Page 63 - 1898-04
P. 63
îr. 84—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8'
p»ssă, cari vor aduce^cu sine, ca ei pentru trecută s’a ocupat cu acest proiect de lege Un proces sensaţional în Austria. Dare de semă şi mulţămită publică.
44
tinp mai îndelungat să fiă siliţi a renunţa şi clubul „partidei poporale sub preşedinţa
k conducerea partidei. Lui Bakonyi i-s’au abatelui Molnar. Mai mulţi membri ai par La tribunalul din Viena s’a început Satulung, 8 Aprilie v. 1898.
intentat chiar mai multe procese de pressă, tidei au ridicat contra lui seriose obiecţiunl, aŢ, în 28 Aprilie n., un proces rar în fe D-na şi D-nul C. Gdbrielescu, advocat
unul şi pentru broşura sa: „Cătră poporul nu s’a luat însă nici o hotărîre. lul său. Anume Gustav Davis, proprietarul în Brăila, a binevoit a ajuta Reuniunea
14
asuprit al Ungariei . (Ţarului „Reichsivehr", organul semi-oficial femeilor române pentru ajutorarea văduve
Emigrări la America. Din comitatul
Cu totă acâstă gonă întreprinsă în al fostului ministru-preşedinte Badeni, a lor sărace din Braşov şi Săcele cu 5 fi.,
Torontal se anunţă, că mai multe familii
contra conducătorilor socialişti, acelaşi Ţar acusat visteria statului pentru o preten- drept preţ al unui bilet pentru petrecerea
şvabe, de-altmintrelea muncitore şi în bună
guvernamental, „P. Lloyd , se vede silit siune de aprope 280,000 fi., ca restanţă a arangiată în anul acesta, cari bani, adau-
44
stare materială, fără de-a fi influinţate de
a anunţa, că socialiştii espulsaţl din Bu subvenţiilor, ce acâstă fâiă avea să le pri- gându-se la venitul ourat de 50 fi. 88 cr.,
presupuşi agenţi, au început să-şi vândă
dapesta „desfăşură o viă activitate în pro- mâscă dela guvern. dau suma de 55 fi. 88 cr.
proprietăţile şi să emigreze în America.
vinciă spre a câştiga aderenţi pentru prin Pretenţia şi-o basâză pe un contract,
Aşa din comuna Istvanfold tocmai în Ţua Pentru acâstă neaşteptată şi binevoi-
u
cipiile lor . Ei agitâză prin comunele, unde ce a fost încheiat în scris la 25 Octomvre
de PascI au plecat la America trei familii târe atenţiune rugăm pe Prea Onorabilii
îşi au domiciliul şi prin împrejurime pentru 1896 între proprietarul (Ţarului şi între
ţărănescl constâtătore din 16 membri. Una sprijinitori să primâscă şi pe acâstă cale
arangiarea de adunări de popor etc. silin- contele Badeni. Prin acest contract, Davis cele mai respectuose ale nostre mulţămite.
dintre familiile emigrante, după ce şi-a
du-se a nu veni în colisiune cu legile; ei s’a obligat să prefacă „Reichswehr^ul din
vândut tâte, a putut să plece cu o avere Pentru comitetul reuniunei
merg şi printre ţărani şi ţin sfaturi cu ei. (Ţar militar, cum era, într’un Ţar politic,
de 10,000 fi. bani gata. Disposiţia de-a femeilor române din Săcele:
In ce privesce serbarea de 1 Maiu, care să apară de 2 orI la Ţ, având de-a
emigra devine tot mai mare între Şvabii R. Verzea,
ministrul de interne, în considerarea, că în servi ca organ al guvernului în locul lui
din comitatul Timiş şi Torontal. 44 secretar.
timpul din urmă mişcarea socialistă a luat „Presse , care încetase. In schimb „Reichs-
44
un caracter mai periculos, a ordonat auto Gimnasiu superior în Elisabetopole. wehr avea să primâscă pentru anul 1896
rităţilor administrative ca în 1 Maiii să nu Ministeriul ung. de instrucţiune face cu o subvenţiune de 40,000 fi., âr pentru an. ULTIME SOIRI.
permită nici un fel de întruniri, procesiuni noscut, că gimnasiul de stat inferior din 1897 o subvenţiune de 90,000 fi. în rate
seu demonstraţiunî publice. Elisabetopele se va completa cu classele lunare. Subvenţia putea să fiă subtrasă nu Arad, 27 Aprilie. (Telegr. part.
