Page 65 - 1898-04

REDACTIUNEA,
Admiiiistraţiunea şi Tipografia.
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30.
Scrisori nefrancate nu
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet.
I N S E R A T E se primesc la AD-
MINISTRAŢIUJIE în Braşov şi la
următorelo Birouri de anunoiurî:
In Viena: M. Dukes Naclif.
Max. Augenfeld & Emorioh Lesner,
Helnrich Sohalek. Rudolf Hosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik.
InBudapesta: A.V. Goldber-
per, Ekstein Bernat. In Ham-
burg.- Marolyi & Llebmann.
PREŢUL INSERŢIUMLOR : o se­
ria garmond. pe o colonă 6 or.
şi 30 cr. timbru pentru o pu­
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială.
RECLAME pe pagina a 3-a o
seria 10 cr. său 30 bani.
Cfstsunea limbei şi pactul.
Este de mare interes şi pentru
noi ceea ce se cuprinde în impor­
tanta declaraţiune, ce a fâcut’o în
camera deputaţilor din Viena, Mer-
curea trecută, ministrul-preşedinte
conte Thun relativ la cestiunea limbei.
In Austria cestiunea limbei preo­
cupă guvernul în mare măsură şi îi
face cele mai mar! griji, deore ce,
precum bine seim, acăstă ceştiune
agită aşa de mult spiritele în sînul
popârelor de-acolo şi este causa de
căpeteniă a conflictului grav, ce s’a
iscat între ele, transplântându-se pană
şi în parlament.
Dela deslegarea cestiunei lim­
bei atârnă ac}! pacea interioră în ţă­ esclamare, cu care a fost întreruptă cu răcâlă şi cu reservă declaraţia lui nasc adesea puncte de atingere, unde pe
rile austriaco. Acel guvern, care se
va pută lăuda, că a reuşit a dobândi
acâdtă deslegare, nu numai, că-şî va
câştiga o gloriă neperitdre, dâr se
va pute lăuda, că este cel dintâiu
guvern în monarchia habsburgică,
care a aflat cheia egalei îndreptă­
ţiri naţionale şi printr’asta a aflat
şi mijlocul de-a pută lucra cu suc­
ces la consolidarea monarchiei po­
liglote.
Contele Thun a asigurat în de­
claraţia sa, ce o publicăm mai jos
în tătă estensiunea, că ţine tare ia
principiul deplinei egale îndreptăţiri.
Este o adevărată plăcere a aucji, că
într’un stat atât de însemnat şi cult,
cum e cel austriac şi cu care avem încă
multe legături comune, se accentuăză
acest principiu cu atâta seriositate
de cătră şeful guvernului. Noi, cei
de sub oblăduirea lui Banffy, trebue
din contră să esperiăm în fiă-care
efi, cum se întărce aicî cu fundul în
sus acel principiu salutar, formulân-
du-se astfel: deplină egalitate în ce
privesce desconsiderarea şi încălcarea
dreptului de limbă al naţionalităţilor
nemaghiare.
Nu se păte nega, că părerile
desfăşurate de contele Thun în de-
FOILETONUL „GAZ. TE ANS. “
Signatura temporis.*)
XXI.
Iubite amice!
Pe la 25 Maiu 1866, eu o lună
mai ’nainte de înfrângerea Italieni­
lor la Custozza, ambasadorul Pru­
siei cu reşedinţa în Vili a Caponi de
lângă Florenza, Usedom, spunea lui
Bernbardi, că în timpul din urmă dreptate când bănuiam actele guver­
popularitatea lui Kossuth a scăcjut nului cesaro-crăesc ca fiind de rea
în ţera ungurescă.
Aristocraţii ungari rămaşi în
ţâră şi duşman! nemrpacăţf aTVAus-
triei s Au~pus îrTf’runtea mişcării na-
T
ţionale. Alăturea cu guvernul cesaro-
crăesc din" VienaT~au~~~con31ituiD îno.ă
::r
de pe 1 aramii~T86D= r861 Tnoâce un
guvern oc'uît măaMarTficare cărmnia
Ţâra Ungofesca, Bap«tifl şi Awtaa.
Iul \>r'\n~-wcc^convitet secret ^esecutiv eu
sediul nr Pestai Din acest comitet
făceau parte^ceP mai cu vac}ă aris-
*) A se ved6 Nr. 81 al „Gaz. Trans “ din 1893, Din cine se compunea acea
„gazeta» iese în flacare fi,
Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 12 fi., pe sĂse luni
6 fi-, pe troi luni 3 fi.
N-rii do Duminecă 2 fl. po an.
Pentru România si străinătate:
Po un an 40 franci, pe şĂse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeiră la tdto oii-
ciolo poştalo din întru şi din
afară şi la d-nii coloctorî.
Abonamentul pentru Braşov
Admmidraţiunea, Piaţa mare,
Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
I.: Pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., po troi luni 2 fl 50 or.
