Page 66 - 1898-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 85--1898.

pice apoi că acesta e o mare pro­ fi desfiinţate, îndată ce vor fi aduse legî să urmeze escadra şi depeşile lor sunt cen- s’au admis şi unele modificări, acesta s’a
blemă, care se p6te resolva bine şi durabil mai bune. surate de un anume funcţionar. făcut mai mult în defavorul confesiunilor
numai cu conlucaarea tuturor factorilor. E Mai departe contele Thun esclamă: Neîv-YorTc, 27 Aprilie. Un locotenent nemaghiare. Aşa, de esemplu, la § 3 al
vorba ca prin aeestă muncă să se liniştâscă Să lucrăm la soluţia cestiunei de limbă, american a debarcat pe costa Cubei lângă proiectului s’a primit amendamentul, ca în.
furtuna naţională... Mare e problema ce dâr să ne îngrijim tot-odată pentru tote Santiago şi s’a dus în lagărul şefului in­ cas, când preotul n’ar cere întregirea ve­
ne stă înainte şi decă şi nu va succede trebuinţele statului şi a poporaţiunei lui pe surgenţilor, Garcia, pentru a fixa amănun­ niturilor sale, s’o potă face acâsta ctedin-
îndată opera, ţinta se va ajunge pas de pas. terenul vieţei economice şi culturale. tele invasiei insulei de Statele-Unite, cu cioşii, eventual autoritatea bisericâscă, etc.
Salut deci instituirea unei comisiunl de Cercuri largi ale poporaţiunei aştâptă cooperarea insurgenţilor. S’au ivit şi la desbaterea pe paragrafi
limbă şi promit că guvernul va colabora dela parlament o muncă roditore. Să nu * discuţiunl de interes pentru noi. Aşa de
cu totă seriositatea la tratările acestei co- amăgim aeâstă speranţă, să nu se crâdă esemplu marele şovinişt:
Ministrul român al afacerilor streine
misiunî. cumva, că camera esistă, der nu e capa­
aduce la cunoscinţa publică, că guvernul Goloman Thaly dise: Ministrul instruc-
In acesta comisiă se vor trata tote bilă de-o muncă positivă. (Forte bine! în
Statelor-Unite a notificat blocarea porturi­ ţiunei publice şi-a esprimat speranţa, că
întrebările de limbă, căci de fapt n’avem drâpta.) Trebue să facem, ca lumea ârăşl
lor de pe costa nordică a Cubei, începând mai ales preoţii naţionalităţilor vor fi re­
de a face numai cu o cestiune de limbă, ci se aibă încredere în parlament. Acâsta se
dela Cardenas pănă la Bahia-Honda, pre­ cunoscători statului maghiar pentru ajutorul,
c’un întreg complex de cestiuunî de limbă, pote face numai printr’o muncă positivă. cum şi blocarea portului Cienfuegos, de pe ce li-se dă prin acest proiect. Vorbitorul
cari sunt tratate deosebit. (Aprobări din (Prade: Respingerea pactului cu Ungaria.)
costa sudică. însă nu este atât de optimist, ca ministrul.
partea Nemţilor) după conceptele geogra­ La acâsta muncă comună învit onor. ca­ Ar dori să se înşele, şi acei cinstiţi preoţi
fice, după sfera oficială, aş pute elice, pen­ meră. Pe când alte state progresâză, noi Fortificaţiile Havanei. sâ fiă îu adevăr recunoscători „naţiunei ma­
tru care sunt menite. Vor fi deci de lipsă stagnăm, trece timpul scump fără de fo De pe teatrul răsboiului, coresponden­ ghiare* pentru darul, ce li-se face, dâr multe
diferite legî, trebne să se aibă în vedere los şi nefolosit. Să ne reculegem, presentul tul ziarului „Times scrie: esemple amare din istoriă dovedesc tocmai
a
şi competenţa legislaţiei imperiale şi a le­ şi viitorul ne vor mulţămi. (Aplause în Havana este atât de tare fortificată contrarul. Cele 900,000 fl. sunt bani arun­
gislaţiei dietelor provinciale şi dreptul de drepta.)
