Page 77 - 1898-04
P. 77
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe săso luni
Scrisori nefrancate nu 6 fi., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăs'e
I N S E R A T E se primesc la AD-
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următorele Birouri de anunoluri: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la toto ofi-
Max. Augenfeld &Emerlch Lesner, ciele poştale din întru şi din
Helnrlch Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmidraţiunen, piaţa mare,
aer, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
si 30 or. timbru pentru o pu .a. isr tt Xa se i. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicilrl mai dese u luni 3 fl____ Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME po pagina a S.a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 87. Braşov, Luni-larţ! 21 Aprilie (3 Mai) 1888.
Ghiocei schoenerianî. celelalte partide: cassarea ordonan Din Camera austriacă. cu contele Badeni, apoi esclamă: Nu se
ţelor de limba şi decretarea limbei pote, ca mână germană să fi fost aceea,
Este bine cunoscut la ce rol germane, ca limbă a statului prin- Seim, că în săptămâna trecută s’au care a presentat monarchului acest autograf
important au sciut se se avente de tr’o lege anume adusa asupra drep început în camera austriacă desbaterile spre subscriere.
odată estremii naţionali germani în tului limbilor. asupra propunerilor privitore la cestiunea Vielovieiski: Mai bine au fi tăcut.
Austria, der mai ales grupul lui Ba din mersul discuţiunilor, limbilor. In şedinţa de Vineri a debutat Schonerer: Avem datoria de a-ne es-
Schonerer, în timpul obstrucţiunei. omul trebuia să ia impresiunea, că ârăşî un estrem naţional german c’o vor prima convingerea, şi cel ce nu spune ade
Nu vom mai reveni asupra ce estremii aveau acum misiunea spe bire din cele vestite pentru atacurile, ce le vărul când el este un scandal, — e un
lor petrecute, reamintim numai fap cială de a spune multe, ce nu le mai conţin, trăgând în discusiune nu numai mişel.
tul, că în fruntea obstrucţiunei din puteau spune acum, ceilalţi după faptele guvernului, ci chiar şi pe capul sta Vielovieiski: Se pote face abus şi de
tului.
parlament, a protestelor din adunări ce de-ocamdată au sistat obstruc- imunitate.
şi a demonstraţiilor de pe strade, ţiunea. Mai întâiă a vorbit deputatul Dr. Wolf: 'Decă plătim lista civilă, ne va
au stat bmenî ca Wolf, Schonerer etc. Având în vedere acest moment Funke, ca raportor al uneia dintre propu fi permis să şi vorbim despre ea.
şi nu fără îndreptăţire se laudă acţî, şi ţinând semă de împrejurarea, că neri. El dise, că partida germană progre Şofer: De ce suntem aici.
că ei au contribuit mai mult la că vorbirile impetuâse, ce se ţin în par sistă în unire cu celelalte partide germane, Wolf: Ga să ne tîrîm pe brânci, —
derea cabinetului Badeni. lament, nu rămân fără de efect asu se vor strădui a împiedeca orî-ce activitate de aceea suntem aici.
Sub ministeriul Gautsch parla pra publicului german dinafară de positivă parlamentară şi o vor şi împiedeca Iro: Trebue să se spună şi sus, ceea
mentul n’a fost întrunit. Rolul eroi parlament, dâr mai ales asupra unor pe câtă vreme nu vor fi desfiinţate ordo ce se petrece jos în popor.
lor obstrucţiunei s’a mărginit în pături ale lui, putem 4i ) că debu nanţele de limbă. Acâstă declarare a fost Vielovieiski: (cătră Schonerer): Ai vor
ce
timpul acesta la vorbirile ce le ţi tul deputatului Schănerer din şedinţa primită cu aplause din parte germană. bit de împăratul?
neau în adunări publice. Venind mi de Vineri, deşi n’a mai surprins pe Steinwender, în numele partidei popo Schănerer: Cum va pute monarchul să
nisteriul Thun s’au liniştit valurile nimeni, a trebuit să îngrijescă pe rale germane, făcu aceeaşi declarare, apoi afle calea şi modul cel mai potrivit, dâcă
furibse ale obstrucţiunei. Deputaţii guvern. fini dicend: Ne aflăm înaintea unei catas nu se vor afla cetăţeni, cari cu mândriă să
germani din parlament s’au domo Schonerer, din a căruia cuvân trofe economice. Intr’un ast-fel de moment stea în faţa tronurilor regilor.
