Page 59 - 1898-04

Nr. 8B-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina ‘6

cu câtă nobleţă îi îmbrăţişeză statul ma­ scris de 5000 cârciumarî, cari cer restrîn- a creştinilor pentru necalificabila agresiune, Numerose oraşe îşi ofer averile si
ghiar (sic!) vor deveni fii credinoioşl ai gerea licenţelor pentru cârciumărit. vătămare şi insultă cuprinsă în aceste ape- sângele lor pentru apărarea patriei.
laţiunl şi după un discurs plin de argu­
statului. Insistă pentru primirea proiec­
Nouă cancelariă advocaţială în Făgăraş. mente, arată, că şi puţinul semn, ce la dat Madrid, 26 Aprilie. In şedinţa
tului.
Aflăm, că d-1 advocat Dr. Ioan Şenchea, d-1 Dr. Rosenthal că voesce să se pocăescă, de ac|î a camerei, ministrul-preşe-
Proiectul a şi fost primit de majori­ îl ia în considerare la propunerea ce
care de curând a depus cu frumos succes dinte Sagasta a declarat, că cri-ă
tate la desbaterea în general. Contra pro­ voesce să o facă în acestă causă şi propune:
censura de advocat în Pesta, şi-a deschis ministerială nu e-ista, guvernul e
iectului lui Apponyi a votat partida guver­ „Dâcă d-1 Dr. Rosenthal va declara
noua sa cancelariă advocaţială în Făgăraş. în mai buna armoniă ca ori şi când.
14
namentală, Polonyi şi „partida poporală . „cu graiii viu. în faţa representanţei, că
(Piaţa mare nr. 25). Guvernul n’are de gând se su peu-
Pentru proiectul lui Zichy au votat numai „tote aserţiunile sale din apelaţiă referitore
„la motivul votului majorităţii şi la naţio- deze constituţia, der decă trebuinţa
cei 6 membri ai „partidei poporale , câţi
44
S’a deşteptat în sicriu. In comuna nu­ „nalitate, confensionalitate şi onestitate nu va cere, o va suspenda fără preget.
erau de faţă. Pentru proiectul lui Polonyi
mită pe unguresce Jozseffalva, comitatul „sunt basate, şi dâcă le revâcă şi se rogă Guvernul a făcut tot posibilul, ca
a votat numai Madarâsz. „de iertare, în acest cas, representanţa
Caraş-Severin, a murit dilele trecute o fată se încungiure resboiul, der calum-
S’a început după asta desbaterea pe tînără cu numele Ana Schuber. Insciinţaţî primesce acâstă revocare şi declarare ca niările j isnice şi ameninţările Sta­
paragraf!. fiind părinţii, cari locuiau în'Deta, veniră satifacţiune; dâcă însă Dr. Rosenthal nu
va împlini acâsta pănă în 8 cjhe, atunci să telor.Unita au făcut resboiul ine­
a doua di ca se-şî vadă fata, pe care însă se transpună actul ia tribunalul criminal vitabil. Scania păşesce în lupta avend
o afiară în sicriu. Tatăl plângând se pleca competent. 44 încredere in puterile sale. Camera a
SOIRILE BILEI.
asupra sicriului, dâr atunci fata îşi des­ Acâstă propunere s’a spriginit în mod v tat unanim încredere guvernului.
— 15 (27) Aprilie. chise ochii, apoi se ridica în sicriu şi în­ resolut şi energic de dnii O. Brediceanu şi Londra, 27 Aprilie. „Daily Tele­
44
Ajutore pentru meseriaşi. Comitetul cepu să vorbâscă spre cea mai mare ui­ Titus Haţeg; înzadar se îrţcerca Dr. Fenyes graf află că admiralul american
(tot jidov), să dică, că Dr. Resenthal a
mire a mulţimei, care stetea în jur şi
„Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăcei­ dat satisfacţia şi să nu-1 mai chinuim, căci Sampson a primit ordinul, se înceuâ
plângea. Numai decât fata fu desbrăcată
lor şi sodalilor români meseriaşi" din loc afară de el nimeni nu şi-a ridicat vocea şi bombardarea Havanei în timp de 48
în şedinţa sa de erl a hotărît între altele de hainele mortuare şi aşedată în pat, fiind aşa s’a primit propunerea d-lui protopop de ore.