încât nu va fi uşor pentru Americani de a caţi; cu ei ne cumpărăm duşmani, pe cari îi
ordonanţă.
o sili s£ se predea. Pe totă costa dela Co- vom întări cu bani maghiari în contra statului
Mai trebue ca comisia să se ocupe jimar la castelul Morro sunt baterii cu tu­ maghiar. Cunoscând sentimentul cumetrilor
şi de stabilirea principielor pentru un şir Resboiul ispano-american. nuri din cele mai grele. 0 mare mulţime valahi, ce în mod măestrit este nutrit în
de întrebări, cari mişcă sentimentul na­ Flota Spaniolă. de tunuri mai uş6re sunt aşedate în tote contra nostrâ din Bucuresci şi alte părţi,
ţional fără a privi direct cestiunea de punctele disponibile. răspândind neîncetat seminţia urei în con­
San-Vicenie, 27 Aprilie. Escadra spa­
limbă. Garnisona din Havana este compusă tra Maghiarilor, — vorbitorul nu cutâză a
niolă n’a plecat încă.
Cele mai necesare principii pentru scuti­ din 60.000 trupe regulate şi 40.000 volun­ spera la recunoscinţa, la care contâză mi­
Londra, 27 Aprilie. Mai multe corăbii
rea minorităţilor în diferitele ţări şi ţinuturi, tari. Depositul de muniţiuni este mare şi nistrul. O vom păţi-o acuşa cum am păţit’o
de răsboifi spaniole staţionâză în canalul
şi anumite cestiuni ce privesc jregularea afa­ pentru multă vreme suficient. Alimentaţiu- cu proiectul de lege redactat în spiritul idea­
de la Manehe. Scirea asupra capturării stâ-
cerilor şcolare, asemenea nu vor pute fi nea este şi ea îngrijită pentru cel puţin listului baron JEotvos, de care se folosesc numai
merului american Shenandăh pare falsă,
trecute cu vederea. Nu cu o formulă sim­ două luni de dile. Acâsta este şi causa pentru de-a abusa în contra naţiunei maghiare,
căci acest bastiment a fost vădut ieri lângă
plă, ci numai printr’o mnncă seriosă prin pentru care escadra americană nu arată necum să se mulţămâscă cu drepturile, ce
Coork.
firma intenţiune de a ajunge la o înţele­ d’o cam-dată disposiţii pentru o acţiune li-se garantâză în acea lege.
Bayona, 27 Aprilie. Circulă svonul, că
gere se pot dobândi fructele salutare pentru seriosă. Luni, bastimentul New-York şi-a Trebue să mulţămim Provedinţei, că
escadra spaniolă va merge să bombardeze
scutul diferitelor naţiuni şi pentru binele făcut apariţiunea timp de două ore în faţa avem limbă de stat maghiară. In vecina
principalele porturi din nordul Statelor-
totalităţii. Înţelegerea asupra principiilor celor Havanei, în afară de linia de bătae a ba­ Austriă cât de amar să simte tocmai în
Unite.)
mai de căpetenia trebue se premârgâ codificării teriilor dela Cojimar. Spaniolii nu i-au dat împrejurările de aclî lipsa unei limbe de
Manilia, 27 Aprilie. Escadra spaniolă
căci ar fi o mare erâre a crede, că cestiu­ însă nici o atenţie. stat... Se provocă la „Reichstag -ul german,
w
a plecat spre întâmpinarea escadrei americane,
nea de limbă s’ar pute regula printr’o lege care numai de curând a votat 100 milione
ce se aşteptă în fiă-care moment. Atitudinea puterilor.
care fiind votată de majoritate, pote să în­ mărci pentru fondul menit a deposeda pe
Fregata americană Saranac, intrată în
tâmpine resistenţa tare a minorităţii (Apro­ „Journal officiel publică declaraţia de Poloni. Ei (Germanii) nu nâgă tendinţele
u
port, a fost capturată de o canonieră spa­
bări din partea nemţilor.) neutralitate a Franciei în conflictul ispano- lor faţă de Poloni şi limba polonă o tole-
niolă.
