Page 62 - 1898-04

Pagina 2 GAZETA TRANSLVANIEI. Nr. 84-1898.

cesan a făcut tot ce s’a putut, în împre­ Personalul este în întregul său format prin se va esercita cu stricta observare a drep­ tatul Şerban, formând astfel o partidă a

jurările critice de astădl, ca să corăspundă angagiamente voluntare contractate pentru turilor statelor neutrale. Corăbiile de postă naţionalităţilor ,
14
datorinţelor sale grele, în ceea ce privesce periode de trei ani şi nu pote deci da o numai în caşul unei suspiţiunl forte mari Mai susţine „Eşti Hirlap", că Saşii de
administraţiunea eparhială în tote direc­ reservă egală cu aceea a Spaniei. vor fi molestate. In motivarea proclamaţiei aceea voesc să se constitue în club deose­
ţiunile, cum raportele oficiose mai apriat se esprimă speranţa, că răsboiul se va bit, fiind-că Banffy, de când au eşit din
Manifestări de simpatiă pentru
vor arăta. purta conform disposiţiunilor dreptului in­ partida lui, nu li-a mai dat nici un loc în
Spania.
Pe lângă aceste convingeri şi dorinţe ternaţional în vigdre. comisiunile dietale şi că ca club separat ei
ale mele, implorând şi aici ajutorul de sus Studenţii din Madrid au primit dela Congresul din Washington a primit speră a-şl recâştiga acele locuri. — Vorbe
asupra lucrărilor nostre sinodale, declar colegii lor din afară două depeşe de sim- proiectul de lege pentru reorganisarea for­ de clacă. Ce să facă deputaţii saşi, cari au
sesiunea a Il-a a periodului sinodal al patiă pentru causa spaniolă. tificaţiilor dela New-York, pe care l’a sub­ eşit din partida guvernului: să mergă tot
X-lea de deschisă. Ascultătorii facultăţii de drept din scris deja preşedintele. cu acestă partidă? Atunci de ce ar fi eşit?
Paris le-au adresat următorea depeşă :
• Saşii tot-deuna au format un club al lor
„Ascultătorii de drept în Paris, in­ Nu se aude de nici o operaţiune în în dietă, chiar şi când se aflau în partida
Rgsboiul ispano-american. dignaţi asupra atacurilor nedrepte şi egoiste, insula Cuba. Escadra americană stă tot guvernamentală. Ei au fost întru atâta se­
a căror ţintă sunt nobilii lor fraţi spanioli,
esprimă camerecjilor lor simpatiile lor cele înaintea Havannei, în depărtare unde nu paraţi, încât mai înainte n’au voit să facă
Flotele de resboiu.
mai căldurose şi sunt convinşi, că armele o ajung gldnţele. Nu se puşcă de nici o nici cu ceilalţi deputaţi ai naţionalităţilor
Flota de răsboih a celor două state spaniole vor acoperi cu gloria dreptul vechei
parte. causa comună pe basa intereselor comune
11
se compune : Statele-Unite B cuirasate, 2 nostre rassc latine .
Scirl americane spun, că insurgenţii de apărare. Acum, chiar să voescă s’o facă
încrucişătore cuirasate, 2 garde-coaste, 5 0 telegramă a studenţilor portugest
din Cuba au plecat spre Havanna şi sunt n’au cu cine.
monitore cu două turele, 13 monitore cu o (jice :
numai 30 milurl departe de oraş. jJAse-
turelă, 8 încrucişătdre de cl. I, (8 de clasa „Portugalia salută cu entusiasm pe menea spun, că în Havanna ar fi mare
TI, 10 corvete cu helice, 1 încrucişător- colegii lor spanioli şi întreg poporul spa­ lipsă de carne şi pâne. Yictualiile au un Afacerea sinodelor protopopescî
torpilor, 1 aviso, 15 canoniere protejate, niol pentru atitudinea eroică, ce a soiut’o oprite s’a adus în discusiune în şedinţa
s’o păstreze aşa de bine în acest timp du­ preţ fabulos; decă nu se vor lua măsuri de Marţi a Sinodului archidiecesan din Si-
10 canoniere cu helice, seu 80 de basti­
reros, şi vă trimit cele mai fierbinţi urări, ameninţă a isbucni fdmetea. Generalul
mente cu un tonagiu de 230,030, cărora biiu de cătră d-1 deputat Parteniu Cosma,
ca stegul vostru glorios să câştige nouă Blanko a dat ordin, ca toţi bărbaţii să se
trebue se adăugăm încă 18 torpilore. victoriă. Trăescă Spania!“ înarmeze. Soirile acestea însă trebue pri­ care a întrebat pe presidiu, dâcă relativ
Spania: 1 cuirasat, 2 fregate cuirasate, la caşurile din Hondol şi Turda au întrat
Cestiunea duratei resboiului. mite cu ore-care reservă, căci vin dela raporturi dela oficiile protopresbiterall ?
