Page 69 - 1898-04

REDACŢIUNEA, „gazeta" ie în flgcare îi.
Se
Miinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ongaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl M pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şese
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni l6 fr.
MINISTRAŢIUME în Braşov şi la
următorelo Birouri de anunclurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Max Augenfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mossb.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
in Budapesta : A. V. Goldber- Administraţiunea. Piaţa mare,
per, Ekstoin Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyi & Liebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colină. 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ (l>T"ULrr^ex ZD*uuzn.ir2.ecă, 10) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. siu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 80Anul X1L. Braşov, Duminecă 19 Aprilie (1 Mai) 1898.

Bucuria „pat’ioţilorT Ce mai vreţi, decă chiar şi unul desperate, ce le fac adversarii noştri, victualii. Se simte deja o mare lipsă
din stânga estremă, care s’a opus ca se ne sdrobescă, sigur! fiind, că în tdte părţile din causa acesta şi,
Mare este bucuria între patrio­ legei pentru că dă prea mare putere ele nu vor pute isbuti. fiind că tocmai în timpul de acum
ţii jidano-magbiari, că camera din în mâna guvernului, când e vorba este puţin grâu adunat la noi, ca
r Peseta a mai votat o lege, care a de preoţii român! gr. or. strigă, că şi în tdtă Europa, cu drept se în­
fost croită anume pentru a întări banii ce se vor da Românilor sunt Revista politică. grijesc mulţi, ca nu cumva specu­
puterea guvernului ţaţă cu preoţimea aruncaţî, câ cu ei îşî vor cumpăra Privitor la paşii, ce s’au între­ laţia se ducă şi puţinele provisiunî
„nepatriotică" şi a dajicestui guvern Ungurii numai duşman! şi că ar tre­ prins din partea Consistorielor bise­ de grâne din ţâra şi ţăranul se ră­
arma in. mână de a combate aşa bui se pretindă dela fiâ-care preot, ricei române gr. or. spre a protesta mână muritor defdme. In România
cjisele „agitaţiuni duşmane statului" care priuiesce ajutor dela stat, se în contra disposiţiunilor asupritore vecină a fost vorba deja de oprirea
ale ei. Cetitorii noştri sciu de cine scie limba maghiară; ba ar dori, dise ale proiectului de lege despre între esportului grânelor din ţâră. Acolo
şi de ce este vorba. Alalta-erî, după acel turbat şovinist (Thaly), ca preo­ girea veniturilor preoţilor neeatolicî, şi cucuruzul (porumbul) s’a scumpit
o desbatere destul de lungă, la care tul rutean, sas şi valah se predice nu ne este încă cunoscut, ddcă tdte forte tare. Intr’o săptămână s’a ur­
au luat viuă parte ţ6te partidele pretutindeni numai unguresce, cum Consistdriele ndstre gr. or. au adre­ cat preţul Jui cu 800 de lei la va­
unguresc!, a tost primit şi în des­ se mai ceruse odinibră prin o lege sat representaţiun! în contra acelui gon. La Iaşi vagonul se vinde cu
batere specială proiectul de lege ungureacâ adusă la 1840. proiect, cum a făcut Consietoriul 1100 lei.
privitor la întregirea venitelor preo­ Der pune verf la tdte purtarea bisericei săsesc! ev. din Ardeal. *
ţesc!. ministrului Wlassics, care stă la vorbă Asemenea nu cunosccm cuprinsul Merge încet cu desfăşurarea res-
Cât de periculosă e ţinta ce-o serios cu asemeni descreeraţî şovi- acelor representaţiun!. Seim numai boilllui, ce a isbucnit între Spania şi
urmăresce guvernul unguresc cu nişt! şi le promite câte şi mai câte, America. Depărtarea cea mare din­
din scirile, ce le-am primit dela
acesta lege, se vede şi de acolo, că că va revisui legea pentru instruc­ Arad, că Consistoriul episcopesc de tre aceste ţări, cari sunt despărţite
tote căpeteniile partidelor maghiare ţiunea poporală — se ’nţelege, în acolo a înaintat o representaţiune prin Oceanul Atlantic, apoi şi mai
