Page 61 - 1898-04
P. 61
\
REDACTIUNEA, „gazeta* iese în Moare ţi.
Administraţiune’a şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu
N-rii de Duminecă £. ft. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
INSERATE se primesc la AD luni 20 fr., pe trei luni'10 fr.
MINISTRAŢIE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrolo Birouri do anunolurl: Se pronumeră la tito ofi-
In Viena: M. Dukos Nachf. ciolo poştale din întru şi din
Hax Augenfeld 4 Emsrloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Âdmmustr'atmneh, Piaţa mare,
gor, Ekstoin Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
burg.- Harolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şose
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 cr. timbru pentru o pu A W T J I , 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 cr. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 84. Braşov, Vineri 17 (29) Aprilie 1898.
Sinodele bisericei române gr. or. Popea cere, ca cei de acjî să se şi precauţiunea să asigure situaţiu- chiar a ei, prin agerimea spiritului lor pre-
arate prin fapte bune şi folositbre nea şi pentru caşul cel mai rău. De vădător şi prin stăruinţele lor neadormite
Sinbdele bisericei române gr. vrednici de înaintaşii lor, cari au aceea cere, ca consistoriile să ia dis- isbutiră în sfârşit a ne crea acestă posibi
or. din Transilvania şi Ungaria, cari creat autonomia şi organisaţia ca posiţiur.ile necesare pentru amelio litate de întrunire regulată şi periodică
s’au întrunit la începutul septemânei nonică sinodală a bisericei. rarea dotaţiunei preoţimei, ca se nu la episcopia nostrâ., va să dioă: autonomia
acesteia, au aflat o situaţiune şi mai Dorinţa năstră cea mai ferbinte fiă avisată la ajutorul statului, ofe şi organisaţiunea canonică sinodală a bise
grea ca cea de până acum, pacea în aceste momente este, ca tbte aş rit în astfel de condiţiunî grele şi ricei ndstre.
şi liniştea în sînul bisericei, autono teptările archierescî cu privire la ac neacceptabile. Da, domnilor deputaţi, să mulţămim
mia şi interesele ei de viaţă reli- tivitatea sinbdelor se se împlinescă Noi credem, că acesta va fi sin acelor bărbaţi binemeritaţi pentru biserică
gibse, morale şi culturale mai ame şi acesta să fiă cât se pbte de ro- gurul mijloc de scăpare. şi neamul nostru, la tote ocasiunile de felul
ninţate ca în anii trecuţi. ditore şi folositore bisericei şi nă- acesta; căci ce ar fi, decă adî, în timpurile
Seriositatea situaţiunei se oglin- mului. acestea de ispită, nu am ave asigurate aceste
deză şi în discursurile, prin cari Vom urmări cu atenţiune re- Cestiunea cvotei. Lunia trecută de garanţii legale?
archiereii noştri greco-orientali au sultatele amintitei activităţi; der şi putăţia ungurescă de cvotă a trimis nun- Şi mulţămirea ndstră cea mai frumosă,
deschis sinbdele. Archi-epi scopul şi pănâ ce acăsta ne va fi cunoscută ciul său, compus de raportorul Dr. Max mai roditore şi mai bine primită va fi,
Metropolitul n’a mai atins, ce-i drept, în întregimea ei, nu putem se nu Falk, deputăţiei austriaco de cvotă. Nun- ddcă noi, cei de acum şi cei viitori, ne
de astă-dată cdrda pesimismului, ce ne esprimăm bucuria ndstră asupra ciul e forte scurt şi uicl nu intră în meri vom arăta vrednici următori ai acelor îna
vibra câte-odată fbrte tare în dis demnei şi energicei atitudini, ce a tul cestiunei cvotei, ci cuprinde numai o intaşi ai noştri, călcând în urma lor, apă
cursurile sale, ţinute la aceeaşi oca- luat’o pănă acjî în deosebi sinodul declarare şi o întrebare. Declararea spune, rând cu bărbăţiă şi susţinând cu sfinţenie
siune în trecut Der tocmai scur- eparchial din Arad faţă cu proiec că deputăţia stă tot pe basa, pe care a acest tesaur de mare preţ, şi acâsta nu nu
ţimea discursului, ce l’a ţinut de tul de lege relativ la întregirea ve stat deputăţia ungară de cvotă anterioră, mai cu vorbe şi nu numai aici între mar
rondul acesta, şi care se mărginesce niturilor preoţesc!, ce se discută toc pe când întrebarea se referă la împrejura ginile acestor păreţi, ci şi eu fapte, şi în
numai a saluta întrunirea represen- mai acum în dietă. rea, dâcă Austriacii sunt ori nu înclinaţi afară, de câte-orl va cere trebuinţa, cu fapte,
tanţilor clerului şi ai poporului, şi Era clar şi învederat, că darul să accepteze basa de calculare, pe care s’a cjic, învederat, isvorîte din adâncul inimi
a esprim'i convingerea, că ei îşi vor ce-1 oferă prin acest proiect de lege socotit pănă acuma la totă ocasiunea ra lor ndstre: deşteptând, luminând şi pre
împlini chiămarea, ce o au „pentru guvernul preoţimei ndstre, nu pdte portul cvotei, ce are să contribue fiă-care mergând, în tote cele bune şi folositore,
apărarea şi promovarea intereselor fi primit de ea în forma şi în condi- dintre statele dualiste pentru cheltuelile cu esemplul viu înaintea clerului şi popo
1
bisericei nbstre naţionale *, e carac ţiunile acelea, în care vră se i-1 dea, comune. Dela răspunsul, ce-1 vor da cei rului eparchial.
