Page 6 - 1898-04

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 73 -1898

punerii puterilor europene. Decă resculaţii brilor camerei magnaţilor şi deputaţilor din 11 Aprilie la Sibiiu. Cetim în „Sieb. căciuni. In Nyiregyhaza fulgerul a străbă­
M
se vor supune, şi Statele-Unite vor retrage ţările mele Ungaria, Croaţia şi Slavonia d. Tagbl. : „La ordinul fişpanului nostru tut într’o clădire dela câmp a locuitorului
năile lor, acesta ar face posibilă o pace adunaţi în dietă, o primesc mai ales în s’a ţinut erl o adunare generală estra-ordi- Sallay, unde se adunase întrâgă familia lui.
urgentă. Decă însă ei vor continua inimi­ acestă di, care marcheză jubileul de-o ju­ nară a congregaţiei comitatense, în care Sallay a fost omorît, nevasta şi un copil
ciţiile, puterile vor cere dela America să mătate de vec a acelor evenimente memo­ s’a serbat amintirea legilor dela 1848. Fiş- al lui au fost răniţi, er edificiul a fost
păstreze o atitudine neutrală. rabile şi de însămnătate istorică, când le­ panul Thalmann a deschis şedinţa c’un dis­ aprins.
gile din 3848, — cari au transformat-vechia curs şi a numit verificatorii procesului verbal.
De-ale armatei române. Am anunţat,
constituţiune a ţărilor coronei mele ungare Apoi vice-şpanul Reissenberger a ţinut dis­
!l Aprilie în Budapesta. şi întregă vieţa publică, corespunzător pre- cursul festiv, după ce a dat cetire mai în­ că d. genei-al Berendeifl, ministrul de răs-
— Şedinţa festivă a Camerelor ungare. Ca­ tensiunilor epocei mai nouă — au primit tâii! proiectului de lege asupra serbării. boiu român a depus pe biux-oul Camerei un
proiect pentru deschiderea pe sema minis-
merele înaintea monarchului. Conduct festiv.— sancţiunea regescă. Amândouă vorbirile au fost px-imite cu
u
„âljen! Dintre membri congregaţiei, afară teriului de răsboiîi a unui nou credit estra-
Luni, s’au făcut în Budapeşta serbări „Am sancţionat cu bucuriă acel proiect de funcţionarii, cari s’au presentat în cor- ordinar de 20 milione pentru a satisface
oficiose în amintirea dilei de 11 Aprilie de lege prin care amintirea creărei legilor pore, au fost forte puţini de faţă. Şi galeria trebuinţele armatei. Etă acum destinaţiu-
1848, di în care împăratul Ferdinand V a din 1848 a ajuns la manifestarea de săr- a fost forte slab cercetată . nea sumei de 20 milione : 1) Pentru com-
11
sancţionat legile ungurescl aduse de dieta bătore naţională şi a cărui aducere a fost plectai-ea echipamentului şi a hranei de re­
Dintre Români n’a luat nimeni parte
din Pojun, er câte-va luni mai târdiu, la şoptită de pietatea patriotică. Căci după-ce servă lei 2.000.000. 2) Complectarea orga-
la acâstă şedinţă. Clubul municipal român
3 Octomvre 1848, retrase de acelaşi mo- s’a creat acel mod, în virtutea căruia afa­ din Sibiiu hotărîse adecă cu două Zile îna­ nisărei ambulanţelor pe picior de răsboiîi,
narch. cerile comune esistente între ţările coronei inte, ca membrii români ai congregaţiunei lei 500.000. 3) Două monitore fluviale, trei
La lO'/j s’a deschis şedinţa festivă mele ungare şi între celelalte regate şi ţări comitatense să nu ia parte la şedinţa fes­ torpilore de mare, armament şi material de
comună a celor două Camere. Foile oposi- ale mele pot fi administrate pe cale con­ tivă conchiămată pe Ziua de 11 Aprilie. torpile lei 4.000.000. 4) Complectarea arma­
ţionale ne spun, că s’au putut vede un stituţională, âr în punctul de vedere al * mentului cetăţei BucurescI lei 1.450.000, 5)
1
mare număr de „diszmagyarce ', totul fiind o apărării x-eciproce datorinţele basate pe ConStrucţiunl de casarme nouă lei 7.750.000.