din oposiţiune s’au ridicat în contra interesul înveţărei limbei maghiare, în aedstă gravă întrebare. Piarele marea depărtare a coloniilor spa­
ei. Nn de aceea au combătut ei ba că se va ocupa chiar şi de cele niole, au adus cu sine încâtva acâscă
din Pesta ne spun acum, că Joia
proiectul de lege, fiind-că acesta a- ce le voise legea amintită din 1840. trecută a sosit la dieta ungaiâ o trăgănare. Mai mult însă ea se da-
meninţă libertatea bisericelor nema­ Asta însemneză, că cu toţii, dela petiţiune a Ccnsistoriului român gr, toresce imprejurărei, că Americanii,
ghiare, ci fiiud-eă ameninţă şi liber­ capul guvernului pănă la cel mai or. din Arad subscrisă de Prea deşi ei au făcut cea mai mare gură,
tatea protestanţilor maghiar!, căci amărît oposiţionist, sunt aşa de scrîn- Sânţia Sa episcopul Meţianu şi adre­ provocând resboiul, nu suut încă
dă prb mare putere in mâna guver­ tiţ! la minte în ce privesce purtarea sată camerei deputaţilor. In acestă pregătiţi pentru el. Corăbiile lor de
nului şi îi face acestuia cu putinţă faţă cu naţionalităţile, încât se în­ petiţiă camera este rugată de-a îna­ răsboiu n’au aitileriştî probaţi, er
ee se amestece şi în autonomia pro­ trec ei pe ei. poia proiectul de lege ministrului armata lor regulată stă numai din
testanţilor. In faţa acestei navale turbate a de instrucţiune, ca se-1 aducă în 30,000 de omeni, ceilalţi sunt toţi
Aşa-dbr temerea de „atotputer­ maghiarisărei şi a puterei de stat consonanţă cu legile, car! asigură voluntari. Se anunţă, că s’au înrolat
nicia statului" i-a făcut pe Ioan Zichy, cutropitore, r.oi cei ameninţaţi tre- autonomia confesiunilor şi, înainte pănă acuma 400,000 de voluntari
Moinar, Apponyi etc. se strige în bue se facem, cum se fjice în limba de a-i aşterne din nou camerei, se americani.
contra diaposiţiunilor absolutiste ale militară, un careu şi, sprijinindu-ne fiă ascultată şi biserica română Spaniolii au o armată şi chiar
amintitului proiect de lege, prin care urner la umer, se ne concentrăm gr. or. şi marină mai bine piegâiită de răs­
ministrul se face poliţaiu peste pur­ forjele de aperare şi se nu le risi­ * boiu, dâr au cu 6 corăbii de răsboiu
tarea morală şi politică a preoţilor pim şi periclităm primind darurile, De când cu isbucnirea războiu­ mai puţin ca Americanii şi coră­
şi încă cu dreptul de a judeca după ce ni-se ofer cu atâta vicleniă şi câ- lui între America şi Spania, ne-am biile lor nu-s tote aşa nouă, ca cele
bunul lui plac despre purtarea lor cjend astfel în ispită. ales cu o scumpire a pânei, ce nu americane. Re astădj se aşteptă o
şi a le retrage ajutorul statului ori­ Ne pare bine, că simţul acesta s’a mai pomenit dela 1880 înedee. batăliă între flotele ambelor state
când îi va veni la socotelă, dându-1 s’a dovedit, că este viu şi tare în Va fi contribuit, nu-i vorbă, şi res- Scirile sunt nesigure, mai ales cele
ca premiu numai celor ce se vor inimele preoţi mei ndstre şi cu oca- boiul la acesta scumpire, der urca­ din Statele-Unite, cari vorbesc nu­
face uneltele sale orbe. siunea desbaterilor în sinul sindde- rea cea mare a preţului grâuelor mai de succese ale Americanilor.
| Dbcă prin urmare chiar şi Ma lor bisericei române gr. or. Pe câtă credem, că este a se datori mai O escadră americană se află înain­
ghiarii se tem de urmările acelui vreme Românul va ţine cu tăriă mult speculanţilor de grâne. Destul, tea insulei Cuba, pe care au blocat’o.
proiect, care dă în mâna guvernului neînfrântă la cinstea, la drepturile că tocmai omul sărac, muncitorul, Statele latine Francia, Portugalia
diu nou o mare putere, atuncî ce şi la interesele sale de vidţă, ne- e mai mult lovit de aeăstă pacoste, şi Mexicul au manifestat călduros
se mai cjicem noi, contra cărora sunt încungiurând nici o jertfă, privim cu căcî nu trebue se uităm. că pe lângă simpatia lor pentru Spania în acest
îndreptate săgeţile în primul rend? curagiu şi fără tdmă la încercările grâne se mai scumpesc şi celelalte răsboiu.