toţi de credinţă, că ea se va însănătoşa. cu tote voturile, afară de unii funcţionari,
şi asupra conferirei celor două ajutore de
Spaima însă o sdruncinâ atât de tare, încât cari au rămas nedecişl.
câte 50 fi. menite pentru meseriaşii români 44
la câte-va dile muri! Dintre catolici şi „patrioţi unul câte D I V E R S E .
începători stabiliţi în oraşul nostru. Unul
unul părăsea sala la apostrofările sdrobi-
din ajutore l’a dobândit d-1 Eugen Precup, tore ale d-lui Ooriolan Brediceanu, care la bspeţe CU duiumul. O serbare singură
măestru lăcătuşi, care şi-a deschis atelierul dorinţa Nemţilor a vorbit, tot cu acelaşi în feliul său s’a ţinut de curând în oraşul
său numai în ierna acesta; la al doilea aju­ D i n î j u g o ş . foc şi spirit ca în limba sa maternă de Quelec din Canada. Anume doi vecini cu
astă-dată în limba nemţâscă. In cestiunea
tor s’au adaus încă 10 fi. şi s’a distribuit Acelaşi corespondent, care ne-a rela­ numele Rhâaume şi Morin, ambii de ori­
în părţi egale de câte 30 fi. între d-nii tat despre congregaţia estraordinară, ne legei creştinescl şi naţionale nu e ertat să gine Francesî, au avut fiă-care câte 8 copii,
fim concilianţi faţă de cei obrasnicl. Res-
George Panatoflea, văpsitor de firme şi îm- comunică şi un incident din representanţa pectâză-te şi vei fi respectat. şi anume unul 4 feciori şi 4 fete, celalalt
brăcător de mobile, şi George Bucă, croi­ oraşului Lugoş, pe care îl introduce cu cu­ X. de asemenea 4 fete şi 4 feciori. Cum s’a
vintele: „ Obrăznicie jidovescă ne mai pome­
tor, care ârăşi numai în primăvara acesta întâmplat, cum nu, destul că feciorii lui
44
nită s’a întâmplat la Lugoş . Etă caşul:
.şi-a deschis atelierul său. Rhâaume au peţit pe fetele lui Morin, şi
Pentru clădirea casarmei pompierilor Oare de seină şi mulţămită publică.
au făcut ofert măestrul zidar Ioan Pon- în schimb feciorii lui Morin au peţit pe
Studenţii bulgari escursioniştî au ajuns Satulung, 10 Aprilie v. 1898.
gracz (rom. cat.) şi întreprin4ătorul Ludo­ fetele lui Rhâaume. Tote opt părechile s’au
pănă la Reşiţa, visitând minele de acolo. vic Holzner (israelit). Representanţa ora­ Comitetul parochial dela Biserica S-lor cununat de-odată. Cununia s’a serbat cu
După cum ’i se scrie lui „Bud. Hirl.“, s’a şului Lugoş a primit cu 44 contra 17 vo­ Archangelî din Satulung, din respect faţă mare pompă. La cununiă s’au presentat 8
dat şi aici un „strălucit banchet în onorea turi ofertul lui Pongracz, deşi era la părere de meritele învăţătorului Ştefan Bragomir,
44
lor, la care au fost salutaţi prin toaste în­ cevaşl mai scump. In majoritatea de 44 au pensionat din causa unei bole grele şi in­ miri, 8 mirese, 32 de surori de mirese şi
fost cei mai mulţi Români, der şi alţi 32 fraţi de miri. Conductul nuntaşilor a
sufleţite de cătră fisolgăbirăul Gărtner şi
creştini. curabile, a întreprins între credincioşii pa- format o „oste întrâgă.