11
sărbâtore de paradă. Membrii partidei in­ Sancţiunea pragmatică se pot împlini, şi „Bud. Hiidap şi alte foi spun mi­ 6) Remontă lei 300.000. 7) Pentru 15.000
dependente şi dela 48 au lipsit cu desă­ după-ce s’a regulat statornic raportul de nuni despre pompa, cu care s’ar fi făcut ai-me model 1893 (Mannlicher), 2.H00 săbii
vârşire, locul lor l’au ocupat membrii ca­ drept jrablic între Ungaria şi ţările aus­ serbarea de 11 Aprilie în Braşov şi că ar pentru artilerie, 3.000 pentru cavalerie 2.000
merei magnaţilor. Dintre archiereii biseri- triaco — într’adevăr efectul transformator fi luat parte Românii şi Saşii în mare nu­ pumnale de artilerie şi 1.000 lănci pentru
eelor nemaghiare a luat parte patriarchul al legilor dela 1848 a creat basa, pe care măr-. Noi, cari trăim în acest oraş, nu seim muniţiunl de răsboiîi, pentru reparaţiunî
Branlcovicî al Sârbilor. Archierei bisericelor este întemeiată esistenţa de stat mai nouă nimic de tote aceste. de material şi înfiinţare de trăsuri lei
române nu s'au presentat. Intre mulţimea de a ţărilor Coronei mele ungare şi pe care 4.000.000. Totalul 20.000.000. — Prin alt
mamelucl ai lui Banffy au fost şi faimoşii progreseză atât de îmbucurător desvolta- proiect depus de d. ministru de î’ăsboiu pe
Iosif Goldiş şi Ciocan. rea spii-ituală şi materială a acelora. SCIRILE DILEI. biuroul Camerei, art. 9 din legea coman­
)
Cei doi preşedinţi ai camerelor au „Mă încred în pati’iotismul poporelor damentelor se modifică precum urmeză:
— 1 (13) Aprilie.
deschis şedinţa festivă comună, mai întâih din ţările Coronei mele ungare, precum şi w „Fiă-care regiment de infanterie se com­
vorbind contele Karolyi Tibor din partea în înţelepciunea circumspectă şi moderată a „Timişana , institut de credit şi eco­ pune din trei batalione trupă permanentă
magnaţilor, apoi Desider Szilâgyi din par­ legislatorilor lor, că pe basa esistentă des- nomii în Timişora, după cum aflăm din şi cu schimbul şi din cadrele unui batalion
tea camerei deputaţilor. Szilâgyi Zise, că a voltarea mai departe a instituţiilor statului raportul anual cetit şi aprobat de adunarea de deposit. Batalionele se vor recruta în
sosit rescriptul ministrului preşedinte, după va progresa tot-deuna pe calea, ce duce la genei-ală dela 22 Febr. a. c., a realisat în zona regimentului .
11
care legea votată de camere privitor la promovarea binelui adevărat al ţării şi cursul anului trecut forte frumose progrese 11
aducerea legilor din 1848, este sancţionată. mediat la posiţia de mare putere a monar- aprope în toţi ramii de operaţiune. Capi­ Soc etatea Sodalilor români „Lumina
S’a cetit apoi adresa omagială concepută chiei şi la autoritatea ei. talul social 280,000 fl. Depuneri spre fruc­ din Braşov învită la producţiunea, ce se
tificare la 31 Decemvre a. tr. 5C9.445 fL, va ţină Luni în 6 (18) Aprilie 1898. a doua
de Zsigardi. Când s’a finit cetirea ei, toţi „Pe acest teren şi în acestă direcţiă
mai mult cu 58,881 ca în anul de mai îna­ Zi de PascI, în sala hotelului Central „Nr.
s’au ridicat şi au strigat un întreit „eljen". puteţi conta la bunăvoinţa şi spriginul meu
inte. Din profitul curat de 34.505 fl. s’au 1“. începutul la 7'/ ore sâra. După pro-
Cu acesta programul şedinţei a fost eshau- efectiv. 2
împărţit 7°/ dividende şi supradividende ducţiune urmeză dans, începând cu „Câ-
riat. înainte de a-se depărta membrii, Szi- „Rugândpe Atotputernicul, să verse 0 u 11
lagyi a anunţat, că acestă adresă omagială darul său cel mai îmbelşugat asupra ni- acţionarilor (19,600 fl.), 7515 fl. fondului luşerul şi „Bătuta .
va fi predată domnitorului la ora 1 d. a. suinţelor nostre comune, ce ţintesc la acest de reservă general; 1500 fl. fondului de Intrarea de personă 60 cr. Bilete se
pensiune; 1000 fl. pentru scopuri de binefa­ pot căpăta la D. D. Eremias, la Librăria
După şedinţă membri camerelor s’au scop, Vă asigurez despre gi-aţia mea ne­
cere etc. Cu finea anului trecut fondurile Nicolae Ciurcu, la Casina Română şi sera
dus la palatul din Buda pe care era arborat strămutată .
