Page 67 - 1898-04

Nr. 85—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

ani pentru a-o învăţa, er decâ nici atunci patrioţi, cari pote că nu sciu unguresce, Zdrobit de un Obuz. O dramă sfăşie- date de dânsa, îndoiala nu mai putea în­
nu o vor sci, sS li-se subtragă ajutorul. (Yii să nu fiă împărtăşiţi din întregirea de tore s’a întâmplat dilele trecute pa câmpia căpea : alţii erau asasinii cârcîumarului
aprobări în stânga estremâ). 400 fl. din marginea satului Ştefăneşti din jud. Gherciu şi al soţiei lui, âr nu cei con­
Geza Makfalvay: vorbesce tot în sen­ Col. Thaly: Nici un ban! Ilfov. (România). Pe când mai mulţi copii damnaţi. După 2—3 dile de cercetări, po­
sul ortacului său Thaly şi pentru caşul, Ministrul Wiassics: întregirea de 800 se aflau cu vitele la păşunat, unul din- liţia de siguranţă reuşesce să descopere pe
când amendamentul lui Thaly n’ar fi primit, fl. şi aşa o primesc numai cei ce sciu un­ tr’ânşii, Niţă, fiiul lui Ion Gheorghe din cei doi asasini, cari la primul interogator,
presentă el un alt amendament în sensul, guresce, căci în § 4 se pretinde să fi ab- Ştefăneşti, gSsesce pe câmp un obuz, ră­ ce li-s’a luat, au mărturisit crima, denun­
■ca după nouă ani (terminul până când are solvat opt clase ale unei şcole medii. mas probabil dela tirul făcut de artilerie ţând şi pe cel d’al treilea autor, cel prin­
să se facă succesiv întregirea veniturilor) Col. Thaly: Sunt şi şcole şi gimnasii în tâmna anului trecut. Copilul începe a cipal, un anume loan Aron, fost condam­
numai acei preoţi să fiă împărtăşiţi, cari valahe (ai căror absolvenţi nu sciu un­ se juca cu obiectul găsit şi lovindu-1 în nat, şi care în present lucra la o bină pe
sciu perfect unguresce. Acesta s’o probeze guresce)! focos, proiectilul face esplosie. Sfărîmă- strada Spaniolă. Acesta, confruntat cu cei­
-cu atestat dela primăriă, subscris de fisol- Ministrul Wiassics: Amendamentul lui turile obuzului au lovit drept în faţă pe lalţi, făcu mărturisiri la rândul lui, des­
găbirăul. Când însă s’ar ivi îndoeli, comi­ Thaly ar produce multe încurcături. Unde nenorocitul copil, care a rămas mort criind în tote amănuntele grozava crimă.
tetul administrativ va numi o comisiă esa- este marginea, la care să putem dice, că pe loc. Procesul, (îi „Drapelul", se va judeca din
00
minatore de trei membri, care va avă să scie unguresce? nou. Parchetul a început deja instruirea
Un câne dăruit Sultanului. împăratul
constate, decă respectivul preot scie ori nu In fine amendamentul lui Thaly s’a acestei crime, care se complică cu o gravă
0 0
Germaniei a trimis (pi ! acestea Sultanu­
unguresce. respins cu 69 voturi contra 46. erore judiciară.
lui ca dar un câne frumos, care e admira­
losif Madarâsz : pice, că el şi în 1868,
bil dresat pentru răsboiii. Cânele a fost Concert. Musica orăşenescă va concerta
■când s’a adus legea de naţionalitate, a Zis, trimis prin contele Perpoucher. Duminecă în prima Maih în otelul „Eu­
•că acestă lege va mări numai apetitul na­ SCIRILE DILEI. ropa". începutul la 8 ore sâra. Intrarea
5
ţionalităţilor. Francisc Deak, conducătorul — 17 (29) Aprilie. Cestiune de onore. Fiiul primarului 30 cr.