Spune apoi că ţinta e de a crea o american. râză numai în scolele poporale primare
lege ca să fia mai bună ca ordonanţele şi jDela insnla Cuba. „Petersburgskiie Viedomoste verbind alături cu cea germană. La noi însă naţio­
u
stabilă, deşi nu tocmai o dogmă pentru Havana, 27 Aprilie. Situaţia nu s’a de răsboifi, spune că vechea prietenie dintre nalităţile au nu numai scole poporale, ci
tote timpurile. Oomisiunea să fiă terenul, schimbat. Escadra americană ocupă aceeaşi Rusia şi Statele-Unite esclude orl-ce act ne­ şi gimnasiile şi institutele teologice ale lor
pe care să se întâlnescă tote partidele în posiţiă. Trei vapore spaniole, printre care prietenesc din partea celei dintâiîi şi că înfloresc în deplină libertate (Sic!) Şi totuşi
nisuinţa de a crea ceva positiv şi de a transatlanticul „Monserrat , având pe bord fără îndoială America va sci să preţuescă noi suntem cari persecutăm naţionalităţile;
u
afla formula legală pentru cestiunea de trupe spaniole, au reuşit să tae linia blo­ mai mult decât orl-când aeestă prieteniă. purtarea Germanilor faţă cu Polonii şi
limbă atât de controversată. cării. Se telegrafiâză din Mexico „Agenţiei Francesii din imperiul lor trebue să ne
u
Guvernul ar dori ca acâsta comisiune Canoniera spaniolă „Ligera a întâl­ Reuter“, că ministrul afacerilor streine a servâscă ca model şi să nu fim peste mă­
să fiă permanentă, ca amânările Reichs- nit contra-torpilorul american „Cushing“, declarat, că Mexicul va păstra cea mai sură modeşti când e vorba de promovarea
rathului să nu fiă causă de trăgănare... care a tras foc. „Ligera a răspuns vasului strictă neutralitate în timpul conflictului is­ şi răspândirea limbei statului. Dela aceia,
w
înainte de a procede guvernul din propria american, care a suferit avarii mari, der a pano-american. Guvernul este decis a face cărora statul le dă remuneraţii, eu pretind
iniţiativă (la regularea cestiunei de limbă putut totuşi să câştige largul mării. să se respecte decisiunea sa. ca se scie limba maghiară a statului. Alt­
trebue să fi făcut seriose încercări de a Londra, 27 Aprilie. La Washington fel nici un ban frânt n’aşl putâ vota pen­
stabili o înţelegere asupra ei, ce se pote circulă svonul, că chiar în săptămâna acesta, tru întregirea acestor venituri preoţescl.
ajunge prin bunăvoinţă. soldaţi de marină vor debarca în Cuba, la Desbaterile din dietă Aşi dori, dice vorbitorul, ca preotul rutean,
Ordonanţele din 5 Aprilie 1897 (ale o di depărtare de Havana şi că ei vor fi sas şi valah să predice pretutindeni unguresce.
asupra proiectului de lege despre între­
guvernului Badeni) au fost desfiinţate, ele urmaţi de 16.000 omeul de trupă regulată De aceea la § 6 face un amendament în
girea venitelor preoţilor necatolicî.
n’au corăspuns relaţiunilor faptice ale ţării din Tampa. sensul, ca din întregirea veniturilor să fiă
(Aşa e! în stânga germană). Şi eu ţin tare Londra, 27 Aprilie. Soirile privitore Erî s’a terminat desbaterea pe para­ împărtăşiţi numai acei preoţi, cari posed în
la principiul dreptului deplin egal. Ordonan­ la escadra americană din apele Cubei tre- graf! a proiectului de lege pentru întregirea scriere şi vorbire limba oficială a statului ma­
ţele esistente (ale lui Gautsch) corăspund buesc primite cu mare reservă. Numai trei veniturilor preoţescl. Aprope toţi paragrafii ghiar. Acelor preoţi, cari încă n’au învăţat
mai mult relaţiunilor faptice der şi ele pot corespondenţi de cli are au fost autorisaţl au fost primiţi neschimbaţi, âr întru cât „limba statului" li-se dă un termin de trei

cu casa Bonaparte, avend ca soţie adauga Usedom, să fiă în flăcări, are cesaro-crăesc din Viena să fi fost puse! de venat ascunse pe la curţile