44
primarul comunal Schneider amândoi „neaoşi
Preterarea jidovului a turburat veni­ rochiei o colectă pentru a-i uşura greută­
Maghiari . Profesorul bulgar Machan, con­ nul advocatului Dr. Iuliu Rosenthal, aşa ţile, ce dilnic avea să le indure, adunându-i Duel — cu musică. Decedatului com-
44
ducătorul escursioniştilor, răspundând să fi că a înaintat o apelaţiă la senatul orăşe­ suma de 55 fl. 55 cr. positor Mailhol îi plăcea adese-orl să facă
dis, că el „cât a umblat prin Ungaria" n’a nesc sub Nr. 2586/1898. După ce se în­ Er conferinţa învăţătorilor români din câte-o glumă bună. Odată compuse un
cercă a dovedi în acesta apelaţiă, că Jido­ marş pentru duel, pentru care nicî-decum
vădut nicâirî barbaria, prigonirile şi tirănia, Săcele şi-a manifestat iubirea şi recunos-
vul Holzner a făcut un ofert cu 5 la sută
despre cari anumiţi agitatori au dus vestea n’a putut afla editor. Se duse deci la clu­
mai eftin decât Pongracz la un buget de cinţa faţă de vechiul ei membru fondator
în mod tendenţios. A vădut însă (la ban- spese, care se urcă pănă la suma de 11,800 prin darul de 10 fl. bul compositorilor şi editorilor din Paris,
cheturl!) că aici naţionalităţile trâesc în de­ fl. şi că nu s’a făcut escepţiune în contra La aceste fapte nobile s’a alăturat cu Tinde prin unele întrebări el provoca o
plină libertate; a vădut bunăstarea, în care nici unui din oferenţî, dice, că şi comisiu- nepreţuitul său concurs un vechiu şi prea mare dispută, er la urmă doi editori se
nea financiară şi senatul au primit ofertul luară la cârtă formală. Mailhol atâta i-a
se află Saşii; a vâclut scole românesci pom- demn elev al său, d-1 Dr. N. Popa, de pre-
lui Holzner, apoi continuă aşa:
pose, asemenea cărora nu esistă în Româ­ sent medic în Brăila, care, precum de altă- sumuţat pănă când lucrul ajunse la duel.
„Tot acest ofert l’ar fi primit şi ma­
nia ; a vădut scole săsescl, cari şi Germa­ joritatea representanţei oraşului, dâcă din dăţl, şi acuma a escelat în a face bine şi Duelanţii se aflau faţă în faţă. De-odată
niei ar pute servi spre onore. După ban­ întâmplare majoritatea membrilor din şe­ în a aduce jertfe pentru cei ce în năcazuri dintr’o tufă din apropiere, unde se afla o
chet, studenţii bulgari au arangiat un con­ dinţa dela 26 Februarie a. c. nu o compu­ sunt. D-sa din propriul îndemn a colectat musică, se audi cântând marşul duelului
cert bulgăresc, la care au cântat în limba neau prea stimaţii locuitori din strada în Brăila frumosa sumă de 302 lei dela ur­ compus de Mailhol. La început duelanţii
44
„Guşata şi stradele laterale, cari la des­ şi secundanţii se superară din causa mu-
maghiară marşul „Karpategyesulet“-ului. Nu mătorii binefăcători:
baterea unor astfel de cestiunî nu şl for- sicei neaşteptate, mai târdiu însă au rîs şi
putem sci, dâcă şi întru cât sunt adevărate George Eremie 20 lei, Dr. N. Popa
mâză convingerea lor după interesul ora­
44
cele scrise de „Bud. Hirl. După tote sem­ şului, ci după simpatiă şi antipatiă . 20 lei, Necul. I. Popescu 10 lei, N. Dragoş ei, continuând însă de-a se duela pe tact.