11
de i-eservă ale institutului erau 43.334 fl.; la cassă. Ofertele marinitnose se primesc
un steg negru-galbe, în mijloc, de laturi îndată după cetirea acestui răspuns fondul de pensiune al funcţionarilor 3100 cu mulţămită şi se vor chita publice.
stindardul tricolor maghiar şi cel croat. monarchul s’a retras în apartamentele sale. fl. Iu urma decedărei directorului esecutiv
Curând întră în sala de audienţe Majesta- Escursiune. Erl, în 31 Martie v., cu
Sera s’a făcut un conduct cu torţe, Ioan Suciu, a fost ales în locul dânsului
tea Sa monarchul întâmpinat cu „eljen“-urî trenul dela 3 ore p. m. au sosit în oraşul
la care au participat 65 funcţionari de d-1 Paul Iloiariu.
sgomotose. Monarchul ocupa tronul, er
poştă şi telegraf, 20 funcţionari de vamă, nostru 40 de studenţi ai scolei superiore
Desider Szilâgyi îi adresa următor ele cu­ In memoria lui Alexandri. Consiliul de farmaciă din BucurescI, în frunte cu d-1
200 funcţionari dela calea ferată, ingineri,
vinte : şcolar al Bucovinei a încuviinţat cei-erea profesor Dr. Geoi gescu. Aci au visitat fa­
funcţionari de alt soiţi, 20 dascăli jidani şi
Majestate cesaro şi regescă apostolică, grupul profesorilor dela institutele de stat. dii’ecţiunei gimnasiului din Cernăuţi, ca în brica de acid sulfuric. In oraş au fost con­
prea graţiose stăpâne ! Cele două Camere fiă-care an să arangeze o serbare în me­ duşi de d-nii St. Bogdan licenţiat şi Gh.
ale ţării se presentă cu omagii adânci în- Conductul a cutrierat mai multe strade moria bardului nostru naţional V. Ale­
naintea Majestăţii Tale, ca să-şi esprime împărţit în trei grupuri. Nici o însufleţire. Purcheria student. AstăZl s’au reîntoi’s în
xandri.
mulţămita lor din inimă pentru acea faptă Cele trei grupuri întrunindu-se în capătul România, mai având de-a visita în cursul
prin care ai ridioat la valore de lege deci- unei străcjî, au plecat spre palatul din Buda. acestei escursiunl fabricele dela Azuga,
siunea nostră privitore la sărbătorea reg- Ajungând în curtea palatului şi monarchul Nenorocire în Roşia-montană. Din Ro­ Buşteni etc.
nicolară. Cu cel mai adânc respect rugăm şia Abi-udului se vestesce o mare nenoro­
0
pe Majestatea Vostră, ca cu obicinuita apăi-u pe balcon. In sala de marmoră a cire întâmplată acolo Zilei acestea. Lacul Un matematic fenomenal. Din comita­
graţiă regescă să primesc! adresa de oma­ palatului se aflau miniştri. înaintea resi- artificial dela „Ţarină şi-a rupt ţărmul lângă
u
giu a celor două camere legislative. denţei s’au cântat diferite piese ungurescl. sulinax-ele ce conduc apa şi massa uriaşă tul Zolyom se scrie, că cu ocasiunea asen-
Inti-e acordurile „hymnului“ ungui-esc mo­ tărilor, ce s’au făcut anul acesta la Balassa-
Monarchul punându-şî ochelarii la ochi de apă a inundat şi stricat aprope tote lu­
narchul s’a retras presentându-i-se primarii. Gyarmat, un tînăr ţăran, cu numele Ioan
ceti următorul răspuns: crările minelor. Lacul are o suprafaţă de
Cu acesta serbarea oflciosă s’a încheiat. 3000 m Q. Deja anul trecut se ivise o cre- Mayer, care nu scie nici scrie, nici ceti,
„Primesc cu bucuriă şi cu cea mai având abia etatea de 20 ani, a pus în ui­
adâncă mulţămită alipirea fidelă a mem­ pătură lângă sulinai-e, însă răul a putut fi mire pe membrii comisiunei prin un extra­
delăturat. Umplătura, se vede, n’a succes
ordinar talent matematic, ce a dovedit. In-
pe deplin, apa a săpat’o şi a isbucnit afară.
