Page 71 - 1898-04

Nr. 86—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

Va fi contribuit ore şi acâstă nebă­ cută a fost prânţlul de gală la curte. La casă grădinarul, l’a pus la masă şi i-a dic­
Cununia. D-l loan Jurca, absolvent de
gare în sâmă spre a face pe Bulgari să acest prânej au luat parte amândoi împă­ tat următorea scrisore : „Stimaţq d-le mi­ teologia şi învăţător în Lugoş, se va cu­
demonstreze în potriva nostră? Nu seim. raţii. In cercurile politice din Berlin a pro­ nistru! Domnul meu, Mă ie. Sa Barcsay nuna mâne, în 1 Maiii n., cu d-ra Ecaterina
Dâr cert este, că d. Bachnew prin discursul dus însă ore-care mirare, că deşi prâncjul Domokos de Kis Barcsa, te face atent prin
Baban din DragomireştI. — Să fiă în ceas
l
său a căutat să lovâscă în Români. s’a început numai la 6 / ore sâra, împă­ mine, că de altă-dată să nu-i seri prin alţii,
2 cu noroc!
Negreşit, acâstă demonstraţie ne lasă ratul Wilhelm a plecat din Dresda la 9 când îi răspund! la epistola lui privată. Am
reci, pentru-că mult trâmbiţata cuvântare ore. S’au născut tot felul de presupuneri scris’o eu — Onuţ Vasilie, grădinarul de Escursiune Ia Constantinopol. Ni-se
este eşită dintr’o bulgărâscă câfă grosă, şi între altele s’a dis, că între împăratul casă al Măriei Sale Barcsay Domokos . — spune, că se fac multe întrebări cu privire
14
dela care la urma urmelor nu putem să Wilhelm şi împăratul Francisc losif s’ar fi Serisorea acâsta apoi a adresat’o şi trimis’o la escursiunea, ce se va face la 28 Maiii
aşteptăm tact şi discernământ şi mai puţin produs ore-care încorcade, fiind-că nu îm­ ministrului Wlassics. Foile ungurescl susţin, n. c. la Constantinopol. Ca răspuns la aceste
încă cunoscinţa situaţiunii naţionalităţilor păratul Wilhelm, ci Francisc losif a rostit că ar fi şi ajuns în mâna ministrului. întrebări ni-se comunică, că preţul unui
din Ungaria. toastul în sănătatea regelui Saxoniei. „Ta- bilet tour şi retour dela Braşov la Constan­
u
geblatt din Berlin critică aspru acâstă Aniversarea de 20 de anî a societăţii tinopol (cu trenul separat dela 28 Maiii n.),
In orl-ce cas, e forte probabil, că
faimă, cjicând, că nu pote fi întemeiată, filarmonice din Braşov se va serba în 7 pe lângă locuinţă şi provisiune în Constan­
domnul profesor bulgăresc numai de astă-
deorece la asemeni festivităţi dinainte se Maiii st. n. printr’un concert filarmonic, ce tinopol timp de B chlej costă cl. I fi. 117
dată va fi părăsit pentru câte-va zile patria
hotăresce cine şi ce are să vorbâscă; afară se va da de cătră societate în acea cli în şi cl. II fi. 88. PrenumărărI se primesc nu­
sa spre a se învîrti niţel prin Europa —
de acâsta regele Saxoniei în răspunsul său noua casă de concerte, cu concursul bine­ mai pănă la 1B Maiii st. n. în biroul oră­
căci altminteri ar fi putut să scie atâta sâmă,
a amintit mai întâifi pe împăratul Wil­ voitor al cântereţii de opere d-na Daysy şenesc pentru bilete de drum de fier (jos
că este o ne mai pomenită necuviinţă, ca
14
helm. Krones, dirigent fiind d. Anton Brandner. în „casa Sfatului ).
să te duci într’o ţâră străină, într’un oraş,
Programa prea interesantă o vom publica
să te puni la masă şi să lansezi un discurs Grindină şi rupturi de nori. Din co­ în numărul de Luni.
în care să te faci judecător în o cestiune muna Secian, de lângă Vinga, ni-se scrie, înmormântarea învăţătorului St.
politică, ce împarte acea ţâră în două ta­
că Sâmbăta trecută, în 23 Aprilie n. a că- Certificate pentru dilerî şi muncitori. Dragomir din Satulung.
bere politice, ce se combat cu înverşunare.