44
44
In Timişora a fost confişcat numărul superiore. In Ţua de 1 Septemvre 1898 se mai în caşul, dâcă „Reichswehr de trei a „Gaz. Trans. ) Sinodul eparchial
cel mai nou al diarului socialist „Volks- va deschide classa a Yl-a. ori după olaltă ar fi publicat articull nefa aradan, ocupându-se de proiectul pen
44
wille pentr’un articol întitulat „la serbarea vorabili pentru guvernul Badeni. tru întregirea veniturilor preoţesci şi
44
14
4ilei de 1 Maiii sub cuvânt, că aţîţă con Apele Dunărei decresc la T.-Severin S’a întâmplat însă, că „Reichswehr constatând, că disposiţiunile lui sunt
tra legilor statului. şi continuă a cresce la Galaţi; apele Bra- în marele său zel, cu care a apărat pe Ba vătemătbre bisericei române gr. or.,
teşului cresc de asemenea, dâr până acum deni, a atacat Germania într’un mod, care se pronunţă contra proiectului. Mai
nu este nici o temere de inundaţii. Rîu- a făcut sânge rău la Berlin. Atunci contele departe Sinodul, luând act, că Con-
SCIRILE DILEI. rile din Moldova vin tot mereu mai mari, Badeni a declarat într’o altă foiă, că nici sistoriul a subşternut deja represen-
deorece la munte plouă necontenit. Cad el, nici ministrul de finance nu stau nici taţiune contra proiectului, r6gă pe
— 16 (23) Aprilie. 44
ploi torenţiale şi în Bucovina mărind rîu- într’o legătură cu „Reichswehr . Prea Sânţia Sa episcopul loan Me-
Mişcarea pentru reducerea dărei de rile, cari vin în România. Intr’aceea situaţiunea financiară a ţianu, ca împreună cu ceilalţi prelaţi se
pământ ia dimensiuni tot mai mari, înce acestei foi a devenit tot mai critică. La întreprindă toţi paşii de lipsă pen
Monument puterilor europene. Un Grec
pând acum să se alăture la ea chiar şi finea lui Novembre a. tr. Badeni a cădut. tru delăturarea acelor disposiţium
bogat a dăruit 25,000 franci pentru a-se
municipiile. Ast-fel comitatul Heves, în con Urmaşul său, br. Gautsch, n’a primit ofer- ale proiectului de lege amintit, caii
gregaţia ţinută dilele acestea, a hotărît să ridica un monument în Haleppo, pe insula tul lui „Reichswehr , de a-i fi şi lui organ sunt vătemătbre autonomiei biseti
44
trimită camerei deputaţilor o adresă, prin Creta, care va ave să porte următorea in- semi-oficial; actualul ministru-preşedinte, cei nbstre şi tot-odată învită ambelo
scripţiă caracteristică : „Aici corăbii creştine
care să câră reducerea dărei de păment. Tot contele Thun, de-asemenea n’a primit ofer- Consistorii a lua disposiţiunile tre-
au împuşcat asupra creştinilor, cari au voit
odată s’a hotărît, ca printr’o altă adresă tul. Guvernul austriac a subtras lui „Reichs buinciose pentru ameliorarea dotaţiunei
44
cătră cameră comitatul să urgiteze extin să scuture jugul turcesc . wehr subvenţia şi astfel proprietarul Ţa preoţimei ndstre gr. or., ca sd nu fiă
44
derea dreptului electoral. rului a îndurat o perdere de 279.686 fi. avisată la ajutorul statului.