teristică, căci se introduce cu cu lovind în autonomia bisericei şi vrend din Austria, va atârna, decă pertractările în Acesta, d-lor deputaţi, cred eu că e
vintele: „între valurile dese, cărora să facă din preot o uneltă a gu cestiunea cvotei se vor continua, său se chiemarea ndstră, ca fii credincioşi şi re-
este eBpusă naia bisericei nbstre în vernului. vor întrerupe din nou. Oaşul din urmă ar presentanţi adevăraţi ai bisericei ndstre!
calea nisuinţelor e i . . . u Ceea ce nu De aceea sinodul eparchial din obveni, decă răspunsul austriac ar fi ne Fiind de părere, că şi D-yostră încă
se spune în discursul archiepisco- Arad a procedat fdrte înţelepţesce gativ. sunteţi pătrunşi de asemenea sentimente
pesc despre aceste valuri dese, dă când a luat posiţiă în contra proiec religiose-morale, vă salut, domnilor depu
loc presupunerei, că ele sunt pbte tului de lege privitor la congrua preo Dela sinodul gr. or. din taţi, de bună venire la episcopia ndstră!
chiar mai ameninţătbre, decât se ţilor gr. or. Mă bucur din inimă, că D-Vdstră dând as
crede în general. Dăr sinodul diecesei Aradului a Caransebeş. cultare vocii oficiului mai înalt, v’aţl lăsat
Vorbirile episcopilor dela Arad mers un pas şi mai departe, căutând Prea Sânţia Sa părintele episcop al Caran pe un moment la o parte ocupaţiunile pri
şi Caransebeş accentuâză mai mult şi remediul în situaţia dificilă, şi a sebeşului, Nicolae Popea, a deschis în Dumi vate şi aţi grăbit de a veni la sinod, pen
greua situaţiune, vorbind de „timpu însărcinat pe episcop, ca împreună neca Tomei sesiunea actuală a sinodului eparchial tru ca aici în pace, în linişte şi în dra
11
rile critice şi de „timpurile acestea cu ceilalţi prelaţi ai bisericei române din Caransebeş cu urină tor ea cuvântare: goste frăţâscă, cu delăturarea ori căror in
de ispită. , prin cari trece biserica; gr. or. să facă tot posibilul pentru Prea stimaţilor Domni deputaţi! terese particulare, împreună să consultăm,*
11
vorbirea părintelui episcop Meţianu a se delătura disposiţiile din acel Să mulţămim mai întâii! lui Dumne- să desbatem şi să decidem afacerile ndstre
indică tot-odată şi mijlbceie de apă proiect, ce vatămă autonomia bise- deu, că ne-a învrednicit a ne întruni erăşî diecesane, bisericescl, şcolare şi fundaţio-
rare în contra povoiului ameninţă ricescă. Cu alte cuvinte, după cum în sinodul ordinar al eparchiei nostre, pen nale, bine sciind, că numai astfel proce
tor, ce le vede mai cu eemă în o înţelegem noi, sinodul provbeă pe tru de a pertracta obiectele prescrise în dând, Dumnecjeu ne va ajuta şi mai în
apropiare tot mai mare de popor şi archierei, se porte lupta în camera regulamente. colo, şi lucrările ndstre sinodale vor avâ
o îngrijire tot mai încordată pentru magnaţilor şi eventual să facă paşii Să mulţămim mai încolo şi acelor un resultat bun, satisfăcător şi salutar pen
deşteptarea, luminarea şi cultivarea de lipsă şi la Majestatea Sa în apă bărbaţi vrednici ai noştri, cari devotaţi bi tru biserică.