5 încrucişătore cuirasate, 8 încrucişătore
inimic.
de cl. I, 10 de clasa a doua, 6 de a treia, Americanii privesc forte optimistic la * Escelenţa Sa Metropolitul răspunde, că
60 canoniere, 18 şalupe-canoniere şi 16 şansele răsboiului şi cred, că el va dura Din Hong-Kong se depeşâză, că pe- dela oficiul protopresbiteral al Turdei n’a
contra-torpilore său 126 de bastimente cu numai scurt timp. Generalul Lee, fost con­ acolo s’a lăţit soirea, că o escadră ame­ întrat raport, er din Hondol a întrat raport
un tonagiu de 122.925. Flota spaniolă are sul al Uniunei în Havanna, să fi c}is chiar, ricană e pe drum spre Filippine, unde vrâ numai cu o săptămână înainte. Astfel con-
19 torpilare. că răsboiul nu va dura mai mult, decât să facă un atac asupra portului spaniol sistorul n’a făcut nici un pas în afacerea
Decă scotem, din acestă listă, vasele 14 (jile- Ministrul de marină american Long Manila. In portul acesta au fost aşe4ate acesta. Desaprobarea, ce a dat’o guvernul,
vechi, acele al căror armament este de­ socotesce, că cel mult două luni pote să torpede. Insurgenţii din Filippine se con- a urmat pe basa raportului comitatului Hu-
fectuos, ne rămân pentru Statele-Unite dureze răsboiul, deorece Spania nu va pute centrâză în jurul Manilei. Se vorbesce, că nedorei, dela care guvernul a cerut desluşiri
cjece bastimente cuirasate, 26 fără cuirasă suport < mai mult timp un răsboiă ofensiv. şeful lor, care de curend s’a fost supus în urma raportului şefului gendarmeriei.
şi 18 torpilore, âr pentru Spania 6 basti­ Tot acâstă convingere .domnesce şi între autorităţilor spaniole, se află acum pe bor-, Yice-spanul a desaprobat purtarea gendar-
mente cuirasate, 28 fără cuirasă şi 14 tor­ deputaţii şi senatorii din Washington. dul încrucişătorulni american „01ympia . milor şi a raportat, că gendarmii au pro­
u
pilore. Cercurile informate din Londra însă cedat volnic, de capul lor, fără de a fi în­
*
Statele-Unite au der un avantagiu de susţin, că Americanii prea despreţuesc sărcinaţi de nimenea. Metropolitul e de pă­
Cu privire la situaţia financiară a Spa­
şese bastimente ; pe de-asupra flota ameri­ forţele Spaniei în privinţa militară şi mo­ rere, că n’ar fi fost consult din partea con-
niei ministrul de finance spaniol a declarat
cană este şi mai bine înarmată şi cu mai rală, şi că răsboiul, de nu va obveni vre o sistorului a întreveni, ca să nu se dee pri-
mare viteză. Torpilorele (americane străbat intervenţiă, va pută să aibă eventual o în şedinţa senatului din 26 1. c., că legiu guvernului a pretinde, sub pretextul
30 de noduri, pe când cele spaniole abia durată forte lungă. Sunt însă scirl din temerea provocată prin conflictul cu Ame­ de-a se încunjura astfel de caşuri, ca pe
rica relativ la fondurile spaniole e esa-
20 de noduri. Washington, din cari resultă, că cei de- viitor să fim obligaţi a face arătare la oficii
Acâsta nu însemnă, că vasele vechi nu acolo nu sunt tocmai aşa de liniştiţi re­ gerată. Plata cuponelor e asigurată; chiar despre ţinerea sinodelor protopopescî.