Biroul orăşănesc al căilor ferate în
Regele şi Regina României se vor în- Braşov. Ni-se comunică, că direcţia căilor 96 cr., ce pretinde a ’i se despăgubi. Viena, 27 Aprilie. Declaraţiunile
torce în BucurescI la 20 Aprile st. v. îm ferate de stat ung. a luat decisiunea, ca, Davis şi-a luat doi advocaţi de frunte de acŢ ale contelui Thun privitbre
preună cu Principii moştenitori. La 15 deşi cu finea lunei curente vor înceta de din Viena, cari vor purta acest proces unic la ordonanţele de limbă culminâză
Maiii curtea se va strămuta la Sinaia. Pe a mai funcţiona birourile orăşenescl din în felul său. în asigurarea, că doresce regularea
la finele lui Iunie Regele şi Regina — după provinciă, însărcinate cu edarea de bilete prin lege a cestiunei de limbă, că
cum află „Drapelul*—vor pleca să visiteze de drum de fer, totuşi biroul orăşănesc din Corespondenţa „Gaz. Trans“- pentru aceea doresce alegerea unei
pe Ţar la Petersburg, apoi familia regală Braşov să potă funcţiona mai departe, ca comisiuni permanente, din sînul tu
se va duce la Ragaz, unde va petrece şi pănă acuma, pentru comoditatea publi Giurgeu, 25 Aprile n. 1898. turor partidelor, care se pregătescă
vara. cului călător. Acest birou va eda deci şi P. On. D-n Artemiu Codarcea, noul acăsta lege, şi că păn’ atunci camera
în viitor bilete de zone şi de tour şi protopop al Turdei, astăŢ şi-a predat can se lucreze spre a satisface trebuin
Asociaţiunile de credit agricol şi in retour. celaria protopopâscă în sâma M. Onoratului ţele statului şi ale locuitorilor în
dustrial. Proiectul de lege privitor la aso D-n Eliă Câmpean, parochul Varvizului şi privinţa economică şi culturală (adecă
ciaţiunile de credit agricol şi industrial se Esecutor dispărut. Din Reghinul să administrator interimal al tractului Giur- se încheie pactul cu Ungaria).
discută de câte-va Ţie în comisiunea jus sesc se scrie, că esecutorul reg. de dare geului. Nici una din partidele mari ale
tiţiară a camerei, sub preşedinţa lui Teofil de-acolo Ludovic Lederle a mers în 17 Cei presenţî ne-am putut convinge camerei n’au fost mulţumite prin
Pabiny. Acuma tocmai comisiunea a ajuns Aprilie n. c. la Topliţa română pentru a despre ordinea, punctualitatea şi corectita-
tea introdusă de d-1 protopop în cancelaria aceste declaraţiunl. Nemţii nu le au
la acel paragraf, care are de scop a asi face o esecuţiă şi nu s’a mai întors acasă sa, precum şi în tote sferele activităţii sale, primit nefavorabil, dâr nu’s mulţu
gura ingerinţa guvernului la numirea mem pănă în diua de aŢ. El. a trimis însă o cari vorbesc destul de elocuent, că bărba miţi pentru-că Thun nu le-a pus în
brilor direcţiunei Asociaţiunei. Paragraful scrisore nevestei sale, prin care îşi ia ră tul, ce se departă dintre noi, e model de vedere tot-odată şi imediata cassaro
s’a primit fără modificare, Ţcându-se, că, mas bun dela ea şi dela cei 7 fii ai săi, diliginţă. Nu pot uita vorbirile alese, cu a ordonanţelor de limbă.
după ce statul va aduce jertfe aşa de mari declarând, că trebue să se prăpădescă, de cari s’a îndatinat a deschide sinodele, pre
cum şi predicele ţinute în parochii cu oca-
pentru înfiinţarea acestui institut, trebue ore-ce a ajuns într’o situaţiune materială siunea visitaţiunilor canonice, luarea esa- Londra, 27 Aprilie. Flota spa
să i-se asigure guvernului şi un drept de forte sdruncinată. A încercat să ia bani menelor şi alte ocasiunl, în cari atâtea niolă din Cadix nu se scie unde se
ingerinţă la constituirea centralei. — Marţa împrumut dela mai multe bănci, dâr nu i-a principii salutare şi consilii părintesc! a află. Se crede, că ea străbate ocea
dat nimeni. Se presupune, că s’a sinucis. sciut împământeni în inimele nostre şi ale nul atlantic spre a ataca litoralul
credincioşilor noştri. american.
Vieţă lungă. In comuna TruşeştI, din Nici asprimea iernei, nici greutatea
sebire prin mişcările de verme fârte ase- judeţul Botoşani, a răposat săptămâna tre comunicaţiunei de munte nu l’au putut opri Madrid, 27 Aprilie. S’aştbptă în
44
mănătore cu acelea ale unui şerpe . cjilele acestea o mare bătăliă navală
cută moşneagul Vasile Stanciu, în vîrstă de a fi de faţă acolo, unde interesele co
mune au pretinşi să fiă. Jertfitu-şi-a liniştea la Manila.