FOILETON OL „GAZ. TRANS.“ face acolo o împărăţie, peste care să dom­ mamă, nu-i aşa? Acolo vom fi siguri şi fletul meu sbuciumat îmi spune să ascult
nesc!, cum ţi-se cuvine; nu, dâr aici mi-i forte fericiţi. M’am gândit eu: mă simt şopta care spune să plec.
prea frică de tot. Plecăm. plin de inimă; eu te voi apăra de omeni (Dracea apare în fund, venind din
Pentru teră. Mihai: Fi-vei fericită, acolo, mamă? răi, şi atunci vei fi veselă, nu-i aşa? drâpta). A... Armaşul Dracea, bătrânul
*
Ddmna: Cred. (copilul se duce de se Ddmna; Copile! (aparte) cât de re­ prietin al lui Pătraşcu.
Piesă într’un act. vin genul lui Frangois Coppfe).
uită în fund, spre zare). O, luptele! Ele pede se uită la vrîsta lui! (tare) Du-te de
Scena III.
Ddmna Teodora, mama lai Mihai Vitezul. au ucis pe tatăl tău. Şi pe t’ne, iubitul te jocă; vedî unde e Petru.
Ddmna Teodora şi Armaşul Dracea.
Mihai, fiiul lui Pătraşcu Vodă. meu copil, pe tine, suflet curat şi frumos, Mihai: M ă duc.
Armaşul Dracea, vechiul prietin al ini Pătraşcu să te hărăzesc aceleeaşî ursite! O ţâră, pe Dracea: (După ce a salutat): Pleci,
Ddmna: Părută-mă frumos şi apoi te du.
Acţiuuea se petrece într’o casă domnescă de care o iubesc, ţâra în care m’arn născut, domnă?_
pe o moşie.
a cărei vorbire e dulce buzelor, căcî cu Scena II. Ddmna: Da.
(Terasa unui palat de ţâră. In fund pe vale
ea mi-a şoptit întâiele vorbe de dragoste, Dracea: Dâr copiii?
satul; departe, pierdendu-se în zare, munţi. Amurg Ddmna Teodora: Nu, nu voiu fi feri-
căci cu densa copiii mei mi-au spus în- Domna: Ii iau cu mine.
de tdmnă. Spre sfârşitul actului luna se arată. ricită în surgun; dâr cel puţin ei, dragii
u
Domna Teodora, în negru, stă jos. Mihai, în pi- tâiaşl dată „mamă! Trebue dâră să te Dracea: Te rog să mă asculţi. Sci, că
ciore lângă densa). numesc amară, se găsesc cerul tău omo- mei copilaşi, vor fi liniştiţi. copiii noştri au trăit la olaltă. Toţi sunt
rîtor şi fatal pământul tău ?.. Ei da, căci Ţâra... la tâtă urma, un prejudeţ suflete curate şi noprihănite. Dâr când ai
Scena I.
tu mai făcut văduvă — şi am numai copiii vulgar, care mi-ar răpi pe aceşti ângeraşl mei au prins de veste, că tovarăşii lor
Ddmna Teodora, Mihai.
mei pe lume. în luptele-i fără sfârşit şi îi aruncă pradă plâcă: că de târna unui viitor, care se
Mihai: Aşa dâr plecăm, mamă? Mihai: (întorcendu-se) Cât e de fru­ morţei!... Totuşi, pronunţa numele tău Ţeră arată plin de duşmăniă nemilosă pentru
Domna Teodora: Da, dragul meu copil. mos. mamă, şi cât trebue să fiă de frumos acei vitâz blând, care s’a svîrcolit înve­ noi toţi, ei se duc în ţări străine, atunci
Mihai: Domne ce fericire trebue să când mergi repede, tot mai departe şi ninat ... Domne ! De ar putâ să mă vadă acele guri neatinse de ură au rostit cu­
fiă câud rălc-torescl! vecj.1 tot alte ţări, alte lucruri! Uite, uite că plec pentru vecie din locaşul în care vântul, care mă înfioră: Copiii Domiţci fug!
Ddmna: Destul am suferit. Grozav pasărea aceea cum sboră repede spre am fost atât de fericiţi, că plec sdrobită Ddmna: Armaşule !..
m’au zdrobit întâmplările din urmă. Cu ce răsărit! în lumea largă, ducând cu mine copii săi... Dracea: Fiii voştri, Domnă, sunt încă
am închipuit din averea ta părintâscă, Ddmna: E o pasăre, care merge spre Nu acest vis grozav mă înspăimântă; sunt copiii, e adevărat: poţi face orl-ce cu ei;
vom merge unde-va, departe, unde vom alte ţărmuri să-şî găsâsoă scăpare şi odihnă. mamă şi fac bine câte le fac; căci n’am dâr cinstea te opresce să-i duci departe
trăi liniştiţi (suridend) O, nu sper că-ţî vei Mihai: Dâr vom merge şi noi acolo, altă datorie de cât a-ml mântui copiii; su­ fără voia lor. Ai pus ore lumină în su-