ti’ebându-1 un domn din public, că fiind
Catastrofa s’a întâmplat Duminecă pe la
m’am şi dus prin tote localităţile casarmei, n’avea provisiune, căci chiar şi pei’sonalul el de 44 ani, câte luni, săptămâni, Zile, oi'e
10 ore sera. Massa puternică de apă a ră­
şi am publicat acesta tuturor feciorilor, însărcinat cu aprovisionarea trupei fugise şi minute a trăit pănă acum, — tînărul
pit cu sine tot ce i-a stat în cale ; ea a
care o pot dovedi cu d. sergenţi Ştefan într’o nopte la Sâmbâta-mare (Tyrnau). ţăran numai decât îşi făcu socotela în cap
măturat de pe faţa pământului ea la 40
Niamţiu, Gavrilă Niamţiu, Nistor Ganea, Ion Se hotărî deci, ca să fiă prinşi la şi răspunse: „ai trăit 528 luni, 2288 săp­
ştempm-I şi alte construcţii cu tot ce se afla
Moroşan, şi mai pe scurt cu toţi, cari se tunuri caii disponibili; şi după-ce vor fi tămâni, 16.060 Zile,38.544 ore şi 23,126.400
în ele, ba a dus cu sine chiar şi massa de me­
mai află la vieţă; tot acolea ini-am ales nimicite, armele şi tunui’ile cele grele, pe minute! Asemenea întrebări ’i s’au pus din
11
tale, ce conţinea aur, înoroindu-o cu desăvâr­
de adjutant pe sergentele Demctriu Rus, cari nu-le vor pute duce cu sine, înti’ega partea mai multora şi tînărul ţăi'an scia să
şire. Catastrofa, care a schimbat faţa întregu­
care a murit ca major de gendaiunl în garnisonf, împreună cu dragonii, să plece resolve în cap cu mare uşurinţă probleme
lui teritoriu al minelor, a atins mai ales pe
Sibiiu; — văZând oficerii afacerea mea, spre Moravia. de adiţiă şi subtragere cu câte 5—6 cifre,
omeni săraci, lipsiţi acum pe timp îndelun­
am fost erăşî chemat înainte, şi luându-şî Comandantul batalionului, majorul spi’e mai marea uimire a tuturor membri­
gat de traiul vieţii. S’au luat măsuri, ca
pe rând reversurile, le-au sfii'ticat, espri- Lcon Top, nu putu să-şî dea însă învoirea lor din comisia de asentare. Ce-i mai mult,
nenorociţii prin acestă catastrofă să filă aju­
mându-se, că eu am drept şi rămân la la acestă hotarîre, ci plecă la Viena, pen- se Ziee, că tînărul matematician nici nu e
toraţi.
gândul meu". ti’u de-a lua dela ministrul de î’esbel, conte cu totă mintea la loc.
In aceeaşi Zb în care se ţinuse con­ Latour, îndrumăi'I privitor la acest pas ; Grindină şi tempesfăţl. In părţile nor­
sultarea la Br. Bibru, sosi în Leopoldstadt er divisiunea de dragon! se învoi, ca să-l dice ale Ungariei au bântuit Zilele acestea Administraţia băilor ds abur din loc
aduce la cunoscinţa publicului, că din causa
o divisiă de dragon! din regimentul „Ar- aştepte păn’ce se va î’e’ntorce. mari tempestăţî. Asupi-a Mişcolţului s’a des­
u
chiduccle Francisc Iosif Nr. S , care dealt- lnti’’aceea însă ministrul Latour fu cărcat o ruptură de nori, care a făcut maii sărbătoi’ilor Sf. PascI, precum şi din causa
mintrelea era în mers cătră Moravia. spânZurat de plebea revoluţionară din pagube în grădini, păduri şi la pomi. Rîul cux'ăţirei cazanului, băile de abur vor fi
I închise începând de Duminecă în 5 (17)
După-ce comandantul divisiei fu in­ Viena ; astfel călătoria majorului Pop ră­ Şieu (Sajo) a eşit din alviă, inundând mari pănă Miercuri în 8 (20) Aprilie inclusiv.
format asupra disposiţiei, ce domnia între mase fără resultat, şi când el, după cinci teritorii de pământ sămănat. Din Satoralja-
oficerii şi soldaţii batalionului nostru, se | Zile de absentare, se reîntorse la Leopold­ Ujhely de-asemenea se telegrafeză, că o
luâ hotărîi’ea genei’ală, ca batalionul, îm­ stadt, află, că numai cu o Zi mai înainte furtună teribilă, împreunată cu fulgere şi Asociaţiunile de credit agricole
preună cu cealaltă ostăşime, ce se afla în divisia de dragon! plecase spre Moravia. trăsnete, a bântuit Dumineca trecută în şi industriale. Proiectul de lege privitor
garnisonă, să părăsescă fortăreţa Leopold­ (Va urma.) acele părţi. După o ploiă torenţială a ur­ la aceste asociaţiunl, despre care am vor-
stadt. Acesta şi aşa era slab întărită şi mat grindină, care a făcut însemnate stri­ bit deja într’un număr de mai nainte, a