(jut pe hotarul acelei comune o grindină In înţelesul unei ordinaţiunl a ministeriului
Trebue să fie cine-va cu desăvîrşire lipsit
grozavă, cum nici bătrâni de 80 de ani ung. de agricultură privitâre la intrarea în Săcele, 16 Aprilie v. 1898.
de bun simţ şi de cele mai elementare no­ n’au mai pomenit. Stratul de grindină era putere de drept a articulului II din legea Domnule Redactor! După cum aţi bine­
ţiuni de cultură europenâscă spre a putâ
gros de-o palmă. Sămănăturile de tomnă, despre regularea raporturilor între stăpâni voit a lua notiţă în Nrul 82 al foii Dv. Lun
comite o asemenea necuviinţă şi — pros­ grădinile de pomi şi legumele au fost ni­ şi lucrători: Magistratul orăşenesc din Bra­ în 13 Apr. v. c. după ameacjl s’a făcut în­
tie. Să ne erte acest cuvânt d. Bacbnew,
micite. Intre Timişora şi Lipova a urmat şov provocă pe toţi dilerii şi muncitorii să mormântarea mult regretatului nostru în­
dâr nu putem califica cu alte cuvinte pur­ şi o ruptură de nori, care a stricat traseul se presente la despărţământul de meserii văţător Ştefan Dragomir. Cum-că toţi l’am
tarea sa. Cum adică? In cele două dile căii ferate, fiind întreruptă comunicaţia. al Magistratului spre a-şl procura certifi­ iubit şi-l regretăm, s’a dovedit chiar şi cu
câte le-a petrecut el la Cluj, a avut posi­
Din Tritiul de jos, de pe Câmpiă, se anunţă, catele. ocasiunea înmormântării dânsului, la care
bilitatea de a cunosce oestiunea naţiona­
că şi în acele părţi a căcjut o grindină gro­ a luat parte atâta lume din Săcele, ba şi
lităţilor din Ungaria şi Transilvania, spre Din Bocşa montană primirăm mai acum
zavă. din alte părţi, că abia mai încăpea în bi­
a contesta, într’un discurs public, drepta­ două săptămâni o plângere în Gestiunea unor
Pentru distracţia şi instruirea mese­ serică. Serviciul înmormântării l’au făcut
tea celor ce susţin, că naţionalităţile de bani, ce se dicea, că s’ar fi încassat dela
riaşilor noştri. Comitetul „Associaţiunei me­ mai mulţi preoţi săcelenl împreună cu co­
acolo sunt oprimate ? Cu alte cuvinte, acest Ruga bisericei încă în 1892, fără ca în-
14
seriaşilor români din loc arangâză mâne, rul învăţătorilor din aceste sate, în biserica
dăscălaş — mahalagiu dela Silistria — are cassatorul să-şi fi făcut cuvenita dare de
Duminecă, în 19 Aprilie st. v. la 3 ore p. SS. Arhangheli din Satulung, al căreia în­
obrazul a spune naţionalităţilor din Un­ sâmă. In privinţa acâsta primim însă acum
m. în localul Associaţiunei (strada Hirscher văţător şi parochian a fost răposatul timp
garia, că luptele lor se basâză pe neadevăr? un răspuns subscris de 20 corişti în frunte
19) a doica convenire literară-musicalâ-decla- de 29 ani.
Dâr, ce mai vrâi dela un asemenea „pro- cu d-nii Roscoban, Spinean, Gruescu, Pe-
matoricâ, la care se învită meseriaşii noştri Cu ocasiunea acâsta s’au ţinut 3 vorbiri
fesor de istorie (!!) care a dovedit, că e rian, Muntean, Renou, Dolorean etc. Toţi
M
dimpreună cu familiile lor. funebrale, care de care mai interesantă. Cea
capabil de o asemenea obrăznicie. aceşti 20 corişti declară, că plângerea amin­
dintâiă vorbire a ţinut’o tînărul şi harnicul
Flecăria lui n’are nici o importanţă Octogenarul Dr. I. Ţurcan, deputat al tită a fost neîntemeiată şi că nu cunosc
preot, D-l R. Verzea, a doua, directorul
în chestia naţionalităţilor şi gălăgia pe „Reichsrath -ului din Viena, serbâză Dumi­ nici un motiv, care ar putâ să deştepte
M
dela biserica Sf. Adormiri din Satulung,
care o fac reptilele maghiare cu acest in- necă, în 1 Maiii n. a opt-4ecea aniversare a bănuell în ce privesce încassările dela
D-l Domeţiu Dogariu, în numele corpului
dividuum loquax ne dovedesce un singur dileisale natale. In Bucovina se fac pregătiri „Rugă . — Românii din Bocşa vor face învăţătoresc din Săcele, âr a-treia în nu­
14
lucru: înspăimântătorea isolare în care au ca să se serbeze cu vredniciă acâstăîcji me­ bine, dâcă vor înceta de-a se bănui şi acusa mele corpului învăţătoresc din Braşov, a
ajuns Maghiarii, dâcă pănă şi asemenea morabilă a mult stimatului şi iubitului oc­ unii pe alţii, căci unde între fraţi a întrat
ţinut’o D-l I. Dariic, învăţător la aceste
mofturi li-se par destul de importante spre togenar. vrajba şi neîncrederea, acolo nu mai pote
şcâle.
a le depeşa şi comenta în pressa europână. fi vorba de progres.