lui prin biserica naţională şi scbla rarea autonomiei bisericesc!. sericei şi instituţiunilor ei salutare, şi în- 1 încât privesce afacerile oficiose, am
confesională; 6r părintele episcop Der sinodul a avut tot-odată grijaţl de viitorul, de sortea, de esistenţa firma credinţă, că Consistoriul nostru die-
EOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Eu luai partea celor puţini şi încingând pinse departe de chioşc, ajungând într’o spre Dr. Templeton; acesta şedea pe scau
armele unui ofiţer căcjut mă luptai cu pu stradă strimtă, acoperită de bolţile caselor nul său împietrit şi nemişcat. Dinţii îi clăn-
terea înfricoşătore a unui desperat, fără să celor înalte, unde n’a putut pătrunde o sin ţăniau în gură, âr ochii îi eşiră din orbitele
sciu contra cui. Nu mult după aceea mul gură raclă de sore rătăcită. lor. „Continuă! dise în sfîrşit c’o voce
11
0 istorisire din „Ragged Montains“ ţimea ne cutropi într’atât, încât ne văzu
„Ou furiosă pornire năvăli ceata săl răguşită întors cătră Bedloe.
răm siliţi a ne retrage într’un fel de chioşc,
de Edgar Allan Poe. batică asupra nostră urmărindu-ne cu suli „Timp de câte-va minute, urma el,
unde ne baricadarăm şi unde pe un timp singura mea simţire, singurul meu senti
( F i n e . ) ore-care eram în siguranţă. Printr’o crepă- ţele lor şi acoperindu-ne cu o ploie de să
geţi. Aceste din urmă aveau o formă par ment era acela al întunericului, ce mă în-
„Tn decursul drumului am ajuns în tură în apropierea cupolei chioşcului ob ticulară asemenea pumnalelor încovoiate ale cunjura, al nefiinţei, împreunat cu aminti
mijlocul unei mulţimi înfiorătore, ce se îm- servai mulţimea agitată, încunjurând şi ata Malaiezilor; părea că era imitaţia corpului rea morţii. Nu peste mult în sufletul meu
bulzia pe tote intrările; închiseră drumu când cu furiă nebună un palat strălucitor, unui şerpe, ce se tîresce, — lungi şi negre, urma o sguduitură instantanee şi puternică
rile trădând în mişcările lor o iritaţie in ce se estindea dincolo de rîu. Dintr’o fe- provăcjute cu cârlige înveninate; o astfel întocmai ca aceea produsă de scânteia
descriptibilă. Intr’un moment mă simţii râstră a palatului zării cum o personă, care de săgetă mă lovi în tâmpla dreptă şi căcjui electrică. Mă cuprinse un sentiment ca de
printr’un impuls de neînţeles cuprins de părea a fi femee, se lăsa jos pe o bandă şovăind la pământ; mă cuprinse o indis- un plutit uşor, er în jurul meu părea, că
interesul cel mai devotat faţă de tote câte compusă din mai multe turbane legate unul posiţie îngrozitore; cercai să mă lupt contra s’a făcut lumină, lumină, pe care numai o
se petreceau aci. Se făcea, ca şi când aşi de altul şi-i succese să trâcă rîul într’o barcă ei, răsuflai adânc_____ răsuflai.... însă nu simţiam, de vădut însă n’o vedeam. Mi-se
avd să joc un rol important, fără ca să sciu pregătită de mai ’nainte. păru, ca şi când aşi fi sburat de pe pă
mai o singură dată ş i . . . . murii.
în ce consta el. Faţă de poporul din jurul „întâmplările următore ţinură sufletul mânt. N’aveam o esistenţă corporală, visi-
„Ou greu vei pute susţine, replicai eu
meu simţii o respingere adâncă; eşii deci meu într’o agitaţie continuă; adresai câte bilă, aucjibilă seu sensibilă. Mulţimea dis
zîmbind, că totă întâmplarea D-tale n’a fost
din mijlocul lui şi printr’un drum lateral va cuvinte energice soţilor mei şi când îmi păruse, sgomotul încetase şi în oraş era
decât un vis: e imposibil să fi pregătit a
ajunsei imediat în interiorul oraşului. Aici succese să ml câştig mai mulţi partisanl relativ linişte. Sub mine zăcea cadavrul meu
afirma, că eşti mort!“
erăşî nelinişte, sgomot şi certă sălbatică. erupserăm ca nebuni contra mulţimii din cu săgâta ’n tâmple. Capul era umflat şi
Un mic despărţământ compus din omeni jurul chioşcului. La început cedară atacu După vorbele acestea aşteptam din respingător de desfigurat. Tote acestea le
îmbrăcaţi jumătate indic, jumătate europeic lui; imediat îşi strînseră erăşî rândurile partea lui Bedloe un răspuns glumeţ, der simţiam, însă nimic nu vedeam. N’aveam
şi conduşi de nisce domul îmbrăcaţi în luptându-se turbaţi, din nou însă se retra spre marea mea mirare, răspunsul nu urma; interes pentru nimic, chiar şi cadavrul meu
uniformă britică, era în luptă cu mulţimea seră înapoi. începu se tremure, deveni înfricoşător de îmi apăru ca un trup, cu care n’aveam
incomparabilă de popor, ce se afla pe strade. „Intr’aceea marea îmbulzelă ne îm palid şi tăcu. Eu îmi îndreptai privirea nici o legătură; voinţa încă mă părăsise