44
nele însă, bieţii escursioniştî bulgari au „E lucru cunoscut, că simpatia din 2 lei, Nec. Jaja 10 lei. N. Negrescu 5 lei, Când musică a isprăvit aria, duelanţii erau
ajuns să fiă de compătimit, căci în loc strada „Guşata" i-s’a tăiat d-lui Ludovic Flaviu Pârvu 2 lei, Duzinchieviciu 2 lei, împăcaţi şi se şi insinuară ca editori ai
de-a fi profitat ceva din escursiunea lor Holzner încă la 8 dile după nascerea sa, P. I. Bancotescu 10 lei, 1. Coman 5 lei, nouei piese.
şi astfel domnii din „Guşata cu sufletul
44
scientifică prin Ardeal, Ungaria şi Banat, G. Gaitan 20 lei, G. N. Gologan 2 lei, N. îmbrăcămintea damelor bicicliste. De-
liniştit au aruncat din banii oraşului 600
s’au făcut de rîs şi se vor întorce acasă Gologan 2 lei, Ioan V. Frigator 2 lei, N. orece sesonul bicicletei a sosit, între da­
fl. pentru ca se apere sfinţenia crucii..."
44
mai zăpăciţi la cap şi mai întunecaţi la Ţigoiu 5 lei, N. Y. Perlea 20 lei, I. Y. mele bicicliste circulă o „gravă întrebare,
In fine, după ce mai afirmă, că „mo­
minte decum au putut să fiă vre-odată. torul acelei hotărîrl n’a fost decât misera- Perlea 10 lei, D-na Efrosina O. Popea 5 care trebue în timpul cel mai scurt resol-
Aşa-i, când cine-va ajunge să fiă „înţelep­ bila ură de rassă , cere să se schimbe ho- lei, D-na Maria Yasile Sasu 10 lei, Cons- vată, şi anume: ce să porte ore, rochie ori
44
ţi de cătră şoviniştl şi încă în mijlocul tărîrea şi lucrarea să se încredinţeze lui tandin Gabrielescu 5 lei, Grigorie Ţiţeiu pantaloni ? Unele dame bicicliste sunt de pă­
44
Holzner.
chefurilor şi a banchetelor! 5 lei, Dumitru Burduloiu 5 lei, D-na Paras. rere, ca să rămână pe lângă rochii; cele mai
E uşor de înţeles, — continuă cores­ Filip 1 leu, D-na Reveica Panţu 4 lei, multe însă sunt de părerea, ca să se introducă
Grindină şi rupturi de nori. Din co­ pondentul nostru — că scirea despre acâstă
muna Secian, de lângă Yinga, ni-se scrie, apelaţiune a mâhnit şi revoltat adânc pe D-na Maria I. Pană 4 lei, D. G. Tranda- pantaloni. Avantagiul pantalonilor, Jic, este
Români şi pe creştini, în genere. Jidovul buru 2 lei, L. Mavrodin 2 lei, Un Român acela, că pot folosi şi biciclete pentru bărbaţi.