lit şi încetul cu încetul brăşî şi-a tare dăm un estras mai jos, s’a lău poporaţiunea aşteptă ajutor dela guvern. Vielovieiski: Acesta este un abus de
luat locul în cameră discuţiunea mai dat între altele, că dâcă ar fi con Aşa nu mai merge, trebue să se facă un imunitate.
puţin pasionată şi mai mult parla damnaţi şi închişi toţi aceia, cari sfîrşit periodului de nedreptate şi de în Schonerer: Nu cunosc pe acest domn,
mentară. Numai cei din grupul Scho gândesc ca şi el, ar trebui se se de- călcare de lege, periodului de revoluţie de dâr fiă Ceh, ori Polon, compătimesc na
nerer au remas în t6te consecenţî şerteze tdte casarmele, căci ei n’ar sus în jos — pănă ce nu va fi prâ târdiu. ţiunea, care prin gura densului vrâ să mă
cu purtarea lor de mai înainte. Ră mai avâ loc în închisori. Fu şi el aplaudat. oprâscă să-mi fac datoria ca German;
mânând însă singuri în ce privea S’a mai lăudat cu viitorul sigur Schonerer îşi arată mai întâiîi mulţă- Vielovieiski: Polonii s’au dedat*a cinsti
dorinţa de a continua cu tactica lor al naţiunei germane, făcând tot-odată mireâ cu declaraţiile vorbitorilor săi şi cjice, şi .a iubi pe împăratul Francisc Iosif I
vehementă, n’au mai putut face alusiune la unirea Germanilor. Mare că Germanii numai atunci se pot învoi cu I (Aplause în drâpta). Audi? Si-ţl interzic
obstrucţiune. sensaţiă a produs însă ceea ce a instituirea unei comisiunl a limbilor, dâcă de a-te năpusti asupră-i
N’au întrelăsat însă nimic schb- c}is despre autograful împăratului că- ordonanţele lui Gautsch vor fi cassate şi Erbe: Cine au făcut cele mai multe
nerianii, ca să se simtă presenţa lor tră Badeni şi despre împăratul Wil- se va introduce limba germană ca limbă a revoluţiunî ? Polonii!
în cameră. La orî-ce ocasiune mai helm, căci „petrece numai cu Ungurii statului. El citâză apoi cuvintele ce le-a Vielovieiski: Revoluţiunî, dâr nu scan-
însemnată ei s’au eternisat prin ve şi nu ţine semă de sârtea Germani rostit împăratul Wilhelm I dicend, că „cei
dale de cârciume.
hemenţa, cu care au întrat în dis- lor din monarchiă“. In ce privesce mai sinceri îi sunt tot-odată cei mai sim
Iro: Dâcă în loc de a arangea ser
cusiune şi prin nesf'îrşitele întreru autograful se crede, că observarea patici" ; vede, că se află consiliarl ai tro
bări jubilare, aţi spune împăratului ade
peri lipsite de orî-ce respect faţă cu lui Schânerer a fost îndreptată chiar nului, cari n’au curagiul de a accentua
presidiul şi cu deputaţii din majo în contra împăratului. adevărul faţă cu monarchul şi atunci când vărul, ar fi mai bine.
ritate. Şi pe când se spun astfel de el displace. Citâză mai departe cuvintele Şofer: Dâ. ă sunteţi plătiţi pentru
In privinţa acesta ei au rămas lucruri în parlament, solidaritatea lui Bismarck, că „nu-i permis a-se pierde patriotismul d-vostră (Sgomot şi nelinişte).
în adevăr isolaţi şi nu numai odată Germanilor cresce şi se întăresce în nici o palmă de pământ german şi nu-i ScOnerer: Las să judecaţi d vostră,
vorbitori din celelalte partide ger tot imperiul şi ârăşî se află toţi permis a-se jertfi nici un titlu de drept domnilor din drâpta, ce s’a petrecut jîntre
mane au desaprobat chiar purtarea uniţi pe basa protestului în contra german“. Pe basa acesta, — elice, stăm mine şi acest deputat polon — întru cât
lor sălbatecă şi necuviincibsă. actualei stări de lucruri. noi Germanii naţionali în Austria. veţi fi în stare să aveţi o judecată ne-
In fond însă grupul mic al ce Ce o să iese din tâte acestea, Vorbitorul cetesce autograful cu care preccupată în acest cas.
lor din stânga cea mai estremă ger Dumne4eu mai scie. a fost aprobată demisiunea cabinetului Ba Vielovieiski: Primesc judecata (Sgo
mană nu cerea decât ceea-ce cer şi deni şi în care se esprimă încrederea faţă mot.)