-de atunci al partidei deakiste, n’a voit să din Praga, Dr. Podlipny, a sosit în Viena
Degradarea unui căpitan. Marţi de di-
'ţină semă de acesta sinceră părere a lui, spre a cere satisfacţiă deputatului Peschka
mineţă s’a făcut în faţa trupelor, dincolo ULTIME SOIRI.
dicendu-i: „Iubite amice, nu eu am aţîţat pentru ofensa adusă de acesta tatălui său,
de Cotroceni, degradarea căpitanului de
pofta naţionalităţilor; acum nu mai am ce precum şi lui însu-şi cu ocasia unei discuţii Fiume, 28 Aprilie. A fost ales
intendenţă Rovinaru, condamnat pentru de-
•face". Se provocă apoi la art. de lege VI din în parlament. Secundanţii tînărului Pod­ primar erăşî Maylănder. Acesta a
fraudare. Pe lângă trupe, un număr mare
1840, după care nici un predicator biseri­ lipny sunt: sub-locotenenţii Deveran din declarat însă, că nu p6te se jure pe
de persone civile au asistat la acest du­
00
cesc, nici un ajutător seu capelan, fiă de artileriă şi Hanus dela husari. Se mai Zi > legile introduse dela 1 Ianuarie. Din
reros spectacol. Grefierul în presenţa d-lui
ori-ce confesiune, nu pote fi numit, decă că deputatul ceh Udrzal va provoca pe Dr. causa acesta guvernorul va anula
maior Paleologu a cetit hotărîrea condam-
u.u scie unguresce. Fiind-că deci propune­ Pomer, care întrerupându-1 ar fi dis: „ofi- alegerea.
natore. Acestă formalitate fiind îndeplinită,
w
rea lui Thaly eorăspunde legei din 1848, ceri, cari mint . New York, 28 Aprilie. Pănă acjî
maiorul Cortescu rostesce următorea for­
el o primesce. s’au anunţat la birourile din t6te
mulă solemnă: — „Căpitan Rovinaru, eşti Hoţî de sifone. In Bucurescî s’a des­
Ministrul Wiassics: Scopul intenţionat statele Uniunei 400,000 de voluntari.
nedemn de a purta armele. In numele Regelui coperit o bandă de hoţi de sifone, care
de Thaly se pote ajunge mai vîrtos prin
te degradăm! Când sergentul escortei s’a avea ramificaţiuni în totă ţâra şi care
esecutarea art. de lege VI. din 1840 şi prin
apropiat şi i-a rupt tresele, sabia şi epole- opera de mai mult timp acestă pungăşie D I V E R S E .
trevisuirea legei pentru şcolele poporale.
tele căpitanului condamnat, Rovinaru a pe o scară întinsă. Pungaşii furau sifone
Mulţi preoţi pănă acum nici n’au putut să Cerşitor invenţios. In Ziirich se în­
devenit palid ca un mort şi abia putea să gole de pe la diferitele fabrice de apă ga-
0 0
înveţe unguresce. Chiar după raportul mai tâmpla cjil ! trecute un cas fârte intere­
se ţie pe piciore. Luat între baionete şi zosă din ţâră, ştergeau de pe capetele sifo-
nou, ce l’a primit, nu s’a propus cu succes sant. In casa unui domn întrâ un cerşitor
condus la închisore, Rovinaru a pornit cu nelor firma fabricantului de unde le furase
limba maghiară dintre 1910 şcole comu­ şi ceru pomană dela stăpânul casei. Dom­
capul în jos şi părând cu totul în altă şi apoi gravând o altă firmă, le vindea pe
nale în 78; dintre 5442 şcole romano-ca- nul însă forte dur îl dete pe cerşitor afară.
lume, departe de cruda realitate, de care la diferiţi fabricanţi. Şeful acestei bande,
tolice în 322; dintre 2101 şcole greco-cat. Oerşitorul eşind afară, vede într’o cutiă cu
se lovise câte-va momente înainte. El în­ un anume BL Grinfeld, a fost prins şi
în 676; dintre 1789 şcole gr. or. în 910; scrisori, ce era la uşă, o revistă biseri-
cepu apoi să plângă. Ceremonia asta a de- arestat la poliţlă. Serviciul de siguranţă,
dintre 1385 aug. evangelice în 229. Er în­ câscă; scote revista afară şi scrie pe mar­
gradărei a făcut o adâncă impresie nu nu­ începând cercetările, a mai descoperit şi
văţători, cari nu sciu nimic unguresce, au gine următorele: „Unui om, care atât de
mai asupra militarilor, der şi asupra celor­ pe alţi complici în mai multe oraşe din
funcţionat: la şcolele comunale 124, la cele dur respinge pe cerşitor!, nu ’i se cuvine
lalte persone, cari au asistat. ţâră, tot Jidovi. In total, din cercetările
romano-cat. 131, la greco-cat. 55, la gr. să cetâscă reviste bisericesc!".