Un grădinar care corespondeză cu mi­ Din tustrele vorbirile reese, că răpo­
Dâcă Maghiarii nu au alţi apărători, decât
nistru. Un cas nostim de tot ne povestesc Colecţiune de danţurî şi cântece naţio­ satul Ştefan Dragomir a fost: un părinte
oratori de trampa acestui Bachnew, trebue
14
foile unguresc!. Un anumit „nemeş ungu­ nale. A apărut de curând la Institutul de adevărat în familia sa; un învăţător harnic
să-i compătimim. încă câte-va asemenea
resc şi deputat dietal, din câta mamelucilor arte grafice Carol Gobl în BucurescI, în care ş’a împlinit chiămarea de dascăl cu
14
„triumfuri şi Ungurii au să se facă de
guvernamentali, cu numele Barcsay Domo- ediţiune poporală, caetul I al prea frumosei conscienţiositate, cu devotament şi cu tra­
rîsul lumii...
kos, a scris nu de mult o scrisore privată colecţiunî de danţurî şi cântece naţionale gere de inimă pentru şcâla, la care a ser­
ministrului Wlassics. II ruga de protecţiă de T. Oprescu. El conţine următorele cân­ vit, şi pentru neamul său preste tot şi că el a
SCIRILE DILEI. într’o afacere personală. Cum însă ministrul tece arangiate pentru piano: 1. 0 fată ti- fost'tot-odată un membru devotat intereselor
î n’a fost aplicat a-i împlini rugarea, a pus nără pe patul morţii , poesiă de Bolinti- bisericei şi ale comunei Satulung; — de toţi
u
— 18 (30) Aprilie. u
pe un concipist de i-a răspuns lui Barcsay, neanu. 2. „Baba mea frumosă mc e , horă. iubit, stimat şi preţuit.
Imperatul Francisc losif şi Wilhelm. şi el numai a subscris epistola. Primind 3. „Ca la Breaza , danţ naţional. 4. „Cm- învăţătorul Şt. Dragomir făcea parte
u
La sfîrşitul săptămânei trecute s’a serbat Barcsay răspunsul ministrului, s’a înfuriat culeţic , cântec poporal. B. „ Cine bate la fe~ din pleiada acelor dascăli ai noştri mai
u
în Dresda jubileul de 70 de ani al nascerei grozav. Cum şi cutâză ministrul să~i răs­ restrâ , cântec poporal. De vântjare în Bu­ înaintaţi, cari au rupt cu ac}î-buchile rugi­
a
regelui Saxoniei Albert. A luat parte la pundă la o epistolă privată prin altul, lui curescI la librăria Stork & Miiller, calea nite ale trecutului întunecat în cultura nos­
44
acâstă serbare şi împăratul Francisc losif care e „nemeş şi şi deputat mameluc? A Victoriei 53, şi la librăria „Cartea de aur tră şi cari, povăţuiţi fiind de nouăle prin­
44
şi "Wilhelm al Germaniei. — Sâmbăta tre­ cugetat să-şi răsbune. Iute şi-a chemat în calea Victoriei 65. Preţul 1 Leu. cipii ale pedagogiei moderne, au provocat
plit şi de luptele dela Cahul şi Roşcanî. pentru reînălţarea nostră vai! nesigură, tărîţî, liniştiţi şi tari, atunci, o! ţâră încer­ limpede, în faimă, în cinste, în strigătele
Scii acele fapte de vitejie fără sârnăn pe cjiua e departe încă. Pregătirea pote fi cată, atunci câsul va fi sunat. Şi svîrlind de buourie ale unui neam, în uimirea mă­
lume. Moldova era plină de un puhoi de lungă; âr noi, noi cari vă vom fi luat pe cătră ceruri strigătul tău cuceritor, vei pu­ reaţă a unei lumi.