Cu dusul în casă: Pe un an
12 fl., po 6 lui.î 6 fl., po trei
luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
v. a. său 15 banî. — Atăt abo­
namentele cât şi inşerţiunile
sunt a so plăti înainte.
9 8
claraţia sa amintită fac impresiunea, prejurările de faţă s’ar pără neme- Desvoltarea, întărirea spirituală şi
că el ţîntesce sincer la o aplanare rită pentru a da o altă întorsătură economică a tuturor părţilor însemnă pu­
a certelor de limbă în modul cel -mersului lucrurilor, care este atât de terea totalităţei. Ea presupune însă tot­
mai mulţămitor pentru t6te părţile. nefavorabil dualismului şi pactului odată, ca în interesul totalităţei progresul
Dâr sunt greutăţi şi contele Thun economic, ce este a se încheia. Nu unuia să nu respingă dorinţele îndreptăţite
le indică cjicând, că considerarea do­ seim, cum cugetă contele Thun asu­ ale celui-lalt; presupune aflarea unei con­
rinţelor naţionale ale diferitelor par­ pra aşa erelor afaceri comune cu sonanţe, care să facă posibil ca ei să lu­
tide formâză numai o parte a pro­ Ungaria, dâr se vede, că de-ocam- creze cu spor unul lângă altul în propriele
blemelor guvernului. Cealaltă parte dată tot pactul îi stă în gând. cestiuni, precum şi ca să lucreze împreună,
privesce vieţa economică şi culturală Eri s’a început desbaterea asu­ gata de a aduce jertfe pentru binele to-
a statului. pra cestiunei limbei în cameră. Par­ taliţăţei. Decă acesta se pote dice despre
Când contele Thun a apelat la tidele germane au primit în total cu tote întrebările politice, atunci în măsură
parlament ca se se reculegă, asi­ satisfacţia declaraţiile ministrului- şî mai mare se pote afirma când e vorba
gurând, că-şî va pute recâştiga în­ preşedinte, deşi n’au rămas tocmai despre tractarea şi ajungerea dorinţelor na­
crederea poporaţiunei numai printr’o mulţămite cu ele. Mai puţin satis­ ţionale.
muncă positivă, unul din deputaţii făcute sunt însă partidele din drepta Simţirea naţională a diferitelor po­
german! naţional! a esclamat: Re- şi este întrebare, decă partidele au­ pore, nisuinţa pentru a îngriji de desvol­
fusarea pactului cu Ungaria! Acesta tonomiste din drepta, cari au primit tarea lor spirituală, aduce cu sine, că se
vorbirea ministrului-preşedinte, ca- Thun, vor pute să adopteze punctul lângă cultivarea propriei-naţionalităţl, trebue
racterisâză situaţiunea silită, de care de vedere al ministrului-preşedinte. să se ţină sama şi de exigenţele altor
trebue se ţină sâmă guvernul. Orî-ce s’ar decide însă privitor naţionalităţi, de exigenţele totalităţei. Pre-
E vorba de încbeiarea pactului la regularea cestiunei de limbă, pac­ când, cu puţine escepţiuni, în alte state
cu Ungaria în timpul cel mai scurt tul cu Ungaria totuşi nu va ave momentul naţional trebue să fiă privit ca
şi dec! şeful guvernului austriac şanse de a fi primit de parlamentul alcătuitor de stat, aici la noi cele mai di­
vine şi cjice cătră parlament: Văd austriac. ferite naţiuni sunt unite într’o puternică
şi recunosc, că ceea ce vă neliniş- legătură de stat sub acelaş sceptru şi for-
tesce şi vă agită mai mult este ces- măză o mare familie de popore. Din con­
tiunea limbei. Acăsta trebue să fia Declararea contelui Thun. vieţuirea tuturor acestor popore resultă
prin urmare regulată prin lege. Să că de o parte, cu privire la totalitate,
se alăgă o comisiă dintre tâte par­ $tă declararea ce a facuPo con­ de altă parte cu privire la desvoltarea şi
tidele, care se-o studieze şi să în­ tele Thun în şedinţu dela 27 Apri­ trebuinţele deosebitelor popore, raporturile
cerce a-i da o resolvare seriăsă din lie a camerei vienese : de limbă au ajuns a fi de cea mai mare im­
tăte punctele de privire. Până atunci In ajunul unei desbateri ce se pre­ portanţă, ba cum dovedesce momentul de
însă să nu stăm cu mânile în sîn, vede a fi d’o lungă durată şi în care di­ faţă, au devenit chiar petra unghiulară a des-
să lucrăm ceva positiv, căci oca- feritele partide îşi vor desfăşura vederile voltărei politice.