făcute pănă acum, numărul sifonelor furate
or. 163 etc. In unele locuri învăţătorii sciu Telefon între Bucurescî şi Berlin. Di­ Un îmblânditor de animale în curtea
se ridică la 6000.
limba maghiară şi cu tote astea pe copii recţiunea de poşte din Bucurescî a propus lui Menelik. Regele Abisiniei cunosce multe
nu-i învaţă unguresce. Provocările, ce el direcţiunei de poşte din Berlin construirea 0 erdre judiciară. Acum sâse ani, în lucruri de-ale Europenilor, dâr pentru aceea
le-a făcut în privinţa acesta la autorităţile unei linii telefonice, care să lege direct Bucu- Martie 1892, au fost prădaţi şi ucişi câr- totuşi încă n’a ajuns la atât, ca să crâdă,
bisericesc!, au rămas fără resultat. In alte rescii cu Berlinul. La Berlin propunerea a ciumarul Gherciu şi soţia lui, Anica, din Bu- că esistă omeni, cari sciu să poruncâscă
locuri, din contră, învăţătorii sunt forte fost primită şi acum se aşteptă să urmeze în curesci (str. Foişor Nr. 50.) Tâte bănuelile că- regelui animalelor, — leului. Un favorit al
buni patrioţi, der nu sciu unguresce. „ Va scurt timp tractările pentru construirea dură asupra indivizilor Dumitru Croitoru, regelui Menelik, anume inginerul Ilg, a
se cţică cunoscerea limbei maghiare nu este în liniei. Ion Vacă şi Gheorghe Badea, cari au şi fost chiămat acum la curtea Negusului pe îm­
totdeuna o mesură a patriotismului“. De-alt- condamnaţi la câte 6 ani muncă silnică. blânzitorul de animale Secht, ca să-şi arate
Maghiari noi. Printre cei 25 „fericiţi ,
u
mintrelea, dise mai departe ministrul, în Mai cjilele trecute, d-1 George Otnescu, iscusinţa. Secht a şi plecat spre Abisinia,
ce intrară în „raiul maghiar", schimbându-şi
ce privesce articulul de lege VI. din 1840, inspector de poliţie, afla din svon, că o unde în curtea regelui Menelik îl aştâptâ
numele, rivalisâză cu fiii lui Iuda şi 3 ră­
aoest guvern — cel puţin în parte — a erore judiciară s’a comis, condamnându-se, 28 de lei, pe cari el a promis a-i îmblânzi
tăciţi Români, şi anume : Ion Ciobanu, care
luat măsuri pentru esecutarea lui. E con­ nu adevăraţii făptuitori, ci nisce nevinovaţi. în decurs de trei săptămâni. Călătoria pănă
se făcu „Csiszâr", George .Simpeleanu se
vins, că acuşa, când va veni în cameră cu Intre altele, d-1 Otnescu afla, că o spălă- la Abisinia, după cum s’a proiectat, are să
prefăcu în „Szentpali şi losif Sigleneanu
u
un proiect de lege pentru revisuirea legei pen­ torâsă, anume Maria, din apropiere de dureze şâse luni.
în „Szegledi". —Să-ţi trăescă, d-leBanfîyl
tru instrucţiunea poporală, care guvernului îi locul crimei, ar cunosce pe omorîtori.
Atragem atenţiunea asupra anunciu-
va da în privinţa acesta o ingerinţă mai Predici. Poimâne (Duminecă în 19 Luată de scurt şi cercetată, femeia mărtn-
lui Fekete Kâroly.
.mare, din nou se va audi plângerea, că Aprilie v.) va predica în Biserica Sf. Ni- risesce, că cunosce pe doi din asasini, pe
vatămă autonomia. (Oontra-diceri în stânga.) colae din Scheiă părintele Dr. Vasilie Mihai Gheorghe şi pe Ilie Florea, nu însă Proprietar: 1îb*. Aurel MuB*cşianuun
N’ar afla just pentru acum, ca acei buni Saftu. şi pe cel d’al treilea. După amănuntele Redactor responsabil: GregeH'iu Maior.