duşmani. Un pumn de 6menî, negri de pra­ genunchi ca să vă şoptim aceste vorbe de tea sâ’i reverşl ca un puhoi şi să înfigi Mihai (care în tot timpul vorbirei lui
ful de puşcă, hlupavl de fâme, cu ochi răsbunare şi de reînălţare^ când veţi pleca, stindardul tău sfânt pe vechile hotare ale Dracea părea în prada unei lupte sufletesc!,
scânteitorl şi buzele arse de sete băteau copiii, la luptă, părul nostru, astăcjl sur, moşiei strămoşesc!. îngenunche exaltat): Mă iârtă, mamă, de-ţl
fără preget hordele duşmane. Noptea în­ va fi cu totul alb şi vă vom binecuvânta Miliai (cu strigăt înfundat, făcând un pricinuesc vre-o durere nouă, dâr nu, nu
tindeau pânzele corturilor ca nisce aripi, cu braţele tremurătore. pas) Mamă... pot; eu rămân, căci datoria mea e aici.
de prindeau apa întunericului să-şi ude Domna: Reînălţare, răsbunare, visări Dracea (Cu privirea extatică, urmân- Se pâte duce pasărea să caute aiurea un
buzele; âr (jiua, ângerl ai morţei, secerau, cu neputinţă! du-şl firul vorbei). Câte-odată îmi pare că liman de odihnă, căci simte că nimic n’o
secerau la duşmani... Şi când leul a că- Mihai (nerăbdător): Ascultă 1, mamă, am un vis, o vedenie covîrşitâre. Se face leagă de ţâra acâsta. Dâr eu aşi fi de două-
dut sub pumnalul trădătorului, la răcne­ ascultâ-1 şi nu rosti vorbe, care-mî stră­ o învăpăiere de raze, o lumină orbitore, orl fiiu mişel, dâcă aşi pleca: faţă cu tata,
tul său de morte s’au năpustit cu toţii să-l pung sufletul ca... care se lasă încet şi gonesce o besnă care dorme înveninat şi nerăsbunat, faţă
râsbune şi au murit toţi, pănă la unul... Dracea\ Cu neputinţă? Nu. Căci decă adâncă ; şi par’că milione de mâni se ri­ cu ţâra, care sângeră cerând ajutor dela
Şi eu voi face din copiii mei răsbunătorl acest norod vrâ să-şi şteargă trecutul de dică şi scutură în vânt lanţurile sdrobite toţi... (cu lacrimi în voce). Iârtă-mă şi mă
ca aceştia. ură şi de uebuniă, dâcă îşi îndrâptă greşe­ şi din miliâne de piepturi par’că ese un bine-euvântâză!..
Mihai (gânditor): Răsbunătorl! lile, îşi va relua locul în faţa lumei mi­ răcnet de libertate... Dâr de-odată o stră­ Dâmna: Copil nemilos... (cedând) Ei
Domna: Armaşe, armaşe, ia sâma. rate. Dâr pentru ca tote aceste să fiă te­ fulgerare trece prin t6te inimile românescl. bine, fie, rămân cu voi.
N’am decât copiii mei pe lumea acâsta. meinice îi va trebui să se lupte încă, o Căci el se arată, iei, sfântul, el, mântui­ Mihai (aruncându-se în braţele ei):
Scii mortea grozavă, chinuitor de încâtă a luptă de care Europa se va cutremura: torul neamului. învesmântat în mantia re­ Mamă, mamă, îţi mulţumesc!
tatălui lor. Ai spus însu-ţî că te îndoieşti nu-i jug care să nu se potă scutura. Şi gală, cu corona pe cap, trece, dus nă­ Domna (strîngându-1 în braţe): Ră­
de ţâra asta. Draceo, răspunde; trebue ore pentru a ajunge la acest ţăl nu-i decât prasnic de fugarul său, trece, aducând ali­ mânem şi pun în ceruri totă nădejdea
să mi-i omore fără nici un folos? Căci eu, un mijloc: să uneşti pe toţi în acelaşi nare, libertate, scăpare. Hordele cutropi- mea... Dâmne, ooroteşte-ml copiii!
— eu nu mai am nădejde. gând, să înflăcărezi ţâra întrâgă la simţă­ torilor fug, resleţite, trăsnite de fulgerile Dracea: Domne ocrotesce ţâra!
Dracea: Eu, Domnă, nu-s nici cărtu­ mântul datoriei. Şi atunci, când acâsta se pnvirei lui de vultur. ^lr în urmă i, stea­ (Cortina cade).
rar, nici proroc; dâr simt, — simt aici, va fi îndeplinit, când toţi vor merge, gul sfânt cu cerbul legendar se frământă
(„Opinia .)
11
— prevăd, cred că vom fi mântuiţi. soldaţi supuşi aceloraşi conducători, cu voios la suflarea bârei, care şueră nebuna­
Domna : Dâr un copil!.. aceeaşi jertfire de sine, cu aceeaşi ţintă, tic pe plaiurile românesc!, slobode. Şi ve­
Dracea: Copil, voi veţi face-o. Căci legaţi prin aceeaşi legătură de frăţiă, ho- denia se tot suie, se tot înalţă spre cerul