pot fi de nici un ajutor. Din contră, pe lativ la resultatul răsboiului, cum s’ar pute dăcă Spania ar suferi un desastru, D-1 P. Cosma replică, că acest cas nu
ţâra s’ar reculege uşor. Lumea, cli ce m i‘
când Spania pote avea un sprijin forte deduce din cele de mai sus. Cu deosebire pote obveni decât atunci, când t6te biseri­
nistrul, ne crede într’o situaţiă mai rea,
puternic în ele, Statele-Unite nu vor pută se tem în Washington de eventualitatea, cile din patrie ar fi obligate a-şî anunţa
găsi nimic în ale lor, căci vechile lor mo- că flota spaniolă îşi va îndrepta acţiunea decât este de fapt. N’avem nici o causă adunările şi declară, că nu face propunere,
de-a fi pesimişti.
nitore nu pot presenta o apărare efectivă sa în contra litoralului Americei de Nord. a voit numai să iee notiţă despre afacere,
pentru costele americane. In caşul acesta Uniunea ar fi silită să-şi ca lucrul să nu rămână baltă.
* retragă corăbiile, ce blocheză insula Cuba, Ou acâsta incidentu} se închide.
Clubul Saşilor în dietă. „Eşti
Decă Spania este în ore-care inferio­ ca sâ-şî apere litoralul său propriu. Hirlap aduce soirea, că deputaţii saşi vor
u
ritate din punct de vedere material, nu •P să se constitue într’un club deosebit, — Mişcarea socialistă în Ungaria.
stă tot astfel în ce privesce personalul. O proclamaţia a preşedintelui Mac- scire, care de-altmintrelea se ventileză de
Marina spaniolă numără 22 oficerl gene­ Kinley concede corăbiilor spaniole, ce se mai mult timp prin foile ungurescl, ba Se pare, că cu cât mai aspre sunt mă­
rali, 870 oficerl; 14.000 sub-oficerî şi ma- află în porturile americane, un termin pănă „Pester Lloyd" a adus în privinţa acesta surile de represiune ale guvernului ungu­
teloţî, 7,000 soldaţi de infanteriă marină la 2L Maiil, ca să încarce marfa şi să chiar şi o desminţire. Cu tote acestea nu­ resc, cu atât mai mare avânt ia agitaţiunea
şi 1500 soldaţi de artileriă. Eecrutarea plece. Corăbiilor spaniole, ce se află pe mita foiă („Eşti Hirlap ) pretinde a sci, că socialistă în Ungaria, ce se continuă cu
u
•echipagiului se face pe cale de înscriere mare, le stă în voiă de a-şî continua călă­ tractărl pentru constituirea deputaţilor saşi tote mijlocele pe faţă şi în ascuns.
maritimă, care pote să dea patru contin­ toria, decă înainte de 2L Maih au fost în­ într’un club deosebit au fost şi se continuă. Foia guvernului anunţă cu bucuriă,
gente de reservă cu un efectiv de 16.000 cărcate cu marfă în vre-unul din porturile Deore-ce însă după practica parlamentară că conducerea partidei social-democratice
omeni. Statelor-Unite. Corăbii, cari sosesc în vre-un se recer să fiă cel puţin 10 membri pen­ ungurescl a fost împrăştiată, că poliţia a
Statele-Unite, cu un personal oficeresc port al Statelor-Unite şi plecă înainte de tru a pute constitui un club deosebit, pe espulsat din Pesta 14 dintre membri aces­
de 18 admirall şi de 703 oficerl, posed 21 Maifi, nu vor fi prinse. Mai departe, când deputaţi saşi sunt numai 9, aceştia tei conduceri şi că în contra celor, cari au
12.000 mateloţl şi 750 copii de echipagiu. spune proclamaţia, că dreptul de visitare să-şi fi pus de gând a angaja şi pe depu­ rămas în capitală, s’au intentat procese de

părui însă constrîns a mă mişca şi plutind Noi contemplarăm portretul. Eu nu mai mare acurateţă şi lucrurile cele mai cunoscinţă trecerea la cele eterne a lui
uşor sburam afară din oraş pe poteca în­ găsii nimic neobicinuit. Der asupra lui neînsemnate, oraşul indic Benares, situat Mr. August Bedlo, a unui om, care prin
câlcită, pe care venisem. Când ajunsei în Bedloe produse un efect de nespus, căci lângă rîul cel sfânt. Tumultul, luptele şi persona sa plăcută şi prin multele sale ca­
acel loc din prăpastie, intre munţi, unde stând şi privindu-1 era cât p’aci să leşine. ciocnirea sângerosă în adevăr obveniră cu lităţi îşi câştigase iubirea cetăţenilor din
vădui hiena, primii din nou o sguduitură, Totuşi nu era decât un portret în minia­ ocasia răscolei lui Cheyte Sing din anul villa Charlotta.