-că Sâmbăta trecută, în 23 Aprilie n. a că-
apelant, simţind torentul furios, se grăbi 2 lei, Petru Pană 10 lei şi lista Cursariu Acesta e un pretecst forte mic. Dâr causa
dut pe hotarul acelei comune o grindină a înlocui apelaţiunea comunicată cu alta 100 lei principală este, că damele voesc cu orl-ce
grozavă, cum nici bătrâni de 80 de ani mai domolă, der totuşi vătămătore, şi în Aducând cele mai ferbinţî mulţămite preţ „emanciparea şi în ceea ce privesce
44
n’au mai pomenit. Stratul de grindină era prima şedinţă a representanţei a declarat,
gros de-o palmă. Sămănăturile de tomnă, că afirmativele vătămări din apelaţiune nu în numele greu bolnavului Ştefan Drago- sportul bicicletei. Desavantagele rochiei sunt,
le-a intenţionat, că n’a voit să vatăme, de mir. precum şi în numele comitetului pa­ că le împedecă la suitul şi coborîtul de
grădinile de pomi şi legumele au fost ni­
aceea a schimbat apelaţiunea cu alta. rochial local acelor inimi nobile şi gene- pe bicicletă, apoi când timpul e vântos,
micite. Intre Timişora şi Lipova a urmat
Tocmai întrâ în sala de pertractare rose, cari au sciut alina suferinţele unui adese-orl se întâmplă, că rochia se acaţă
şi o ruptură de nori, care a stricat traseul d-1 Ooriolan Brediceanu, când primarul, dascăl român, ce peste 35 ani a lucrat cu şi „primejdia e gata — bicicleta îşi trân-
14
-căii ferate, fiind întreruptă comunicaţia. reasumând ce a rjis jidovul Dr. Rosenthal, zel în agrul culturei poporului român, şi tesce la pământ stăpâna. Damelor bicicliste
Din Tritiul de jos, de pe Câmpiă se anunţă, voi a declara incidentul de aplanat; Dl
Brediceanu arată însă că în acea apela în deosebi mulţămind bunului nostru com­ mai mult le plac pantalonii largi sistem
că şi în acele părţi a căcjut o grindină gro­
ţiune se cuprind delicte, şi anume: agi­ patriot Dr. N. Popa, ca unul din cei mai polon, dâr aceşti pantaloni, cfic, le detrage
zavă.
taţiune contra naţionalităţii, agitaţiune vrednici şi mai recunoscători fii ai comu­ forte mult din vadă, deorece sunt scurţi
contra confesiunei; vătămare de onore şi
Muscele columbace. Din unele ţinuturi nei nostre bisericesc!, numai pănă la genunchi. Er cu pantaloni
calumnie publică, care din oficiu trebue să se
ale comitatului Caraş-Severin se anunţă, dă semnez cu cea mai adâncă stimă de tot lungi, damele se genâză nu numai
urmărâscă, de aceea face propunerea, ca
s’au ivit veninosele musce columbace, cari obiectul să se pună la ordinea dilei în Pentru Comitetul parochial local: să se presente în public, ci şi pe bicicletă.
au început să facă pagube însemnate locui­ procsima şedinţă. Acâstă propunere s’a In acâsta stă tâtă greutatea în ce privesce
torilor. Muscele au fost aduse prin un vânt primit şi în şedinţa representanţei din 31 B. Verzea, resolvarea întrebării de mai sus. Damele
Martie a. c. s’a pertractat causa. preşedinte.
cald din părţile de jos ale Dunărei. Auto­ bicicliste din Berlin au rugat pe tote da­
D-1 protop. Dr. George Popovici cere,
rităţile dau instrucţiuni poporului asupra mele, cari iubesc sportul bicicletei, să se
ca mai înainte să se dea cetire apelaţiunei
44
modului, cum să se apere în contra mus- ULTIME SCIlR. pronunţe cât mai iute în „grava cestiune .
din cestiune, ca să audă membrii repre­
eelor. sentanţei cuprinsul ei. Se primesce şi să Madrid, 26 Aprilie. Camera s’a Vom vedâ, care partidă va învinge!
dă cetire apelaţiunei d-lui Dr. Rosenthal
Un memorand al cârciumarilor a fost constituit definitiv. Garliştii şi repu­
în limba maghiară (originală) şi în cea
presentat alaltăerl camerei ungare prin de­ română. D-1 protopop marcheză conster- blicanii în scopul de a-şi apera inte­ Proprietar: §ir. AureS Mureşiajw.
putatul Adam Horvâth. Memorandul e sub­ naţiunea şi mfhnirea Românilor şi în genere gritatea patriei s'au alăturat la guvern. Redactor responsabil: CJs-egfluriM