pe o nepotă a lui Lucian Bonaparte. trebuinţă de bani şi arme. Cei din atât de somnorosă, atât de puţin boerescî; chiar şi Csâky avea la Cas­
Generalul Turr cât a stat în armata Berlin însă refusă de temă, ca să nu deştâptă şi atât de puţin vigilentă, telul seu uo deposit mare de arme
austriacă avea mare trecere la gră- fiă traşi pe sfriră, fiind că nu cunosc ca să nu cunoscă lucrurile, cari se (NB. Bravo! şi autorităţile adminis­
niţerii Serbo-CroaţI; de aceea se numele membrilor comitetului re­ petreceau sub ochii ei? trative căutau după arme pe la mo­
credea, că el va pute se-i pună în voluţionar maghiar. Eu nu cred! şiile metropolitului Şuluţiu. Vigilentă
mişcare în contra Austriei. „Apoi s’ar pută cere numele La 3 Iunie 1866, adecă cu câte­ mai era poliţia austriacă maghiară
Turr cerea se fiă ataşate două persănelor din comitetul esecutiv", va cjile mai ’nainte de declararea cu ai noştri!) Pe urmă vor năvăli
legiuni, una maghiară şi alta ita­ Dotifica Usedom la Berlin, „care resbelului, Usedom, însoţit de groful asupra depositelor militare din Un­
liană, pe lângă armata Prusiei. trăind în mijlocul poliţiei guvernu­ Csâky, se presintă la Bernhardi. garia mai avend a primi în acelaşi
Bernhardi îi răspundea, că e lui cesaro-crăesc, ar fi espuşî la o In cursul convorbirei groful Csâky timp arme şi muniţiuni şi din Serbia
neadmisibilă cererea. Armata pru- sigură spendurătbre?" arată o chartâ (mapă) a Ungariei pe şi din România (?)
siană, cjicea el, avend faţă cu ad­ „Orice indiscreţiune , termina care erau desemnate ţinuturile în Terenul operaţiunilor era împăr­
tt
versarii săi chiar şi în companie Usedom, „ar aduce cu sine furcile cari avea să se începă mişcarea şi ţit în trei raione: primul raion îl for­
idei umane şi cavaler esă, n’ar vedâ cu pentru membrii comitetului esecutiv esplica oral organisarea revoluţionară mau împrejurimile Comornului, ale
ochi buni asemenea adunături (sic!) maghiar din Pesta". maghiară în contra Austriei. Pestei şi Transilvania întrâgă, din
Turr mai spunea, că comitetul Ei bine, măi frate, se pbte ad­ Ungaria era împărţită în 8 cir- care insurgenţii maghiari şi secui
secret executiv din Pesta în frunte mite ca guvernul ocult maghiar să cumscripţiunî militare în frunte cu aveau se fiă transportaţi în Ungaria,
cu groful Th. Csâky n’ar mai vre întindă laţul conspiraţiunei de sus 8 generali de Divizie cu câte 3—4 ■i emânend Ardealul scutit de mişcări spre
să scie de Kossuth, care avend un şi pănă jos în ţără şi în străinătate brigade. Comandanţii subalterni ai a se evita provocarea unui resbel de rassă
caracter cât se pbte de egoist, e în­ în contra casei domnităre şi poliţia companiilor erau funcţionarii comunali. în acesta ţeră.
chipuit, îngâmfat şi rîvnitor la domnie. austriacă să nu scie nimic? Se nu Nu în fiă-care localitate se găseau „Forte înţelepţeşte!“ răspundea
Usedom însă ie dădea sfatul să cund8că numele şi persdnele comi­ asemenea comandanţi, erau chiar re­ Bernhardi.
se împace cu Kossuth, avend tre­ tetului esecutiv din Pesta? Se nu giuni întregi în cari comitetul ese­ Al doilea raion era de-alungul
buinţă de popularitatea şi numele cunăscă pe agenţii comitetului, cari cutiv maghiar nu avea bmenii săi (NB. Carpaţilor în Ungaria de nord şi
lui, der se nu-i admită o înrîurire cutreerau cruciş şi curmeziş ţera şi Cred şi eu!) de-alungul graniţelor de sud ale Croa­
hotârîtâre asupra mersului afacerei. străinătatea fără a li-se da de urme? Aveau la disposiţiune 18,000 şi ţiei, destinat pentru ciocniri de gue-
„Ca Ungaria la timpul oportun, Se pote, ca poliţia guvernului chiar şi acestea nu erau decât numai rilla.