Al treilea raion era curat ma­ ralul Klapka. Serbo-Croaţii pe gene­ Csâky, în cursul întrevorbirei rea casei Habsburgilor. (NB. întocmai
ghiar pe şesurile Tisei, — cu pădu­ ralul Tfirr. Ardelenii pe grolul Beth- fiind strîmtorat cu uşa, declara, că ca şi la 1848/9.)
rea Balcony, ca loc întărit de retra­ len; er în România comandantul Deak era iniţiat, aproba proiectele Câte-va cjile în urmă Bernhardi
gere în cas de nevoiă şi destinat militar era eă fiă generalulEber(?— şi activitatea comitetului esecutiv şi Usedom fiind primiţi în audienţă
asemenea pentru guerilla — (NB. Nea­ NB. Măi! măi! nucum-va! Românii din Peşta şi că comitetul nu lua de Regele Italiei şi venind vorba de
părat! acâstă pădure a fost întot- s’ar fi supus acestui beţivan ca să nici o otărîre fără consâmţământul comandantul armatei austriace con­
dâuna culcuşul betyâtilor lui Rozsa se bată pentru o causâ străină lor? lui. (NB. Aşa da!) centrată în Boemia în contra Pru­
Sandor, de unde atentau la vieţa şi Magna petis Csâky!) Bernhardi adresându-se apoi ge­ siei, Regele Victor Emanuel îi asi­
•buzunarele âmenilor). Pe acelea şe- „Ca rege al Ungariei era să fie neralului Turr îl întrebă: „cum se gura, că generalul Benedek ar fi un
surî avea se se desiăşure stăgul re­ „proclamat tinărul mare duce de „pâte ca generalul Eber să aibă co- bărbat energic şi capabil; că ar în­
voluţionar maghiar, întin4endu - se „Leuchtenberg spre a câştiga şi sim- „manda militară asupra Românilor, treţine împreună relaţiuuî fârte ami
operaţiunile pe o scară întinsă, mai „patiile Rusiei pentru causa ma- „acel general — 4icea nedumerit cale şi că chiar atunci de curând
ales că Ungurii din regimentele aus­ „ghiară." „Bernhardi, — care nu era decât generalul Benedek, trimiţându-i sa­
triaco aveau se deserteze cu duiumul. Ce-i îngrijea mai mult, era ati­ un pierde-veră şi un netrebnic in ale lutări, i-ar fi comunicat prin o domnă:
Sergenţii şi căprarii unguri erau bine tudinea lui Deâk, fiind-că Klapka „cătâniei“. „ qu ’il prevojait de grands malheurs pour
iniţiaţi în ale couspiraţiunei. Sergen­ scriea dela Paris, că acolo n’au în­ Turr admitea incapacitatea ge­ VAutriche“ — că el prevede mari
tul, care trecea cu o compania în credere în revoluţiunea maghiară, pe neralului Eber, care la Capua n’a fă­ nenorociri pentru Austria.
tabăra insurgenţilor, avea să fiă nu­ câtă vreme Deak nu-i amestecat. De cut decât prostii, însă 4icua, că Eber Tot atunci groful Csâky, trecând
mit căpitan, âr că,prarul, care deşerta aceea comitetul esecutiv din Pesta ar ave legături intime şi amicale cu în urmă pe la Bernhardi, i a arătat
u
cu un pluton, era să fiă numit loco­ se frământa cu gândul, că cum ar Românii. (NB. Crede naiba!) un Rcvers subscris de Kossuth, prin
v
tenent. putea câştiga şi pe Deak. La despărţire Csâky a lăsat lui care exdictatorele lua îndatorirea de
Căpitanii vapârelor pe Dunăre Bernhardi, întrerupând pe Csâky, Bernhardi un memoriu (memorand), a se supune Comitetului esecutiv al
aderau cu toţii la actele revoluţio­ îi răspundea: Deak e advocat şi ad­ care afară de cele arătate pănă aci Ungurilor, erî trădători, acţi patrioţi!
nare maghiare. vocaţii cred, că tâte cestiunile se pot mai cuprindea şi următârea declara- La revedere!
Portofoliul ministrului de resbel resolva numai prin oratoriă, moţiuni raţiune categorică:
avea să-l primâscă generalul Wetter şi conclusiunî. De aceea âmenî din „Îndată la isbucnirea revoluţiunii, Teofil Jfrăncu.
■{NB. Neamţ). Insurgenţii maghiari tagma lui Deak se înspăimântă să Ungurii vor convoca parlamentul maghiar
.erau să aibă ca comandant pe gene­ calce pe un teren lor necunoscut, j j la Dobriţin, unde vor proclama detrona­