci provocă controverse de misiuni naţionale şi dâcă s’ar avâ în vedere
concentrâzâ grosul forţelor lor în Marea tote ocasiunile mai însemnate întâlnim cu interese între preot şi credincios când gu­ numărul sufletelor, acestora nu li-s’ar face
Antilelor, Statele-Unite la Key-West.Spania grămada voturi de acelea, cari nu se dau vernul dice: mai preferim să îmbunătăţim parte din ajutor. Ge privesce cualificaţia
la Cuba şi Porto-Rico. Aceste puncte sunt pe basa convingerei, ci pe basa resigna- salarul preoţilor, decât să uşurăm pe cre­ preoţilor, acâsta nu stă pe un piedestal
base pentru atacul şi apărarea insulei, ţiunei. dincioşi de prea marea povoră, ce-i apasă. tocmai aşa de inferior; cei mai noi au ab-
obiectul conflictului. Dâr nu se pote ad­ Se provocă apoi la art. de lege XX Acestă controversă de interese va duce la ’solvat toţi câte 4, 5 — 6 classe medii şi
mite că câmpul de operaţiuni se va limite din 1848 şi elice, că din § 3 al acestui art. sporirea neconfesionaliştilor, ceea ce la tot mulţi şi preparandia. Aceştia nu pot fi
la acest punct. Spania, în adevăr, ar fi de lege nu urmâză nici confiscarea bunuri­ caşul e periculos pentru societate. Disposi- trecuţi cu vederea. Gând aceştia vor simţi,

frunzelor arborelui în conturi slabe, dâr „Din punctul meu de observaţie, si­ cu turbane pe cap, îmbrăcaţi în haine de naintea mea în claritatea cea mai espri-
precise. Mai multe minute privii minunat tuat cu mult de-asupra oraşului, puteam să-i sărbătore, cu bărbile vălvoiti — erau o mată. La început mă îndoiam de sunt eu
aceste siluete. Forma conturelor mă umplu observ tote colţurile şi tote unghiuleţele, mulţime de tauri sfinţi împodobiţi; pe când ore treaz sâu nu; făcui mai multe încer­
de uimire. Privii corona arborelui. Da! ar­ ca şi când ar fi desenate înainte-mi pe o pe la streşinele (moşesc! să hărţuiau ţipând cări şi mă convinsei, că sunt treaz. Când
borele era un palmier! hartă. Nenumăratele strădî, care să încru- şi sărind o mulţime, de maimuţe urîte şi cine-va visâză şi în decursul visului presu­
„Mă sculai furios, într’o stare groz- cişeau neregulat în tote părţile, păreau a murdare, socotite de sfinte, sâu steteau pune, că visâză, imediat să încredinţâză de
nic de iritată — căci apariţia, pe care o fi mai mult nisce alee lungi, decât strădî; atârnate de minarete şi chioşcuri. Dela bănuiala sa şi cel ce dorine se deştâptă.
visam era imposibil să mai dureze. Vedeam, şi ele foiau de mulţimea, care le cutreera. stradele înţesate ducea o scară cu nenu­ Cu di-ept cuvânt afirmă Novalis, că „sun­
simţeam, că eram absolut stăpân pe sen­ Oasele erau zidite întx-’un stil pitoresc, fan­ mărate trepte pănă la ţărmul rîului la lo­ tem aprope de trezire, când visăm, că
u
timentele mele şi prin aceste sentimente tastic ; unde priviai, vedeai o întrâgă pă­ curile de scăldat, în timp ce rîul îşi mâna visăm . Dâcă a-şl fi avut visiunea poves­
sufletul meu fu împresurat de o lume de dure de balcone, verande, minarete şi leneş valurile printre corăbiile cele maxi, tită, fără să presupun, că a fost vis, atunci
impresii nouă, mistice. Căldura deveni in­ chioşcuri înfrumseţate fantastic. Tote păr­ care îngreunau suprafaţa. Afară de oraş se n’ar fi fost alt-ceva decât vis; în chipul
suportabilă, aerul impregnat de odore ţile gemeau de bazare, âr în ele erau es- ridicau în grupe dese palmieri, nuci de acesta însă, fiind-că am presupus, că este
sudice. puse mărfuri preţiose în cantitate indes­ cocos, precum şi alte plante sudice de-o vis şi am făcut un şir de încercări, n’am
„Audii un sgomot lin şi îndelung, în­ criptibilă şi de cele mai diferite calităţi: vechime considerabilă. Icî-colo puteai zări ce face, n’o pot clasa în vre-o specie de
tocmai ca sgomotul unui rîu mare, adânc, erau lucruri de mătase, muselin, articole şi câmpuri de orez, coliba sărăcăciosă a apariţiunl.
ce curge încet, amestecat cu-o învălmăşală de oţel strălucitor, cele mai preţiose giu­ vre-unui ţăran, un lac, un templu în ruină, „in punctul acesta nu sunt sigur,
particulară de voci a unei mulţimi imense. vaere şi nestemate. Steguleţe fâlfaiau pre­ un cârd de Ţigani, sâu plăcuta apariţie a dâcă D-ta n’ai drept“, dise doctorul Tem-
u
Mă aflam la polele unui munte, âr înaintea tutindeni impodobind sărbătoresce tot ora­ vre-unei fete cu ulciorul de apă pe cap, pleton, „dâr , continuă, „Te ai ridicat şi
u
mea se estindea un şes, ce se pierdea în şul. Palachine şi năsălii, înlăuntru cu femei singură, grăbixxdu-se spre alvia admirabilu­ ai pornit cătră oraş .
deportare tăiat de valurile unui rîu majes- gătite şi acoperite cu văluri dese; elefanţi lui rîu. „Mă ridicai, continuă Bedloe, pri-
tos. La ţărmul acestui rîu se ridica un oraş înşeuaţl pompos; idoli turnaţi cu măestriâ, „Veţi afirma cu siguranţă, că tote vindu-1 pe doctor cu o espresie încreme­
de înfăţişare cu totul orientală, întocmai tobe, steaguri, suliţe şi buzdugane argintate acestea le-am visat, dâr nu — tot ce am nită, mă ridicai, după cum ai dis şi m’am
u
cum se află descris în poveştile arabe; ba şi aurite. In mijlocul învălmăşelii acesteia, vădut, audit, simţit, cugetat — n’are nimic îndreptat spre oraş .
era de un caracter cu mult mai particular, a ţipetelor, încurcăturii şi îmbulzelii, — în comun cu apariţia întunecată şi abia de (Va. urma.)
decât cele din poveşti. mijlocul acelui milion de negrii şi bruni recunoscut a visului; totul se întindea în-