siune ni-se oferă destulă pe terenul lor, cred de a mea datorie a arăta părerile După acesta introducere contele Tliun
economic şi cultural. de cari se va conduce guvernul în tratarea accentueză, că după ce în afară de dis-
Cu un cuvânt, contele Thun propunerilor asupra limbei. Nu mă voi putea posiţiuniie esistente şi a disposiţiunei scurte
vre să amâne luptele pentru dreptul ocupa numai cu cestiunea limbei, ci voi a art. 19 din constituţia, n’a esistat pănă
de limbă, transplantându-le în co- trebui să ating şi afacerea politicei gene­ acuma o lege de limbă, guvernele au ţinut,
misiunea instituită cu scop de-a afla rale. Pe când, firesce, partidele naţionale că regularea cestiunei de limbă este un drept
modul şi chipul cel mai bun pentru împing înainte nisuinţele lor naţionale, esclusiv al executivei. De atunci s’a modificat
regularea prin leg! a cestiunei de pentru guvern considerarea dorinţelor naţio­ încetul cu încetul acesta părere.
limbă. Intr’aceea să se procedă la nale formăză numai o parte a problemelor Vorbesce apoi de ordonanţele de limbă
regularea celor-lalte probleme, cele sale. Guvernul trebue să aibă în vedere date de antecesorul său, Gautsch, cu caracter
are parlamentul în interesul totali­ binele întregului şi să îngrijâscă pe deplin provisor pănă la regularea prin lege. Eu,
tăţii, adecă a monarchiei. de trebuinţele spirituale, ea şi de cele eco­ dice, ţin aseuenea că cestiunea de limbă tre­
Nu-i vorbă, ministrul-preşedinte nomice ale tuturor ţărilor şi poporelor bue să se reguleze printr’o lege (Bravo! din
Thun a aflat o formulă, ce în îm­ acestui vast imperiu. partea nemţilor).
tocraţî şi basa organisării revoluţio­ Camarilld'fi Au nu şi din Aristocraţi, nefiind la minister, i-a primit Al-
nare o forma vechia constituţie a Co­ — cari aveau legături do sânge eu barto Blanc, secretarul general al
mitatelor. membrii guvernului ocult din Pesta ? ministerului de interne. Acesta ime­
Eişpanii, Fibiraele şi Solgăbi- Numai aşa se pote esplica, că diat li-a comunicat soirea cea mai
raele Comitatelor (Districtelor) erau guvernul ocult maghiar putea în acelaş! nouă, că consiliul municipal al Pes­
numiţî de guvernul cesaro-crăesc din timp funcţiona alăturea cu guvernul tei a votat o adresă de lealitate îm.
foştii ofiţeri de honvec}! dela 1848. cesaro-crăesc, tără ca acesta să-şî fi păratului Francisc Iosif.
Primarii şi funcţionarii subaltern! bătut capul cu descoperirea conspi­ Secretarul Blanc, arătându-se
comunal! erau de asemenea aderenţi ratorilor maghiari, erî trădători, acţî fârte mâhnit, Bernbardi îl liniştea
de-ai lor, aşa că ţera întregâ se găsea patrioţi! O tempora! O mores (jicând:
în mâna conspiratorilor. In acel timp, adecă în Maiu „Au dâră nu scie totă lumea
Hei amice! Apoi n’aveam eu 1866, s’afiau în Florenza doi agenţi „cu câtă uşurinţă se votâză aseme-
de ai guvernului maghiar ocult: ge­ „nea adrese şi cât de puţină valâre
neralul JTurr şi groful Th. Caâky, „au ele?“
credinţă, dând cârma Ardealului pe car! stărmaiT^pe lângă 'Usedom se Comandorul Cerrutti intrând în
mâna conspiratorilor, cari prin sluj­ intervină la guvernul Prusiei spre a vorbă replica:
başi de ai lor au lăţit reţeaua conju- intra în tratative cu membrii comi­ „Aşa e, de cât cu o lună mai
raţiunei peste tâtă ţera! tetului secret esecutiv din Pesta şi „înainte, Ungaria întrâgă era pen-
Şi în faţa acestui adevăr, Un­ anume cu colonelul Kiss, care pe „tru noi, acum numai e de cât ju­
gurii — cu car! ai noştri aveau şi atunci se afla în Berlin. Ast-fel
mătate !“
atuncea, ea şi acuma, se se lupte Usedom propunea guvernului seu La Bl Maiu 1866 âspele lui
barbătesce pentru păstrarea limbei ca se pună împreună cu Italia la Usedom era generalul Turr, pe care
şi a naţionalităţii nostre, — mai diaposiţiunea acelui comitet un mi­ Bernhardi îl descrie ca fiind un băr­
aveau şi neruşinarea de-a arunca lion de franci, fie-care câte 500,000.
bat fârte frumos. A făcut la 1848
acusărî, că bărbaţii noştri conducă­ La 30 Maiti 1866 Usedom şi campania în Italia, fiind în serviciul
tor! ai causei române ar sta în ser­ Bernbardi mergeau la Palazzo Vecchio armatei autriace, de-aicî, trecând în
viciul Camarillei din Viena. spre a vede pe preşedintele consi­ Piemont, a luat parte la tâte es-
liului de miniştri, La Marmora, care pediţiunile lui Garibaldi. Se înrudia