ca dela o baterie galvanică. Pe neaşteptate tură, der de o asămănare perfectă cu el; 1780, când Hastings ajunsese în pericolul
Mr. Bedlo suferea de mai mult timp
îmi apăru sentimentul greutăţii, al voinţii o faţă forte caracteristică. cel mare de a-şl pierde viâţa. Bărbatul,
de-o bolă de nervi, care adesea putea să
şi al esistenţii corporale. Mă întorsesem în „Observaţi ! — dise Templeton, — care scăpa cu ajutorul turbanelor legate, ameninţe c’un sfârşit tragic. Boia acesta se
u
eul meu primordial. Astfel repede mă în­ data acestui portret — „aici în colţ stă era însu-şl Cheyte Sing. Partida din chioşc pote socoti numai drept causă mijlocitore
u
dreptai cătră casă. Intr’aceea întâmplarea abia observabil — 1780. Acesta este anul era sub conducerea lui Hastings ; consta a morţii lui. Causa nemijlocită a fost cu
■din înainte nu-şl pierduse nimic din viva­ în care a fost pictat. Este portretul unui din soldaţi indigeni şi din oficerl britani; totului alta. Acum câte-va dile, cu ocasia
citatea unui fapt în adevăr întâmplat şi prietin mort — al unui Mr. Oldeb, unul eu însu-mi eram unul dintre ei şi-mi des- unei escursiunî în „Ragged Montains“, şi-a
nici acuma nu mi-ar pute succede să-mi dintre (cei mai buni prieteni ai mei din voltai totă forţa, ca să împedec erupţia atras o mică răcelă împreunată cu conges-
constrîng raţiunea să considere faptul în­ Calcutta pe timpul guvernului Warren grăbită şi strieăciosă a acelui oficer, care tiuni puternice de sânge la cap. Pentru
tâmplat drept vis. Hastings. Eu eram abia de 20 de ani. fu lovit de sâgâta unui bengal în învăl- liniştirea durerii dr. Templeton hotărî să-i
„Şi nici n’a fost vis! ! — repetă d-1 Când te vădui pe d-ta prima-dată în Sara- mfşela din stradă. Oficerul acesta era cel
w
lase sânge aplicându-i lipitori la temple.
Templeton cu înfăţişarea unei adânci serio- toga, d-le Bedloe , fui constrîns să te mai scump prietin al meu, era Mr. Oldeb.
Paţientul muri într’un timp nespus de scurt.
sităţl. „In caşul acesta e forte greu a sta­ agrăesc în urmă asemănării d-tale bătătore Din manuscriptul acesta vă veţi convinge Din întâmplare în vasul cu lipitorile se afla
tor!, cum s’ar pute numi altfel. Să rămânem la ochi cu acest portret, — fui constrîns despre t6te.“ — Aici vorbitorul scose un
una din acele lipitori veninose în formă de
la presupunerea aceea, că sufletul omului să mă împretinesc şi să caut acele dispo- caet, unde văcjui mai multe pagine scrise
verme, de cari se găsesc în lacurile înveci­
în filele nostre a ajuns la graniţa elibe­ siţii, în urma cărora devenii însoţitorul de curend. „Acestea le-am scris tocmai în nate. Acest animal se fixase la o arteră în
rării sale de partea fisică — fapt în ade­ d-tale perpetuu. Ceea ce privesce punctul acelaşi timp, când vi-s’a părut a ave acele partea dreptă a tâmplei. Asemănarea sa
văr de mirat. Cu acestă esplicaţiă să fim acesta am fost condus la el de-o amintire accidente în munţl“. cea mare cu lipitorile medicale lăsa faptul
mulţămiţî. Am însă şi o altă esplicaţie de durerosă faţă cu cel mort. In parte însă şi „Cam 8 cjHe după cele istorisite apăru neobservat pănă ce fu prea târcjiu.
adăugat. Yedeţî D-v. aci un aquarel, pe de-o curiositate faţă de d-ta, care nu era într’un jurnal din villa Oharlotta următo­
N. B. Lipitorile veninose dela villa
care bucuros vi-l’aşl fi arătat şi mai înainte, lipsită de o amestecătură de frică. In po­ rul anunţ: Oharlotte se pot deosebi de cele medicale
w
decă nu m’ar fi reţinut un sentiment de frică . vestirea visiunii d-tale ai descris cu cea „Avem trista însărcinare a aduce la prin faptul, că sunt negriciose şi cu deo-