FOILETONUL „GAZ. TRANS. U publicul întreg, dâr trimiţendu-le fără plic, întregi despre un porumb din piaţa sfân reîntorc, căci viu cu o comoră de amintiri
a rămas tăinuit şi numele adresantei. tului Marco — ceea ce nu vrâ să clică de pentru o viâţă întrâgă.
Şi ca prietin bun am vrut să dau şi
u
Scrisori din Italia. „Le styl est l’homme eşti D-ta con loc, că porumbul m’a încântat mai mult, prietenei din aceste bogăţii.
decât tesaurele papale. Dâr sunt momente,
vinsă, mai mult decât mine, şi pentru-ca
Nenumitei prietine. să nu mă creclî fluşturatec, îmi încep seria în cari un fir de iarbă te impresionâză Puţin, dâr din dragă inimă!
I. de scrisori, ca omenii aşedaţî, cu o scrisore mai mult, decât un codru întreg, şi sunt April 1898.
Scrisâre introductivă. introductivă. lucruri, pe cari vădendu-le, nu ai cuvinte Sextil.
să le descrii. II.
Dragă prietină! Adecă, vorba vine.
Sciind un prieten, că voiii pleca în JDela Lipsea la Milano.
Să nu credl, că ai de a face cu o Şi fără de frasa aia franţuzâscă tot
Italia, mi-a recomandat o bibliotecă întrâgă
glumă de April. Lucrul e cât se pote de făceam o introducere, căci ţin să te pre Studenţii din Germania îşi au legile
de cărţi, pe cari să le cetesc înainte de a
simplu. gătesc dela început la felul scrisorilor lor de călătoriă, la cari ţin adese-orl cu
pleca în ţâra, care cuprinde cele mai în
mele.
La despărţire ţi-am făgăduit să-ţi des mai multă sfinţenie, decât la legile univer
semnate colecţiunl din lume.
criu călătoria mea în Italia. Recetind însă. Să nu te aştepţi la vre-o înşirare cro Dâr nu am cetit nici una, ci am ple sităţii. Intre aceste sunt doi însemnaţi para
notele făcute pe dram, m’am convins, că nologică a tuturor oraşelor şi museelor, ce graf! şi anume:
cat cu sufletul virgin, voind să primesc
folosindu-le în scrisori, epistolele mele ar le-am vădut. Nu mi-s mai urîţl decât omenii §. 1. „Fericiţi cei-ce călătoresc cu
neinfluinţat de nimica impresiunî nouă şi
avâ de multe-orl un ton didactic şi senti pedanţi. Dimpotrivă, scrisorile mele vor fi ârăşî nouă. Vei zîmbi, când îţi voiii măr clasa III, căci a lor va fi clasa I. în tre
mental. Pentru-ca să evit de a face din numai nisce fragmente, impresiunile ce le turisi, că nici măcar „Călătoria italiană" a nurile din împărăţia cerurilor!“
u
ele nisce „eserciţii de stil şi composiţie , descriu sunt fără şir şi învălmăşite, aşa lui Goete n’am cetit’o pănă acll. §. 2. „Călătoresce noptea, ca să ajungi
1
precum îţi place D-Tale a numi astfel de precum ele au fost primite. Căci impre- cjiua prin oraşe, ocolind astfel „neplăcerile *
scrisori, şi pentru-ca totuşi se mă ţin de siuni vor cuprinde scrisorile acestea, nu Şi la ce mi-ar fi şi putut folosi stu unei nopţi durmite la hotel“.
promisiune, am ales astă cale. studii. diile ? Ţinându-mă de aceşti doi paragraf!
Aşa, cum sunt ele acuma, Scrisorile Vei ceti, cum am călătorit distanţe A cutriera în 30 de dile Italia, în- practici, plecai sâra din Lipsea. A petrece
din Italia nu sunt espuse esclusiv spiritului de mii de chilometri, fără să afli un cu sâmnă a da numai ca ţiganul cu nasul o nâpte pe băncile clasei III, nu e un
D-Tale atavic-critic, şi totuşi D-Tale sunt vânt despre drum, vei afla numai câte-va prin raiîi. lucru tocmai de pismuit, deşi, după teoria
adresate. Scrisorile sunt deschise pentru şire despre colecţiile vaticane şi colâne Şi totuşi! Sărac am plecat, bogat mă d-lui Haşdeu despre basme, s’ar putâ