Eu vorbii cu redactorul respectivei de 120 de ani. Pănă la morte, moşneagul
14
casnică, espusu-s’a „abczugurilor şi flueră-
foi despre caşul acesta şi-l întrebai din în s’a bucurat de întregimea facultăţilor sale.
turilor neomenâse din partea celor străini
tâmplare, de ce numele decedatului e ti El lasă în urmă trei copii dintre cari cel atunci, când şi-a afirmat totă autoritatea D I Y E R S E .
părit „Bedlo*, aşa dâră fără „e? 44 mai tînăr este în vîrstă de 79 de ani. întru apărarea caracterului confesional şi
naţional al scolelor sale, cari aici în Să- Gelosia plantelor. Grădinarii din Ger
„După cum presupun, disei eu, aţi
Distincţiune prea înaltă. Majestatea Sa cuime sunt atât de persecutate. mania de sud, cari se cred a fi mari spe
fost anume însărcinaţi, ca să-l tipăriţi ast
Tarul Rusiei a conferit marelui comersant de Acesta e bărbatul, care cu o abnega- cialişti, afirmă, că şi florile sunt gelose una
fel. Am credut în tot-dâuna, că numele > a
seminţii Edmund Mauthner ordinul Sf. Ana ţiune demnă de urmat a condus acest tract pe alta. Aşa de es. intre trandafir şi rezedă
acesta să scrie cu „e* la sfârşit . protopopesc printre „Scille şi Caribde în
44
44
clasa III. Domnul Mauthner are a mulţămi esistă o adevărată inimiciţia. Dâcă aceste
44
„însărcinaţi? Nu! răspunse el. E o acestă distincţiune succesului, ce l’a avut decurs de şâpte ani. N’am atins aceste ca două flori se lâgâ într’un buchet cu alte
lităţi ale Prea On. D-sale, pentru ca să fiă
simplă greşâlă de tipar. Numele se scrie cu ocasia esposiţiei societăţii de grădi
preamărit astădî, când ne părăsesce, ci pen flori, după un timp ore-care le vedem, că
44
în totă lumea cu un „e la sfârşit şi nărit imp. din Petersburg. Este prima-oră tru ca să-i esprim un adio de- mulţămită şi stau lipit una de alta veştede, pe când cele
nici când nu l’am auclit pronunţându-se că domnitorul Rusiei a decorat pe un co recunoscinţă pentru ostenelele aduse pe al lalte flori sunt încă prospete. Garâfa şi
44
alt-fel . mersant din Ungaria. tarul acestui tract protopopesc, — der mai heliotropa simpatisâză mult între sine. Dâcă
vârtos pentru ca să fiă orientat cel ce va
44
„Atunci , Ţsei eu, murmurând în mine să vie, care să nu cuteze a încinge brîul se lâgâ într’un buchet cu alte flori, ambele
1. Aplicarea multiplă Nu esistă mijloc mai
în timp ce mă pregăteam de plecare, „a- bun, care se pote aplica la diferite caşuri, ca roşiu al acestui tract numai pentru onore se ascund şi rămân mult timp prospete.
tuncl de sigur ârăşî s’a demonstrat dicala, Molls Franzbrantwein care alină durerile, intă şi comoditate, ci cu abnegaţiune demnă să Din contră, lâcrămiâra este o adevărată
că „adevărul este mai curios decât întâm reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos se lapede de sine, şi numai aşa să-şi ieie monstruositate, deorece omâră orl-ce flore
plarea — căci Bedlo fără „e la fine, ce e băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura (jîlnic cruoea sa şi să vie. din jurul ei. Intre arbori încă domnesce
44
prin poşte dela farmacistul A. Moli liferantul Urez ca Dumne4eu să lungescă d-lui
alt-ceva, decât numele lui Oldeb întors? gelosiă, aşa de es. între teiu şi arţar: dâcă
curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din protopop anii vieţei, ca şi acolo unde merge,
şi omul acesta îmi spune, că e numai o provincie să se ceră espresă preparatele lui Moli, să potă munci cu succes pentru biserică, aceştia sunt plantaţi lângă olaltă, cât mai
greşâlă de tipar. provScjute cu marca de contravenţie şi subscriere. scolă şi naţiune. îngrabă se prăpădesc. Cine nu crede, âtă
M. Un preot. primăvara e aci, încerce şi se va con
vinge.
